2ra-1969/21 — cu privire la interzicerea exploatarii constructiei, defrisarea arborelui, repararea prejudiciului moral

2ra-1969/21 — cu privire la interzicerea exploatarii constructiei, defrisarea arborelui, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-1969/21

2-19021010-01-2ra-13122021

Prima instanță: Judecătoria Soroca sediul central (jud. V. Belous)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)

ÎNCHEIERE

19 ianuarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Claudia

Curoșu

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Claudiei Curoșu împotriva

Nonei Madonici cu privire la interzicerea exploatării construcției,

la cererea intervenientului principal Natalia Curoșu împotriva Nonei

Madonici cu privire la repararea prejudiciului moral și

la cererea reconvențională a Nonei Madonici împotriva Claudiei Curoșu cu

privire la defrișarea arborelui

împotriva deciziei din 14 septembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care au

fost respinse apelurile declarate de Claudia Curoșu și Natalia Curoșu și menținută

hotărârea din 28 decembrie 2020 a Judecătoriei Soroca sediul central

constată:

La 15 august 2016, Claudia Curoșu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Nonei Madonici cu privire la înlăturarea impedimentelor în exercitarea

dreptului de proprietate, cu demolarea construcției neautorizate.

În motivarea acțiunii a invocat că deține dreptul de proprietate privată asupra

bunului imobil amplasat în or. XXXXX str. XXXXX, cu numărul cadastral

XXXXX.

A relatat că în anul 2015, vecina Nona Madonici a construit la hotarul dintre

gospodării o poiată în care ține păsări și animale domestice.

A menționat că, deoarece construcția este amplasată în imediata apropiere cu

fereastra dormitorului său, faptul dat îi creează incomodități legate de mirosul urât

și gălăgia produsă de animalele domestice.

La fel, a precizat că comisia în componența specialiștilor Centrului de

Sănătate Publică Soroca, a constatat prezența în gospodăria pârâtei, la o distanță de

1

6 m de la imobilul ce aparține dânsei, încăperi pentru întreținerea iepurilor și a

păsărilor. Concluzie identică fiind eliberată și de Inspecția Ecologică Soroca.

Totodată, Inspecția de Stat în Construcții a stabilit că construcția în litigiu a

fost făcută în lipsa autorizației de construire, fiindu-i întocmit procesul-verbal cu

privire la contravenție, iar prin hotărârea din 8 decembrie 2015 a Judecătoriei

Soroca, Nona Madonici a fost recunoscută vinovată de comiterea contravențiilor

prevăzute la art. 177 și 179 Cod contravențional și sancționată cu amendă, fără

demolarea construcției.

A evidențiat că încercările de soluționare pe cale amiabilă a conflictului cu

pârâta nu s-au soldat cu succes, ultima a refuzat de a-și reamplasa construcția în

litigiu în alt loc din ogradă, deși are posibilitatea reală să o facă, continuând în așa

mod să-i creeze incomodități.

Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 376 Cod civil, art. 166-

167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, înlăturarea impedimentelor în exercitarea

dreptului de proprietate, cu demolarea construcției neautorizate efectuată de pârâta

Nona Madonici din or. XXXXX str. XXXXX ap. X.

La 1 noiembrie 2016, Nona Madonici a depus cerere reconvențională

împotriva Claudiei Curoșu cu privire la defrișarea arborelui.

În susținerea acțiunii reconvenționale a invocat că în ograda Claudiei Curoșu,

la distanța de aproximativ de 1,20 m de la zidul ce-i aparține dânsei, crește un arbore

de nuc, prin ce îi sunt grav încălcate drepturile sale.

A menționat că potrivit actului nr. 102007/15 al Inspectoratului Ecologic de

Stat a fost constatat că arborele care are vârsta de aproximativ 30-40 ani este crescut

cu nerespectarea distanței stipulată de lege, inclusiv prevăzută de art. 389 alin. (2)

Cod civil. Coronamentul arborelui este uscat în proporție de 30-40%, prezentând un

pericol pentru viața și sănătatea oamenilor.

La fel, din cauza arborelui pârâtei, sistematic se deteriorează pavajul din

ograda ei, se încalcă regulile de protecție a rețelelor electrice, iar cel mai inechitabil

fapt constă în pedepsirea ei din cauza frunzelor căzute pe terenul său de pe arborele

vecinei.

A comunicat că la 26 octombrie 2016, Inspectoratul Ecologic de Stat a

întocmit actul nr. 109154, prin care a fost constatată depozitarea frunzelor pe teren

public, adică pentru frunzele de pe arborele din vecinătate, dânsa riscă să fie

amendată.

Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 11, 389 Cod civil, art. 5,

7, 166, 167, 172 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii reconvenționale, obligarea Claudiei Curoșu să

scoată arborele de nuc, care este crescut în ograda imobilului nr. X din or. XXXXX

str. XXXXX, la o distanță mai mică de 2 m de la zidul imobilului nr. X din or.

XXXXX str. XXXXX, care îi aparține cu drept de proprietate.

La 19 ianuarie 2017, Claudia Curoșu a depus cerere suplimentară, menționând

că construcția care este amplasată în imediata apropiere de fereastra dormitorului

său și gălăgia produsă de animalele domestice, la fel, și mirosul urât, contravin

2

reglementărilor ordinului nr. 635/1997 al Ministerul Sănătății pentru aprobarea

Normelor de igienă și a recomandărilor privind mediu de viață a populației și anume

art. 16.

Prin hotărârea din 18 ianuarie 2017 a Judecătoriei Soroca, a fost respinsă

acțiunea civilă înaintată de Claudia Curoșu ca neîntemeiată.

A fost admisă cererea reconvențională depusă de Nona Madonici.

A fost obligată Claudia Curoșu să scoată arborele de nuc, situat la o distanță

mai mică de 2 m de la linia de hotar.

Prin decizia din 6 iunie 2017 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de Claudia Curoșu, casată hotărârea din 18 ianuarie 2017 a Judecătoriei

Soroca, cu restituirea cauzei la rejudecare în prima instanță, în alt complet de

judecată.

Prin încheierea din 24 octombrie 2017 a Judecătoriei Soroca sediul central, au

fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii Valentin Madonici,

Valentina Șiși și Primăria mun. Soroca.

Prin încheierea din 16 mai 2018 a Judecătoriei Soroca sediul central, au fost

atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii Elena Ceban, Oxana Pascari și

Irina Ceban.

La 2 iulie 2018, Claudia Curoșu a depus cerere de concretizare a pretențiilor,

prin care a solicitat admiterea acesteia, obligarea pârâtei Nona Madonici de a înlătura

impedimentele în exercitarea dreptului de proprietate prin evacuarea animalelor din

construcția neautorizată destinată pentru creșterea și întreținerea animalelor

domestice, amplasată pe teritoriul aferent casei de locuit din or. XXXXX str.

XXXXX ap. X, încasarea de la pârâtă în beneficiul ei a prejudiciului moral în

mărime de 60 000 de lei și a cheltuielilor de judecată.

La 5 noiembrie 2018, Natalia Curoșu a depus cerere cu privire la încuviințarea

intervenirii în proces în calitate de intervenient principal.

În motivarea acesteia a invocat că locuiește împreună cu Claudia Curoșu și a

luat parte la disconfortul creat de vecina Nona Madonici, care a construit o poiată de

întreținere a animalelor în preajma dormitorului său, care o deranjează prin gălăgie

și miros neplăcut, prin ce i-au fost provocate dereglări de somn, nervozitate, fiind

nevoită să se adreseze la medic pentru reabilitare psihologică și tratament

medicamentos ambulatoriu.

Și-a întemeiat cererea în temeiul art. 5, 65, 166-167 CPC, art. 1298 Cod civil.

A solicitat încuviințarea cererii de intervenție în nume propriu în prezentul

proces și examinarea concomitentă a acțiunilor inițiale și a celei de intervenție,

precum și încasarea de la Nona Madonici în beneficiul său a prejudiciului moral în

mărime de 30 000 de lei.

Prin hotărârea din 15 ianuarie 2019 a Judecătoriei Soroca sediul central, a fost

respinsă cererea de chemare în judecată a Claudiei Curoșu ca fiind neîntemeiată.

A fost admisă cererea reconvențională a Nonei Madonici.

A fost obligată Claudia Curoșu să înlăture arborele de nuc, amplasat în ograda

imobilului nr. X din mun. XXXXX str. XXXXX, care îi aparține cu drept de

proprietate.

3

Au fost încasate de la Claudia Curoșu în beneficiul Nonei Madonici

cheltuielile de judecată privind achitarea taxei de stat în sumă de 100 de lei, cheltuieli

pentru asistența juridică în mărime de 2 500 de lei, în total suma de 2 600 de lei.

A fost respinsă cererea intervenientului accesoriu Natalia Curoșu ca fiind

neîntemeiată.

Prin decizia din 9 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Claudia Curoșu, casată integral hotărârea din 15 ianuarie 2019 a

Judecătoriei Soroca sediul central, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în prima

instanță, în alt complet de judecată.

La 2 noiembrie 2020, Claudia Curoșu a depus cerere de concretizare a

pretențiilor, prin care a solicitat admiterea acesteia, pronunțarea unei hotărâri

judecătorești, prin care să fie interzisă întreținerea animalelor și păsărilor domestice

în construcția neautorizată și exploatarea acestei construcții în acest sens, care este

amplasată pe terenul cu numărul cadastral XXXXX și în imediata apropiere de

imobilul cu numărul cadastral XXXXX, ce-i aparține cu drept de proprietate, precum

și încasarea de la Nona Madonici în beneficiul ei a tuturor cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 28 decembrie 2020 a Judecătoriei Soroca sediul central, a

fost recunoscută calitatea de intervenient principal a Nataliei Curoșu, alături de

reclamanta Claudia Curoșu.

Prin hotărârea din 28 decembrie 2020 a Judecătoriei Soroca sediul central, au

fost respinse ca fiind neîntemeiate acțiunea Claudiei Curoșu, cererea

intervenientului principal Natalia Curoșu și cererea reconvențională a Nonei

Madonici.

Prin decizia din 14 septembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, au fost respinse

apelurile declarate de Claudia Curoșu și Natalia Curoșu și menținută hotărârea din

28 decembrie 2020 a Judecătoriei Soroca sediul central.

În consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au

reținut că potrivit hotărârii din 13 aprilie 2016 a Judecătoriei Soroca, pentru

construcția anexelor gospodărești (2,9 x 5 m), haznalei și zidului din piatră brută pe

o lungime de 35 m și înălțimea mai sus de nivelul solului circa 0,3 - 0,4 m, fără

proiect și autorizație de construcție, Nona Madonici a fost sancționată

contravențional cu amendă, fără privarea de dreptul de a desfășura anumită

activitate.

Așadar, pârâta Nona Madonici a fost sancționată și a suportat pedeapsa pentru

încălcarea legislației din domeniul documentelor normative în construcții și pentru

executarea unui șir de construcții cum ar fi anexa locativă, hazna, zid prin realizarea

acestora cu abateri de la proiect.

Cât privește încăperea pentru păsări, care este obiectul litigiu, prima instanță

și instanța de apel au menționat că la materialele cauzei nu există un act cu privire

la interzicerea construirii și folosirii acesteia, iar potrivit art. 14 alin. (1) lit. l) din

Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcție nr. 163 din 9 iulie 2010,

lucrările de construcție care se pot executa fără certificat de urbanism pentru

proiectare și fără autorizație de construire sunt: construcțiile auxiliare, anexele cu

suprafața construită de până la 15 m2 la casele de locuit particulare, amplasate pe

4

terenuri private, în asemenea circumstanțe reținându-se că această construcție nu a

fost supusă verificării de Întreprinderea de Stat în Construcții.

Totodată, instanțele de judecată au constatat lipsa actelor care să probeze

cauzarea deranjului de către Nona Madonici vecinei sale, or potrivit înscrisurilor

anexate se reține că Nona Madonici întreține cotețul său în condiții salubre, în

încăpere de construcție capitală, deșeurile se evacuează regulat, iar mirosul lipsește,

nivelul sunetelor înregistrează valori ce nu depășesc limita admisibilă, încălcări

prevăzute de Regulile de întreținere a animalelor și păsărilor domestice pe teritoriul

mun. Soroca, la moment nu se atestă.

Subsecvent, instanțele de judecată ierarhic inferioare au conchis că temeiuri

de admitere a acțiunii privind interzicerea exploatării construcției de adăpost al

animalelor și păsărilor ce aparține Nonei Madonici prin evacuarea animalelor din

construcția respectivă, nu sunt.

Cu referire la netemeinicia acțiunii formulată de reclamantele Claudia Curoșu

și Natalia Curoșu împotriva Nonei Madonici privind recuperarea prejudiciului

moral, prima instanță și instanța de apel au evidențiat că la caz niciuna din condițiile

apariției răspunderii delictuale nu au fost întrunite, prin urmare, temei de a supune

pe Nona Madonici răspunderii pentru cauzarea unui pretins prejudiciu moral

Claudiei Curoșu și Nataliei Curoșu, nu există.

Totodată, referitor la pretenția formulată de Nona Madonici de defrișare a

arborelui de nuc care avea vârsta de 30-40 ani și coronamentul uscat de 30-40 %

motiv din care nu se respectau regulile de protecție și exploatare a rețelelor electrice,

instanța de apel a stabilit că pretenția în cauză a fost satisfăcută benevol de Claudia

Curoșu pe parcursul judecării cauzei, motiv din care se reține a fi întemeiată poziția

instanței de fond de respingere a cererii reconvenționale depusă de Nona Madonici

privind defrișarea arborelui, iar hotărârea primei instanțe nefiind atacată de părți în

latura respectivă.

La 12 noiembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Claudia Curoșu a

declarat recurs împotriva deciziei din 14 septembrie 2021 a Curții de Apel Bălți,

solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere a cererii de

chemare în judecată depusă de ea împotriva Nonei Madonici cu privire la înlăturarea

impedimentelor în exercitarea dreptului de proprietate.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu actele judecătorești recurate,

considerând că atât prima instanță, cât și instanța de apel nu au lut în considerație

probele și argumentele prezentate de ea în cadrul proceselor de judecată, nu au

aplicat legea care trebuia să fie aplicată, au aplicat o lege care nu trebuia să fie

aplicată și au interpretat în mod eronat legea.

A precizat că cererea de chemare în judecată a fost întemeiată în baza

următoarelor prevederi legale: Regulile de întreținere a animalelor și păsărilor

domestice pe teritoriu municipiului Soroca, aprobate prin decizia nr. 33/2 din

4 octombrie 2018, ordinul Ministerului Sănătății nr. 536/1997, ordinul nr. 01 din

3 ianuarie 2005 a Departamentului Construcției și Dezvoltarea Teritoriului, art. 376,

379 alin. (1) și 389 alin. (1) Cod civil.

5

Astfel, prima instanță, respingând cererea de chemare în judecată depusă de

ea și-a motivat hotărârea prin aceea că nu există un act cu privire la interzicerea

folosirii încăperii pentru animale și păsări aflate în litigiu, iar potrivit art. 14 alin. (1)

lit. 1) din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcție nr. 163 din

9 iulie 2010, lucrările de construcție care se pot executa fără certificat de urbanism

pentru proiectare și fără autorizație de construcție sunt construcțiile auxiliare,

anexele cu suprafața construită de până la 15 m2 la casele de locuit particulare,

amplasate pe terenuri private.

A remarcat că instanța de fond a dat o apreciere juridică incorectă raportului

material litigios aplicând o normă juridică străină acestuia, apreciere care a fost

menținută de instanța de apel.

La fel, a menționat că instanțele de judecată ierarhic inferioare au ignorat

aplicarea prevederilor prevăzute în Regulile de întreținere a animalelor și păsărilor

domestice pe teritoriu municipiului Soroca, aprobate prin decizia nr. 33/2 din

4 octombrie 2018, interpretând în acest sens eronat prevederile art. 7 alin (1) Cod

civil.

Instanța de apel a considerat că pentru a constata o influență negativă asupra

bunului său, este necesar prezentarea probelor, exprimate în concluzie a instituției

abilitate, însă la caz în speța dată nu a fost constată nicio încălcare din cele pretinse

a fi indicate.

A evidențiat recurenta că prin această opinie instanța de apel a dat dovadă de

imparțialitate la judecarea cauzei, or potrivit informației prezente la materialele

cauzei nr. 169 din 3 august 2018 eliberată de Agenția Națională pentru Siguranța

Alimentelor, referitor la întreținerea păsărilor și iepurilor de către Nona Madonici și

Corina Madonici Ceban, locuitoare din str. XXXXX și depozitarea deșeurilor de la

animale pe hatul dintre gospodării (la distanța de 3,5 metri de la casa de locuit ce-

i aparține, în urma controlului, faptele s-au adeverit.

Totodată, la materialele dosarului sunt anexate imagini foto prin care este

reprezentată distanța inadmisibilă dintre hotare, probe care nici nu au fost apreciate

de către instanțele de judecată.

A subliniat că simplul fapt al construcției unei poieți pentru întreținerea

animalelor domestice la o distanță inadmisibilelă până la fereastra dormitorului

dovedește deja o încălcare.

La 14 decembrie 2021, în adresa lui Valentin Madonici, Valentinei Șiși,

Administrației Publice Locale, Elenei Ceban, Oxanei Pascari, Irinei Ceban, Nataliei

Curoșu și Nonei Madonici a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Claudia

Curoșu, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă

prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 113 vol. III), fiind

recepționată de Administrația Publică Locală la 16 decembrie 2021, iar de către

Valentina Șiși, Valentin Madonici, Irina Ceban, Elena Ceban, Oxana Pascari și Nona

Madonici la 3 ianuarie 2022, ceea ce se atestă prin avizele de recepție anexate la

actele cauzei (f. d. 116-121 vol. III).

Corespondența menționată expediată la adresa Nataliei Curoșu a fost returnată

de către oficiul poștal cu mențiunea „nereclamat” (f. d. 122, 123 vol. III).

6

La 10 ianuarie 2022, Nona Madonici și Valentin Madonici au depus referință

la recursul declarat de Claudia Curoșu, solicitând considerarea recursului ca fiind

inadmisibil.

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție, alte referințe nu au parvenit.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 12 noiembrie 2021 împotriva deciziei din 14 septembrie 2021 a Curții de

Apel Bălți în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Claudia Curoșu, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Claudia Curoșu, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

7

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Claudia Curoșu urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Claudia Curoșu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

8