2ra-1803/21 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la libera circulație, ocrotirea sănătății și a dreptului la muncă, repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată

2ra-1803/21 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la libera circulație, ocrotirea sănătății și a dreptului la muncă, repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1803/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. L. Ciubotaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, L. Pruteanu, D. Dulghieru)

DECIZIE

24 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Denis Condrea, reprezentat de avocatul Cristina

Oglinda

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Ecaterinei Tostogan-Condrea,

în interes propriu și în interesele copilului minor XXXXX XXXXX împotriva lui

Denis Condrea cu privire la constatarea încălcării dreptului la libera circulație,

ocrotirea sănătății și a dreptului la muncă, repararea prejudiciului material și moral și

încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de Ecaterina Tostogan-Condrea, în interes propriu și în interesele

copilului minor XXXXX XXXXX, casată hotărârea din 13 noiembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău sediul Centru și emisă o nouă hotărâre

constată:

La 10 octombrie 2016, Ecaterina Tostogan-Condrea, în interes propriu și în

interesele copilului minor XXXXX XXXXX a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Denis Condrea cu privire la constatarea încălcării dreptului la libera

circulație, ocrotirea sănătății și a dreptului la muncă, repararea prejudiciului material

și moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că, la XXXXX, fiind la studii post-universitare

în București, România, a dat naștere copilului XXXXX XXXXX, rezultat din căsătoria

încheiată cu Denis Condrea la 15 mai 2013.

A menționat că din cauza incompatibilităților dintre caracterele soților, familia

a început să se destrame încă din anul 2014, atunci când Denis Condrea a depus în

1

instanța de judecată cerere de divorț, fapt repetat în 2016 și care continuă până în

prezent.

Totodată, fiind angajată în câmpul muncii în Republica Moldova, în funcția de

lector universitar la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae

Testemițanu” din Chișinău, precum și în legătură cu necesitatea acordării asistenței

sociale și medicale în Moldova pentru copilul minor, majoritatea timpului din viața

copilului a fost petrecută în Chișinău cu vizite temporare tur-retur în România.

A susținut că la 27 martie 2016, copilul minor XXXXX XXXXX, însoțit de

Denis Condrea au plecat pentru câteva zile în vizită la București, însă ultimul a reținut

copilul minor fără consimțământul său, totodată tăinuind și refuzând restituirea

documentelor de identitate.

La 8 aprilie 2016, Denis Condrea i-a îngrădit dreptul de a-și lua copilul de la

București, încălcând astfel dreptul la relații personale dintre mamă și copil,

interzicându-i chiar și vizitele până la 11 mai 2016, fiind lipsită până în prezent de

unele drepturi din culpa lui Denis Condrea.

A relatat că în perioada 13 aprilie 2016 – 15 aprilie 2016, Denis Condrea s-a

aflat în Madrid, Spania, iar copilul minor XXXXX XXXXX a fost lăsat de unul singur,

fără mamă și rude apropiate, interzicându-le acestora (bunicilor și fratelui mamei) să

comunice cu copilul.

Luarea și tăinuirea documentelor sale și ale copilului minor a fost efectuată de

către Denis Condrea în scopul limitării drepturilor și libertăților sale, inclusiv de a

depune acțiunea de desfacere a căsătoriei, precum și în scopul încălcării dreptului

liberei circulații a copilului său minor spre domiciliul din Republica Moldova.

A menționat că la multiplele sale tentative de a-i fi returnate documentele și de

a revendica drepturile sale și ale copilului său minor, întreprinse prin călătoriile în

România în zilele de 8 aprilie 2016, 19 aprilie 2016, 29 aprilie 2016 și altele, unde

Denis Condrea reținea fără consimțământul său copilul minor și documentele de

identitate, nu s-au soldat cu succes, ba chiar a fost lipsită și de posibilitatea de a-și

vedea și auzi copilul, fiind atacată fizic de către pârât pentru a nu se apropia de casa în

care se afla minorul.

De asemenea, a specificat că prin acțiunile sale ilegale, Denis Condrea i-a

îngrădit drepturile copilului minor XXXXX XXXXX la libera circulație și de a reveni

în țară, pe care minorul le avea dobândite inclusiv până la data de 31 ianuarie 2017,

drepturi probate inclusiv prin declarația din 19 aprilie 2016 privind revocarea

declarației din 26 ianuarie 2016.

Astfel, prin aflarea forțată în România și prin imposibilitatea de a reveni în

Republica Moldova, unde își au reședința (domiciliul) și ai cărui stat sunt rezidenți, a

fost impusă să suporte cheltuieli suplimentare considerabile pentru cazare, mâncare și

deplasare în străinătate: cheltuieli de cazare – 4 618,20 RON, cheltuieli pentru

combustibil – 800,30 RON și 4 935,87 de lei, procurarea asigurării Carte Verde pentru

o perioadă de trei luni – 3 401,56 lei, cheltuieli pentru Rovinietă – 126,34 RON, parcare

– 6,50 RON, alimentare – 1 944,37 RON, bilete la tren și transport auto – 170 RON și

1 715,50 lei, cheltuieli de reparare a mașinii – 300 RON, xerox – 95,68 RON, cheltuieli

poștale – 20,60 RON și 60 de lei, cheltuieli notariale – 130 de lei, determinarea

factorului Rh al copilului minor – 38 RON.

2

La fel, din motivul imposibilității copilului minor de a se prezenta la instituția

medicală pentru a-și continua vaccinările și alte proceduri medicale legate de ocrotirea

sănătății, acestuia îi este îngrădit și dreptul la ocrotirea sănătății.

A evidențiat că din cauza faptului că copilul minor nu poate reveni în Republica

Moldova, este nevoită să se afle alături de copil în România și este în imposibilitate de

a face acest lucru, dat fiind că la 19 septembrie 2016, a expirat termenul concediului

parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani.

A mai ținut să precizeze că deși nu este în căsătorie cu Denis Condrea de drept

de la 27 mai 2014, până în prezent este afectată prin trei cereri de chemare în judecată

privind divorțul, pe rol în diferite instanțe judecătorești ale României.

La 2 august 2016, Judecătoria Sectorului 3 București a emis sentința civilă

nr. 11120, prin care instanța i-a stabilit lui Denis Condrea un program de vizite cu

copilul minor XXXXX XXXXX, sentință pe care Denis Condrea a atacat-o cu două

apeluri.

A concluzionat că încălcarea drepturilor menționate, prejudiciile materiale și

morale, infracțiunile, precum și hărțuirile comise de către Denis Condrea i-au provocat

suferințe fizice și psihice care alcătuiesc o compensare echivalentă cu 150 000 de lei.

A solicitat constatarea faptului încălcării de către Denis Condrea a dreptului său

și a copilului minor XXXXX XXXXX la libera circulație, la ocrotirea sănătății și a

dreptului la muncă, încasarea de la Denis Condrea în favoarea sa a cheltuielilor pentru

următoarele: cazare – 4 618,20 RON, alimentare – 1 944,37 RON, deplasarea în

străinătate – 970,30 RON și 6 654,37 de lei, Carte Verde – 3 401,56 lei, pentru

Rovinietă – 126,34 RON, repararea mașinii – 300 RON, a altor cheltuieli – 157,78

RON și 190 de lei, a remunerării muncii sub forma salariului lunar de funcție în mărime

de 5 977 de lei pentru perioada 19 octombrie 2016 până la redobândirea drepturilor

revendicate, datorită imposibilității dânsei de a reveni la muncă și repararea

prejudiciului moral în mărime de 150 000 de lei.

Prin hotărârea din 5 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul central, a fost

respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Prin decizia din 11 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Ecaterina Tostogan-Condrea, reprezentată de avocatul Victor Tostogan, în

interesele proprii și în interesele copilului minor XXXXX XXXXX, casată hotărârea

din 5 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul central, cu remiterea cauzei la

rejudecare la Judecătoria Chișinău.

Prin încheierea din 11 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost

antrenat în proces în calitate de intervenient accesoriu Ministerul Muncii, Protecției

Sociale și Familiei al RM.

La 6 martie 2020, Ecaterina Tostogan-Condrea, în interes propriu și în interesele

copilului minor XXXXX XXXXX a depus cerere de chemare în judecată concretizată

împotriva lui Denis Condrea, intervenient accesoriu Ministerul Sănătății, Muncii și

Protecției Sociale, prin care a solicitat constatarea faptului că Denis Condrea a încălcat

drepturile copilului minor XXXXX XXXXX și ale sale la libera circulație și de a reveni

în țară, la ocrotirea sănătății și a dreptului la muncă, încasarea din contul lui Denis

Condrea în beneficiul său a cheltuielilor pentru următoarele servicii: cazare – 5 443,90

RON, alimentare – 1 471,24 RON, deplasare în străinătate – 220 RON și 4 385,60 de

3

lei, cheltuieli pentru cartea verde în sumă de 5068,72 de lei, 1657,86 de lei și 846,73

de lei, cheltuieli pentru rovinietă – 138,9 RON, parcare – 6,50 RON, reparația mașinii

– 300 RON, xerox – 95,68 RON, cheltuieli poștale – 20,60 RON și 60 de lei, cheltuieli

notariale – 130 lei, îmbrăcăminte/încălțăminte – 89,88 RON, determinarea factorului

Rh al copilului minor – 38 RON, determinarea secreției nazale al copilului minor – 78

RON, a remunerării muncii sub formă de salariu lunar de funcție în mărime de 5 977

de lei pentru perioada începând de la 19 octombrie 2016 până la 11 aprilie 2017 în

mărime de 29 885 de lei, a prejudiciului moral în mărime de 150 000 de lei și a taxei

de stat în mărime de 4 771, 23 de lei.

Prin hotărârea din 13 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a

fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Au fost încasate de la Ecaterina Tostogan-Condrea în beneficiul lui Denis

Condrea cheltuielile de judecată în sumă de 9 890 de lei.

Prin decizia din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Ecaterina Tostogan-Condrea în interes propriu și în interesele copilului

minor XXXXX XXXXX, casată hotărârea din 13 noiembrie 2020 a Judecătoriei

Chișinău sediul Centru și emisă o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii.

A fost constatată încălcarea drepturilor copilului minor XXXXX XXXXX și a

mamei acestuia, Ecaterina Tostogan-Condrea, la libera circulație și de a reveni în

Republica Moldova, de către Denis Condrea.

A fost încasat de la Denis Condrea în beneficiul lui Ecaterinei Tostogan-

Condrea, prejudiciul material în sumă de 11 958,91 de lei și suma de 7 696,54 RON,

echivalent în lei moldovenești conform cursului valutar al Băncii Naționale a Moldovei

la data executării hotărârii judecătorești.

A fost încasat de la Denis Condrea în beneficiul Ecaterinei Tostogan-Condrea,

prejudiciul moral în sumă de 10 000 de lei și în beneficiul lui Ecaterinei Tostogan-

Condrea în interesele copilului minor XXXXX XXXXX, prejudiciul moral în sumă de

10 000 de lei.

A fost încasată de la Denis Condrea în beneficiul Ecaterinei Tostogan-Condrea,

suma de 4 771,23 de lei cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea cererii de chemare

în judecată.

În rest, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

La 13 octombrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Denis Condrea,

reprezentat de avocatul Cristina Oglinda a declarat recurs împotriva deciziei din

29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

recurate și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat că acțiunea de revocare a unei declarații

notariale nu poate fi considerată drept limitarea dreptului la libera circulație a copilului

minor, atât timp cât acordarea acestei declarații nu este o obligație, ci un drept al tatălui,

în situația în care la acea etapă nu exista o hotărâre judecătorească irevocabilă prin care

să fie stabilit definitiv domiciliul copilului minor XXXXX XXXXX cu unul dintre

părinți.

Respectiv, în lipsa unui acord dintre părțile litigante, dânsul a avut dreptul de a

revoca declarația notarială menționată, așa cum era în drept să și elibereze declarația

respectivă.

4

A notat că imposibilitatea trecerii frontierei românești de către intimată și copilul

minor, are la bază o serie de acte administrative, care pot fi contestate în condițiile

legislației române, și anume a Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

Totodată, a menționat că instanța de apel s-a expus arbitrar pe marginea

ilegalității actelor emise de către statul român, or, anume aceste acte stau la baza

imposibilității revenirii în Republica Moldova a intimatei și copilului minor, din

moment ce efectele actelor nu-i pot fi imputate dânsului, fiind valabil emise de către

autoritățile române.

A reliefat că acțiunea de revocare a declarației notariale nr. 122/26 ianuarie

2016, la data de 19 aprilie 2016, nu poate fi examinată separat de problema legalității

refuzurilor de ieșire de la punctele de trecere a frontierei României, deoarece sunt într-

o conexiune directă.

A subliniat că și-a exercitat drepturile sale potrivit legislației române, care îi

permite să revoce declarația autentificată notarial eliberată pe teritoriul statului român.

La fel, a accentuat că Ecaterina Tostogan-Condrea nu a prezentat probe în cadrul

examinării cauzei, prin care s-ar atesta anularea sau ilegalitatea actelor administrative

care au condiționat refuzul ieșirii sale de pe teritoriul României și, prin urmare, până

la proba contrară, aceste se vor considera valabile.

A concluzionat asupra faptului că prin decizia instanței de apel, dânsul a fost

atras abuziv la răspundere delictuală și obligat să repare neîntemeiat prejudiciul

material și moral, or, instanța de apel din Republica Moldova nu dispune de

competența jurisdicțională materială și teritorială de a se expune pe marginea încălcării

dreptului la libera circulație, în condițiile în care la baza pretinselor încălcări sunt un

șir de acte administrative emise de un stat străin.

La 29 octombrie 2021, în adresa Ecaterinei Tostogan-Condrea și a Ministerului

Muncii, Protecției Sociale și Familiei al RM, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la

materialele dosarului (f. d. 15 vol. IV) și recepționată de Ministerul Muncii, Protecției

Sociale și Familiei al RM la 3 noiembrie 2021 (f. d. 17), potrivit avizului de recepție.

La 29 noiembrie 2021, Ecaterina Tostogan-Condrea, în interes propriu și în

interesele copilului minor XXXXX XXXXX a depus referință la recursul declarat de

Denis Condrea, reprezentat de avocatul Cristina Oglinda, solicitând respingerea

acestuia și menținerea deciziei instanței de apel.

Până la data stabilită pentru examinarea recursului, în adresa Curții Supreme de

Justiție nu a parvenit referința prin care Ministerul Muncii, Protecției Sociale și

Familiei al RM să-și expună poziția față de temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei integrale a instanței de apel a

fost expediată la adresa electronică a reprezentantului recurentului, avocatul Cristina

Oglinda la 10 septembrie 2021, fapt ce se confirmă prin extrasul de pe poșta electronică

(f. d. 223 vol. III).

5

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul împotriva deciziei la 13 octombrie 2021, în termenul legal.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care

urmează a fi admis cu casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea contestată,

și menținerea în partea dată a hotărârii primei instanțe din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanța, după ce judecă recursul,

este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să mențină

hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) lit. a) și c) CPC, se consideră că normele de

drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod

eronat legea.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) CPC, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura

în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

După cum rezultă din materialele cauzei, Ecaterina Tostogan-Condrea, în interes

propriu și în interesele copilului minor XXXXX XXXXX înaintând acțiunea în

judecată împotriva lui Denis Condrea, intervenient accesoriu Ministerul Sănătății,

Muncii și Protecției Sociale, cu ulterioarele concretizări, a solicitat constatarea faptului

că Denis Condrea a încălcat drepturile copilului minor XXXXX XXXXX și ale sale la

libera circulație și de a reveni în țară, la ocrotirea sănătății și a dreptului la muncă,

încasarea din contul lui Denis Condrea în beneficiul său a cheltuielilor pentru

următoarele servicii: cazare – 5 443,90 RON, alimentare – 1 471,24 RON, deplasare

în străinătate – 220 RON și 4 385,60 de lei, cheltuieli pentru cartea verde în sumă de

5068,72 de lei, 1657,86 de lei și 846,73 de lei, cheltuieli pentru rovinietă – 138,9 RON,

parcare – 6,50 RON, reparația mașinii – 300 RON, xerox – 95,68 RON, cheltuieli

poștale – 20,60 RON și 60 de lei, cheltuieli notariale – 130 lei,

îmbrăcăminte/încălțăminte – 89,88 RON, determinarea factorului Rh al copilului

minor – 38 RON, determinarea secreției nazale al copilului minor – 78 RON, a

remunerării muncii sub formă de salariu lunar de funcție în mărime de 5 977 de lei

pentru perioada începând de la 19 octombrie 2016 până la 11 aprilie 2017 în mărime

de 29 885 de lei, a prejudiciului moral în mărime de 150 000 de lei și a taxei de stat în

mărime de 4 771, 23 de lei.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță prin hotărârea din

13 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a respins acțiunea ca

neîntemeiată și a încasat de la Ecaterina Tostogan-Condrea în beneficiul lui Denis

Condrea cheltuielile de judecată în sumă de 9 890 de lei.

Judecând apelul declarat de către Ecaterina Tostogan-Condrea în interes propriu

și în interesele copilului minor XXXXX XXXXX, instanța de apel prin decizia din

6

29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a admis apelul, a casat hotărârea din

13 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru și a emis o nouă hotărâre de

admitere parțială a acțiunii. A constatat încălcarea drepturilor copilului minor XXXXX

XXXXX și a mamei acestuia, Ecaterina Tostogan-Condrea, la libera circulație și de a

reveni în Republica Moldova, de către Denis Condrea, a încasat de la Denis Condrea

în beneficiul Ecaterinei Tostogan-Condrea, prejudiciul material în sumă de 11 958,91

de lei și suma de 7 696,54 RON, echivalent în lei moldovenești conform cursului

valutar al Băncii Naționale a Moldovei la data executării hotărârii judecătorești, a

încasat de la Denis Condrea în beneficiul Ecaterinei Tostogan-Condrea, prejudiciul

moral în sumă de 10 000 de lei și în beneficiul Ecaterinei Tostogan-Condrea în

interesele copilului minor XXXXX XXXXX, prejudiciul moral în sumă de 10 000 de

lei, a încasat de la Denis Condrea în beneficiul Ecaterinei Tostogan-Condrea, suma de

4 771,23 de lei cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea cererii de chemare în

judecată. În rest, a respins acțiunea ca neîntemeiată.

La adoptarea unei asemenea soluții, instanța de apel a reținut că prin acțiunile

sale, Denis Condrea a îngrădit atât Ecaterinei Tostogan-Condrea, cât și fiului lor,

XXXXX XXXXX, dreptul la libera circulație și de a reveni în țara Republica Moldova,

or, potrivit notei informative a Direcției de Supraveghere și Controlul Trecerii

Frontierei din 21 aprilie 2016, anume, la solicitarea lui Condrea Denis instituția nu a

permis ieșirea din țară a minorului XXXXX XXXXX, născut la XXXXX, care este

cetățean al Republicii Moldova, însoțit de mama sa, acesta revocând declarația din 26

ianuarie 2016.

Prin urmare, instanța de apel a relevat că Denis Condrea nu a permis ca Ecaterina

Tostogan-Condrea, împreună cu fiul ei să revină în Republica Moldova, țară ai cărei

cetățeni sunt, fiind o ingerință nejustificată în dreptul acestora la libera circulație,

precum și fiind în detrimentul interesului superior al copilului, iar drept consecință

aceasta a suportat un prejudiciu material.

Instanța de apel a stabilit că Ecaterinei Tostogan-Condrea i-au fost cauzate

inconveniențe și frustrări, neavând posibilitatea de a se întoarce împreună cu copilului

în Republica Moldova, din cauza limitării dreptului la libera circulație și de a reveni în

țara Republica Moldova, de către Denis Condrea, iar suma în mărime a câte 10 000 lei,

în beneficiul Ecaterinei Tostogan-Condrea și în beneficiul Ecaterinei Tostogan-

Condrea, în interesele copilului minor XXXXX XXXXX, va constitui o satisfacție

echitabilă pentru prejudiciul moral produs.

Este de menționat că din conținutul cererii de recurs depusă de Denis Condrea,

reprezentat de avocatul Cristina Oglinda, a fost invocat dezacordul cu decizia instanței

de apel doar în partea prin care a fost constatată încălcarea drepturilor copilului minor

XXXXX XXXXX și a mamei acestuia, Ecaterina Tostogan-Condrea, la libera

circulație și de a reveni în Republica Moldova, de către Denis Condrea, încasată de la

Denis Condrea în beneficiul Ecaterinei Tostogan-Condrea prejudiciul material în sumă

de 11 958,91 de lei și suma de 7 696,54 RON, echivalent în lei moldovenești conform

cursului valutar al Băncii Naționale a Moldovei la data executării hotărârii

judecătorești, prejudiciul moral în sumă de 10 000 de lei și în beneficiul Ecaterinei

Tostogan-Condrea în interesele copilului minor XXXXX XXXXX, prejudiciul moral

în sumă de 10 000 de lei și încasată de la Denis Condrea în beneficiul Ecaterinei

7

Tostogan-Condrea, suma de 4 771,23 de lei cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea

cererii de chemare în judecată.

Instanța de recurs constată, însă, că instanța de apel la adoptarea deciziei în

partea contestată a aplicat și a interpretat eronat legea, dând o apreciere greșită

materialului probator anexat la dosar, pe când prima instanță, justificat, pronunțându-

se asupra aspectelor importante, având în susținere cadrul legal aplicabil în speță, a

ajuns la concluzia netemeiniciei acțiunii înaintate de Ecaterina Tostogan-Condrea.

Astfel, după cum atestă actele cauzei, la 15 mai 2013, Denis Condrea și

Ecaterina Tostogan-Condrea au încheiat căsătoria la OSC sectorul Botanica mun.

Chișinău, fapt confirmat prin certificatul de căsătorie nr. CS-V 1148027 (f. d. 9 vol. I).

În rezultatul căsătoriei dintre Denis Condrea și Ecaterina Tostogan-Condrea, la

XXXXX, în mun. XXXXX XXXXX, s-a născut copilul XXXXX XXXXX, fapt

confirmat prin certificatul de naștere nr. NA-VI 1930111 (f. d. 10 vol. I).

Este cert și faptul că Ecaterina Tostogan-Condrea, Denis Condrea și copilul

minor XXXXX XXXXX, dețin cetățenia atât a Republicii Moldova, cât și cetățenia

României.

Așadar, având în vedere faptul că Ecaterina Tostogan-Condrea are domiciliul

faptic declarat atât în România, cât și în Republica Moldova, incidente speței devin

prevederile art. 39 alin. (12) CPC, potrivit cărora acțiunea împotriva pârâtului care

este o organizație sau un cetățean al Republicii Moldova cu sediul ori cu domiciliul pe

teritoriul unui alt stat poate fi intentată și în oricare dintre sediile instanței de la sediul

ori domiciliul reclamantului sau în oricare dintre sediile instanței de la locul de aflare

a bunurilor pîrîtului pe teritoriul Republicii Moldova.

În același timp, materialul probator atestă că Denis Condrea și Ecaterina

Tostogan-Condrea, locuiesc separat, aflându-se în proces de divorț.

Or, la data de 31 mai 2016, Denis Condrea a depus la Judecătoria sector 3 mun.

București, o cerere de chemare în judecată împotriva Ecaterinei Tostogan-Condrea cu

privire la desfacerea căsătoriei (f. d. 80-91 vol. I).

Și la 6 iunie 2016, Ecaterina Tostogan-Condrea a depus la Judecătoria Botanica

mun. Chișinău o cerere de chemare în judecată împotriva lui Denis Condrea cu privire

la desfacerea căsătoriei (f. d. 92-94 vol. I).

Iar prin sentința civilă nr. 11120 din 2 august 2016, în dosarul

nr. 13841/301/2016 emisă de Judecătoria sectorului 3 București, a fost admisă în parte

cererea precizată de Denis Condrea în contradictoriu cu Ecaterina Tostogan-Condrea,

fiind încuviințat provizoriu lui Denis Condrea să aibă legături personale cu minorul

XXXXX XXXXX, cu stabilirea unui grafic de predare-preluare a minorului de către

părinți, până la soluționarea definitivă a dosarului de divorț nr. 13839/301/2016 (f. d.

11-16 vol. I).

În conformitate cu art. 27 alin. (1) și (2) din Constituția RM, dreptul la libera

circulație în țară este garantat. Oricărui cetățean al Republicii Moldova îi este asigurat

dreptul de a-și stabili domiciliul sau reședința în orice localitate din țară, de a ieși, de

a emigra și de a reveni în țară.

De altfel, dreptul la circulație este protejat și de art. 2 Protocolul 4 la Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, potrivit

cărora oricine se găsește în mod legal pe teritoriul unui stat are dreptul să circule în

8

mod liber și să-și aleagă în mod liber reședința sa. Orice persoană este liberă să

părăsească orice țară, inclusiv pe a sa.

Coroborând prevederile enunțate la materialul probator administrat în speță,

instanța de recurs reține că potrivit duplicatului declarației din 26 ianuarie 2016, Denis

Condrea a declarat în fața notarului public Mirela Silvia Radu că este de acord ca fiul

său minor, XXXXX XXXXX, născut la XXXXX în municipiul XXXXX, să

călătorească însoțit de mama sa Ecaterina Tostogan-Condrea, în perioada 5 martie

2016-31 ianuarie 2017, în scop turistic, cu multiple ieșiri și intrări (f. d. 22 vol. I).

Totodată, reieșind din duplicatul declarației din 19 aprilie 2016, Denis Condrea

a declarat în fața notarului public Mirela Silvia Radu că revocă în întregime declarația

autentificată sub nr. 122/26.01.2016 de notarul public Mirela Silvia Radu cu sediul în

municipiul București, obligându-se să aducă la cunoștință mamei fiului său revocarea

declarației menționate (f. d. 23 vol. I).

Pe cale de consecință, reieșind din faptul că părinții au drepturi și obligații egale

față de copii, instanța de recurs reține drept justă concluzia primei instanțe precum că

acordarea cât și revocarea unei procuri/declarații în fața notarului public este un drept

al părintelui nu și o obligație.

În același timp, din materialul probator se atestă că prin refuzul Punctului de

trecere al Frontierei Sculeni a Poliției de Frontieră a MAI România nr. 756/1198 din

11 iulie 2016, a fost refuzat copilului minor XXXXX XXXXX împreună cu mama

acestuia Ecaterina Tostogan-Condrea ieșirea la frontieră, în temeiul Legii nr. 248/2005

privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, din motiv că

însoțitorul nu deține procura din partea tatălui și nu are acordul acestuia de a părăsi

teritoriul României, fiind menționat că împotriva măsurii de refuz persoana interesată

poate formula plângere prealabilă în condițiile Legii nr. 544/2004 privind contenciosul

administrativ în termen de 30 de zile (f. d. 92 vol. II).

Refuzuri similare de trecere a frontierei de către Ecaterina Tostogan-Condrea

împreună cu copilul minor XXXXX XXXXX au fost eliberate și la data de 13 iulie

2016 de către Punctul de trecere al Frontierei Iași Feroviar a Poliției de Frontieră a

MAI România, la data de 22 iulie 2016 de către Punctul de trecere al Frontierei Oancea

a Poliției de Frontieră a MAI România, la data de 25 august 2016 de către Punctul de

trecere al Frontierei Albița a Poliției de Frontieră a MAI România, la data de

4 septembrie 2016 de către Punctul de trecere al Frontierei Albița a Poliției de Frontieră

a MAI România, la data de 1 ianuarie 2017 de către Punctul de trecere al Frontierei

Albița a Poliției de Frontieră a MAI România.

În consecutivitatea celor descrise supra, instanța de recurs consideră eronată

concluzia instanței de apel precum că prin acțiunile sale Denis Condrea a îngrădit atât

Ecaterinei Tostogan-Condrea, cât și fiului lor, Vitor Condrea, dreptul la libera

circulație și de a reveni în țara Republicii Moldova.

Or, circumstanțele statuate în cauză conturează cert faptul că Ecaterina

Tostogan-Condrea primind primul refuz al Punctului de trecere al Frontierei Sculeni a

Poliției de Frontieră a MAI România nr. 756/1198 din 11 iulie 2016 de ieșire la

frontieră împreună cu copilul minor XXXXX XXXXX, cunoștea despre impedimentul

de

9

ieșire la frontieră a copilului minor împreună cu mama și anume lipsa procurii de la

tatăl copilului minor în vederea părăsirii teritoriul României.

Cu toate acestea, deși Ecaterinei Tostogan-Condrea, i-a fost adus la cunoștință

dreptul de a contesta refuzul de ieșire la frontieră în ordinea contenciosului

administrativ cu cerere prealabilă în condițiile Legii nr. 544/2004 privind contenciosul

administrativ în termen de 30 de zile, ultima nu a uzat de acest drept, dar a încercat

repetat să treacă frontiera României la 13 iulie 2016 prin Punctul de trecere al

Frontierei Iași Feroviar, la 22 iulie 2016 prin Punctul de trecere al Frontierei Oancea,

la 25 august 2016 prin Punctul de trecere al Frontierei Albița, la 4 septembrie 2016

prin Punctul de trecere al Frontierei Albița și la 1 ianuarie 2017 prin Punctul de trecere

al Frontierei Albița, în lipsa procurii din partea tatălui copilului minor, Denis Condrea,

care ar acorda dreptul copilului minor XXXXX XXXXX de a părăsi teritoriul

României însoțit de mama acestuia Ecaterina Tostogan-Condrea.

Astfel fiind, corelând aceste particularități la circumstanțele speței este

indubitabil că revocarea declarației notariale prin care Denis Condrea a dat acordul ca

fiul său minor, XXXXX XXXXX, să călătorească însoțit de mama sa Ecaterina

Tostogan-Condrea, în perioada 5 martie 2016-31 ianuarie 2017, precum și refuzul

autorităților române de a părăsi teritoriul României din lipsa procurii din partea tatălui

copilului minor, Denis Condrea, care nu au fost contestate de către Ecaterina Tostogan-

Condrea, fiind în vigoare, nu denotă încălcarea dreptului la libera circulație a copilului

minor XXXXX XXXXX și a mamei acestuia Ecaterina Tostogan-Condrea.

De principiu aici este de menționat și faptul că prin ordonanța Procuraturii mun.

Chișinău oficiul Râșcani din 16 mai 2017, prin care a fost clasat procesul penal nr.

2016021626 pornit la plângerea părții vătămate Ecaterina Tostogan-Condrea, pe fapta

infracțiunii prevăzută de art. 360 alin. (2) Cod penal, luarea, sustragerea, tăinuirea,

degradarea, distrugerea sau păstrarea buletinelor de identitate sau a altor documente

importante ale persoanelor fizice, cu intenția de a limita libertatea persoanei, inclusiv

libertatea de circulație, sau de a o lipsi de aceasta, a fost constatat că intenția tatălui

copilului minor XXXXX XXXXX – Denis Condrea în cazul investigat nu a fost

îndreptată la limitarea libertății și în special a libertății de circulație a Ecaterinei

Tostogan-Condrea și a copilului lor minor XXXXX XXXXX, or, Denis Condrea și-a

realizat drepturile sale de părinte, acordate conform prevederilor Codului familiei (f.

d. 235-237 vol. I).

Cu atât mai mult că, despre lipsa intenției a lui Denis Condrea de încălcare a

dreptului la libera circulație a copilului minor XXXXX XXXXX și a mamei acestuia

Ecaterina Tostogan-Condrea, vorbește și faptul că în perioada XXXXX-9 noiembrie

2017, Ecaterina Tostogan-Condrea, Denis Condrea și copilul minor XXXXX XXXXX

au traversat de mai multe ori frontiera de stat a Republicii Moldova atât pe sensul ieșire

cât și intrare, fapt ce se confirmă prin extrasul din Sistemul Informațional al Poliției de

Frontieră (f. d. 242-245 vol. I).

Și tot, din extrasul Sistemului Informațional al Poliției de Frontieră nr. 35/7-4-

4484 din 18 iunie 2018, se atestă că Ecaterina Tostogan-Condrea, în perioada

1 ianuarie 2016-31 decembrie 2017, a traversat la perioade scurte de timp frontiera de

stat atât pe sensul ieșire cât și intrare, inclusiv și în perioada în care autoritățile române

10

au refuzat părăsirea teritoriul României de către copilul minor XXXXX XXXXX pe

motivul lipsei procurii de la tatăl copilului minor (f. d. 114-116 vol. II).

Totodată, reieșind din duplicatul declarației privind acordul unuia dintre părinți

pentru ieșirea din țară a minorului însoțit de celălalt părinte din 11 aprilie 2017,

autentificată de notarul public Irina Antoniu, Denis Condrea a dat acordul ca fiul său

minor, XXXXX XXXXX, născut la XXXXX, în municipiul XXXXX să călătorească

în străinătate, respectiv în Republica Moldova însoțit de mama sa Ecaterina Tostogan-

Condrea, în perioada 11 aprilie 2017-17 aprilie 2017 (f. d. 77 vol. II).

Iar prin declarația din 25 mai 2017, autentificată de notarul public Andrei-

Claudiu Manolache, Denis Condrea a dat acordul ca fiul său minor, XXXXX XXXXX,

născut la XXXXX, în municipiul XXXXX să călătorească în Republica Moldova

însoțit de mama sa Ecaterina Tostogan-Condrea, în perioada 25 mai 2017-3 iunie 2017

(f. d. 78 vol. II).

Față de toate aceste considerente, având în vedere faptul că în speță nu a fost

constatată încălcarea dreptului Ecaterinei Tostogan-Condrea și a copilului minor

XXXXX XXXXX la libera circulație, de către Denis Condrea, instanța de recurs

stabilește justețea concluziei primei instanțe cu privire la respingerea cerinței

Ecaterinei Tostogan-Condrea în interes propriu și în interesele copilului minor

XXXXX XXXXX împotriva lui Denis Condrea cu privire la constatarea faptului că

Denis Condrea a încălcat drepturile copilului minor XXXXX XXXXX și ale Ecaterinei

Tostogan-Condrea

la libera circulație și de a reveni în țară, precum și respingerea cerințelor Ecaterinei

Tostogan-Condrea în interes propriu și în interesele copilului minor XXXXX XXXXX

cu privire la repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de

judecată, ca fiind subsecvente cerinței de bază, prin urmare netemeinicia deciziei

instanței de apel în această parte, fapt ce dictează casarea în partea dată a deciziei

instanței de apel.

Cu referire la chestiunea ce ține de cheltuielile de judecată, instanța de recurs va

reține prevederile art. 94 alin. (1) CPC, instanța judecătorească obligă partea care a

pierdut procesul să plătească, la cerere, părții care a avut câștig de cauză cheltuielile de

judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost admisă parțial, acestuia i se compensează

cheltuielile de judecată proporțional părții admise din pretenții, iar pârâtului –

proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului.

Iar în conformitate cu dispozițiile art. 96 alin. (1), (11) CPC, instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut

câștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost

reale, necesare și rezonabile.

Cheltuielile menționate la alin. (1) se compensează părții care a avut câștig de

cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat.

Prin prisma normelor de drept enunțate, instanța de recurs atestă că prima

instanță justificat a încasat din contul Ecaterinei Tostogan-Condrea în beneficiul lui

Denis Condrea suma de 9890 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică acordată

de către avocatul Cristina Oglinda, confirmate prin bonurile de plată seria nr. QL

540117 din 27 septembrie 2019 și seria nr. QL 540137 din 22 februarie 2020, ca fiind

11

cheltuieli necesare și rezonabile pentru acordarea asistenței juridice în prezentul litigiu

(f. d. 126-127 vol. III).

Așadar, având în vedere aceste constatări, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

admite recursul, de a casa parțial decizia din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

și anume în partea prin care a fost casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă

hotărâre de admitere parțială a acțiunii, constatată încălcarea drepturilor copilului

minor XXXXX XXXXX și a mamei acestuia, Ecaterina Tostogan-Condrea, la libera

circulație și de a reveni în Republica Moldova, de către Denis Condrea, încasat de la

Denis Condrea în beneficiul Ecaterinei Tostogan-Condrea, prejudiciul material în

sumă de 11 958,91 de lei și suma de 7 696,54 RON, echivalent în lei moldovenești

conform cursului valutar al Băncii Naționale a Moldovei la data executării hotărârii

judecătorești, încasate de la Denis Condrea în beneficiul Ecaterinei Tostogan-Condrea,

prejudiciul moral în sumă de 10 000 de lei, în beneficiul Ecaterinei Tostogan-Condrea

în interesele copilului minor XXXXX XXXXX, prejudiciul moral în sumă de 10 000

de lei și încasată de la Denis Condrea în beneficiul Ecaterinei Tostogan-Condrea, suma

de 4 771,23 de lei cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea cererii de chemare în

judecată, cu menținerea în partea dată a hotărârii din 13 noiembrie 2020 a Judecătoriei

Chișinău sediul Centru.

Dat fiind faptul că decizia instanței de apel în partea respingerii cerințelor

Ecaterinei Tostogan-Condrea în interes propriu și în interesele copilului minor

XXXXX XXXXX cu privire la constatarea încălcării dreptului la ocrotirea sănătății și

a dreptului la muncă, nu a fost contestată cu recurs, instanța de recurs consideră

inoportun, prin prisma prevederilor art. 442 alin. (1) CPC, de a se expune cu privire la

legalitatea acesteia în partea necontestată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, art. 445 alin. (3) Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Denis Condrea, reprezentat de avocatul Cristina

Oglinda.

Se casează parțial decizia din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a Ecaterinei Tostogan-Condrea, în interes

propriu și în interesele copilului minor XXXXX XXXXX împotriva lui Denis Condrea

cu privire la constatarea încălcării dreptului la libera circulație, ocrotirea sănătății și a

dreptului la muncă, repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor

de judecată, și anume în partea prin care a fost casată hotărârea primei instanțe și emisă

o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii, constatată încălcarea drepturilor

copilului minor XXXXX XXXXX și a mamei acestuia, Ecaterina Tostogan-Condrea,

la libera circulație și de a reveni în Republica Moldova, de către Denis Condrea, încasat

de la Denis Condrea în beneficiul Ecaterinei Tostogan-Condrea, prejudiciul material

în sumă de 11 958,91 de lei și suma de 7 696,54 RON, echivalent în lei moldovenești

conform cursului valutar al Băncii Naționale a Moldovei la data executării hotărârii

judecătorești, încasate de la Denis Condrea în beneficiul Ecaterinei Tostogan-Condrea,

12

prejudiciul moral în sumă de 10 000 de lei, în beneficiul Ecaterinei Tostogan-Condrea

în interesele copilului minor XXXXX XXXXX, prejudiciul moral în sumă de 10 000

de lei și încasată de la Denis Condrea în beneficiul Ecaterinei Tostogan-Condrea, suma

de 4 771,23 de lei cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea cererii de chemare în

judecată, și se menține în partea dată hotărârea din 13 noiembrie 2020 a Judecătoriei

Chișinău sediul Centru.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Ala Cobăneanu

judecătorul

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

13