2r-804/21 — Încasarea prejudiciului cauzat
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Încasarea prejudiciului cauzat
- Temei legal
- Temeiurile restituirii apelului, ne-înlăturarea neajunsurilor
2r-804/21 — Încasarea prejudiciului cauzat (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2r-804/21
2-18127383-01-2r-13122021
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Judecător - M. Țurcan
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – M. Guzun, I. Dutca, A. Malîi
DECIZIE
19 ianuarie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, Judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Maria Ghervas
examinând recursul declarat de Plăcintă Melinte, prin intermediul avocatului
Rezuș Andrei,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Plăcintă Melinte și
SRL ”Flacăra” (în procedura insolvabilității), intervenienți accesorii Zop Gheorghe
și Balaban Ion către Ștefănică Mihail și ÎI ”Cireșar Ștefănică” cu privire la repararea
prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată,
și la acțiunea reconvențională depusă de Ștefănică Mihail, intervenient accesoriu
ÎI ”Cireșar Ștefănică” către Plăcintă Melinte, Zop Gheorghe, Balaban Ion și SRL
”Flacăra” (în procedura insolvabilității), intervenienți accesorii Plăcintă Maria, SRL
”Ivanos” și SRL ”Comision Com” cu privire la recunoașterea nulității acordurilor
de arvună și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2021, prin care a
fost restituit apelul declarat de Plăcintă Melinte, împotriva hotărârii Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, din 24 mai 2021,
c o n s t a t ă :
La 12 ianuarie 2018, Plăcintă Melinte și SRL ”Flacăra” (în procedura
insolvabilității) s-au adresat cu cerere de chemare în judecată către Ștefănică Mihail,
ÎI ”Cireșar Ștefănică” și executorul judecătoresc Marianciuc Evelina cu privire la
repararea prejudiciului material și moral, și compensarea cheltuielilor de judecată.
La 22 octombrie 2018, Ștefănică Mihail a înaintat cerere reconvențională către
Plăcintă Melinte, Zop Gheorghe, Balaban Ion și SRL ”Flacăra” (în procedura
insolvabilității), intervenienți accesorii Plăcintă Maria și ÎI ”Cireșar Ștefănică” cu
privire la recunoașterea nulității actelor juridice.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 24 mai 2021, cererea de
chemare în judecată înaintată de Plăcintă Melinte și SRL ”Flacăra” (în procedura
insolvabilității) a fost respinsă ca neîntemeiată, iar acțiunea reconvențională
înaintată de Ștefănică Mihail, a fost admisă parțial.
1
S-a constatat nulitatea acordului de arvună din 27 iunie 2013, încheiat între
Plăcintă Melinte și Zop Gheorghe, și a contractului de arvună din 03 aprilie 2015,
încheiat între Plăcintă Melinte și Balaban Ion.
S-au încasat, în mod solidar de la Plăcintă Melinte, Zop Gheorghe și Balaban Ion
în beneficiul ÎI ”Cireșar Ștefănică”, suma de 6000 lei cu titlu de cheltuieli de
asistență juridică și în beneficiul lui Ștefănică Mihail, suma de 6000 lei cu titlu de
cheltuieli de asistență juridică, suma de 200 lei cu titlu de taxă de stat și suma de
2556 lei cu titlu de cheltuieli de citare publică.
S-au încasat de la SRL ”Flacăra” în beneficiul lui Ștefănică Mihail, suma de 9000
lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică și în beneficiul ÎI ”Cireșar Ștefănică”,
suma de 9000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.
În rest acțiunea reconvențională a fost respinsă ca neîntemeiată.
La 11 iunie 2021, Plăcintă Melinte, prin intermediul avocatului Rezuș Andrei, a
declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 24 mai
2021, solicitând scutirea de la plata taxei de stat și casarea hotărârii primei instanțe
cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea înaintată de Plăcintă Melinte să fie
admisă, iar acțiunea reconvențională înaintată de Ștefănică Mihail să fie respinsă.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 13 septembrie 2021, nu s-a dat curs
apelului declarat de Plăcintă Melinte, prin intermediul avocatului Rezuș Andrei,
acordându-i apelantului termen de 10 zile din data recepționării încheierii în cauză,
pentru lichidarea neajunsurilor și anume, prezentarea apelului motivat și a dovezii
achitării taxei de stat în sumă de 18750 lei, prin intermediul secretariatului Curții de
Apel Chișinău.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2021, cererea de apel
depusă de Plăcintă Melinte, prin intermediul avocatului Rezuș Andrei, a fost
restituită, în temeiul art.369 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură civilă.
La 30 noiembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, avocatul Rezuș Andrei,
în interesele lui Plăcintă Melinte, a depus cerere de recurs împotriva încheierii Curții
de Apel Chișinău din 25 octombrie 2021.
În motivarea cererii de recurs s-a indicat că, instanța de apel nu a ținut cont de
cerințele descrise în cererea de apel și anume nu s-a expus asupra cererii lui Plăcintă
Melinte de scutire a apelantului de la plata taxei de stat.
Mai mult ca atât, instanța de apel nu s-a expus aspra cererii repetate cu privire la
scutirea de la plata taxei de stat.
În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare
a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Potrivit materialelor cauzei, încheierea Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie
2021, a fost expediată reprezentantului apelantului, la 26 octombrie 2021. (f.d.13
vol.III)
Astfel, Colegiul civil consideră că recursul lui Plăcintă Melinte, depus la 30
noiembrie 2021 prin intermediul avocatului Rezuș Andrei, este în termen.
Studiind materialele dosarului, în raport cu temeiurile invocate în cererea de
recurs și prevederile legale aplicabile la caz, Colegiul civil comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat
de Plăcintă Melinte, prin intermediul avocatului Rezuș Andrei, este neîntemeiat și
necesită a fi respins din următoarele considerente.
2
În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs,
după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul
și să mențină încheierea.
În conformitate cu art. 428 din Codul de procedură civilă, decizia instanței de
recurs, emisă după examinarea recursului împotriva încheierii, rămâne irevocabilă
din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii.
Copia deciziei se remite părților în termen de 5 zile de la data emiterii.
În speță se constată că, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 13 septembrie
2021, nu s-a dat curs apelului declarat de Plăcintă Melinte, prin intermediul
avocatului Rezuș Andrei, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
din 24 mai 2021, acordându-i apelantului termen de 10 zile din data recepționării
încheierii în cauză, pentru lichidarea neajunsurilor și anume, prezentarea apelului
motivat și a dovezii achitării taxei de stat în sumă de 18750 lei, prin intermediul
secretariatului Curții de Apel Chișinău.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2021, cererea de apel
depusă de Plăcintă Melinte, prin intermediul avocatului Rezuș Andrei a fost
restituită în temeiul art.369 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură civilă.
Analiza situației de fapt și de drept atestă faptul că actul de discreție al Curții de
Apel Chișinău, prin care a fost restituită cererea de apel, este întemeiat.
Cu referire la normele ce ghidează procedura punerii pe rol a cererii de apel,
instanța de recurs menționează că, potrivit art. 368 alin. (1) din Codul de procedură
civilă, dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și
dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanța de apel, în termen de 10 zile
de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea
participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen
pentru lichidarea neajunsurilor.
În conformitate cu prevederile art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură
civilă, instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a
îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate
cu art. 368 alin. (1).
Instanța de recurs reține că, prima încheiere a Curții de Apel Chișinău din 13
septembrie 2021, prin care nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Plăcintă Melinte,
prin intermediul avocatului Rezuș Andrei, a fost expediată la 11 octombrie 2021, la
adresa electronică a avocatului, indicată în cererea de apel
rezushandrei@yahoo.com. (f.d.200, 247, vol.II)
În context, este de remarcat faptul că trimiterile electronice prin intermediul
tehnicii de calcul și rețelei Internet se efectuează imediat. Prin urmare, în speță,
termenul acordat pentru înlăturarea neajunsurilor a început să curgă la 12 octombrie
2021, ziua imediat următoare zilei în care avocatul a recepționat încheierea
contestată, și a expirat la 21 octombrie 2021.
Astfel, luând în calcul cele relatate supra, instanța de recurs remarcă obligațiunea
apelantului, în baza art.365 din Codul de procedură civilă, de a respecta cerințele
impuse de lege pentru conținutul cererii de apel, până la soluționarea chestiunii
privind primirea pe rol a cererii de apel, și anume de a prezenta cererea de apel
motivată și dovada achitării taxei de stat, sarcină procedurală care însă nu a fost
realizată.
3
Prin urmare, constatând neînlăturarea neajunsurilor indicate în încheierea de a nu
da curs cererii de apel, instanța de recurs consideră întemeiată concluzia instanței de
apel, privind restituirea cererii de apel.
Mai mult ca atât, instanța de recurs consideră irelevante argumentele recurentului,
cu referire la faptul că instanța de apel nu a ținut cont de imposibilitatea apelantului
de a achita taxa de stat.
În această ordine de idei, Colegiul civil menționează că potrivit jurisprudenței
CEDO, părților pe dosar le revine obligația de a lua măsurile necesare privind
protecția drepturilor sale de acces la justiție, însă, totodată, în conformitate cu
principiile generale unanim recunoscute și normele dreptului internațional, la fixarea
termenului limită de înlăturare a neajunsurilor, precum și a celui de prezentare a
părților în ședința de judecată, instanța de judecată urmează să țină cont de
proporționalitatea raporturilor juridice legate de disponibilitatea părților și rolul
judecătorului în procesul civil. Importanța acestui fapt este determinată de echilibrul
care trebuie menținut între puterea pe care o deține partea și cea cu care este investită
instanța prin lege, în scopul de a exclude orice aparență, iar aplicarea dispozițiilor
legale să fie în așa fel, încât să evite aplicarea sancțiunilor procedurale, acolo unde
este posibil.
În context, instanța de recurs reține că la caz, a fost afectat principiul
disponibilității părții de a se folosi cu bună-credință de drepturile procedurale
stabilite la art. 61 din Codul de procedură civilă, în condițiile în care pe parcursul
perioadei ce s-a scurs din data depunerii cererii de apel nemotivate de la 11 iunie
2021, apelantul nu a ținut cont de obligațiile ce-i revin în cadrul procesului de
judecată, deși partea procesului cunoștea și fără intervenția instanței de apel despre
obligația de a întreprinde toate măsurile necesare procedurale, de a proteja drepturile
sale de acces la instanță și de a îndeplini cerințele legale referitoare declarării
apelului.
Astfel, nerealizarea de către apelant a obligației pozitive procedurale, de a
prezenta, cel puțin, apelul motivat, denotă întrunirea în speță a temeiurilor legale
pentru restituirea cererii de apel.
Colegiul mai relevă că, potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1)-(3) din Codul de
procedură civilă, sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de
normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport
procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de
procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea
necorespunzătoare a actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere
a încălcării legii, de către judecător sau de participantul care are interes să o invoce.
Sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești,
ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în
funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în
decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în
obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în
restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri
prevăzute de lege.
Articolul 6 par. (1) al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților Fundamentale, garantează fiecăruia dreptul de a se adresa unui tribunal
pentru ca ultimul să se pronunțe asupra drepturilor și obligațiilor sale civile. În acest
sens, este de menționat că limitarea accesului la o curte sau la un tribunal nu se
4
conciliază cu art. 6 par. (1) al Convenției decât în cazul în care acestea urmăresc un
scop legitim și există un raport de proporționalitate între mijloacele utilizate și
scopul vizat.
Din această perspectivă, Colegiul civil concluzionează că, recursul declarat de
Plăcintă Melinte, prin intermediul avocatului Rezuș Andrei, împotriva încheierii
Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2021, este neîntemeiat, iar actul de
discreție al instanței de apel urmează a fi menținut.
În temeiul art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de Plăcintă Melinte, prin intermediul avocatului
Rezuș Andrei.
Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2021, în cauza
civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Plăcintă Melinte și SRL ”Flacăra”
(în procedura insolvabilității), intervenienți accesorii Zop Gheorghe și Balaban Ion
către Ștefănică Mihail și ÎI ”Cireșar Ștefănică” cu privire la repararea prejudiciului
material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată, și la acțiunea
reconvențională depusă de Ștefănică Mihail, intervenient accesoriu ÎI ”Cireșar
Ștefănică” către Plăcintă Melinte, Zop Gheorghe, Balaban Ion și SRL ”Flacăra” (în
procedura insolvabilității), intervenienți accesorii Plăcintă Maria, SRL ”Ivanos” și
SRL ”Comision Com” cu privire la recunoașterea nulității acordurilor de arvună și
compensarea cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
Judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Maria Ghervas
5