2r-784/21 — recunoașterea pierderii dreptului la spațiu locativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- recunoaşterea pierderii dreptului la spaţiu locativ
- Temei legal
- Anularea măsurilor de asigurare a acţiunii
2r-784/21 — recunoașterea pierderii dreptului la spațiu locativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2r-784/2021
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: E. Grumeza)
instanța de Apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)
D E C I Z I E
22 decembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
examinând recursul declarat de Melnic Irina, reprezentată de avocatul Boldesco
Tatiana,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Cudlenco Ivan
împotriva Irinei Melnic cu privire la recunoașterea pierderii dreptului la spațiu
locativ și radierea vizei de domiciliu,
și la acțiunea reconvențională a Irinei Melnic împotriva lui Cudlenco Ivan,
intervenienți accesorii Comisia de privatizare mun. Bălți și Primăria mun. Bălți cu
privire la declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire
a locuinței în proprietate privată,
împotriva încheierii din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Bălți,
c o n s t a t ă :
La 23 iulie 2012, Cudlenco Ivan a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Irinei Melnic cu privire la recunoașterea pierderii dreptului la spațiul
locativ și radierea vizei de domiciliu.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin hotărârea Judecătoriei Bălți
din 10 februarie 2010 a fost desfăcută căsătoria încheiată între el și pîrîta Irina
Melnic.
Totodată, a susținut că apartamentul nr. XXXXX îi aparține în baza hotărârii
Primăriei mun. Bălți nr. 335 din 26 aprilie 2004.
A mai declarat că Irina Melnic la 20 ianuarie 2010 a plecat peste hotarele
Republicii Moldova, unde se află până în prezent.
Din considerentul că pîrîta are viză de reședință în apartamentul nr. XXXXX,
îi creează dificultății la plata serviciilor comunale.
Cere Cudlenco Ivan recunoașterea pierderii dreptului Irinei Melnic la spațiul
locativ – apartamentul nr. XXXXX, cu obligarea Direcției de documentare a
populației și evidență Bălți să radieze viza de reședință a Irinei Melnic din imobilul
nominalizat.
1
Prin hotărârea din 20 septembrie 2012 a Judecătoriei Bălți, acțiunea a fost
admisă și recunoscut pierdut dreptul Irinei Melnic la spațiul locativ - apartamentul
nr. XXXXX, cu dispunerea radierii vizei de domiciliu a Irinei Melnic din
apartamentul respectiv.
Prin încheierea din 26 noiembrie 2013 a Curții de Apel Bălți, a fost admisă
cererea Irinei Melnic privind aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii și s-a aplicat
sechestru asupra apartamentul nr. XXXXX.
Prin decizia din 11 februarie 2014 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul
declarat de către Melnic Irina, casată hotărârea Judecătoriei Bălți din 20 septembrie
2012, cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță, în alt complet de
judecată.
La 02 iunie 2014, Melnic Irina a depus cerere reconvențională împotriva lui
Cudlenco Ivan cu privire la declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare,
transmitere-primire a locuinței în proprietate privată.
În susținerea acțiunii reconvenționale Irina Melnic a indicat că prin hotărârea
Judecătoriei Bălți din 20 septembrie 2012 a fost recunoscut pierdut dreptul ei la
spațiul locativ - apartamentul nr. XXXXX, cu dispunerea radierii vizei de reședință
din apartamentul nominalizat.
A invocat că în baza hotărârii judecătorești nominalizate Consiliul mun. Bălți a
emis decizia nr. 2/14 din 28 martie 2013, în temeiul căreia la 20 mai 2013 între
Primăria mun. Bălți și Cudlenco Ivan a fost încheiat contractul de vânzare-
cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată nr. 9036, ca rezultat
pârâtul devenind unicul proprietar al apartamentului nr. 1 XXXXX.
A comunicat că, după moartea subită al fiului comun Melnic Alexandr,
survenită la XXXXX, relațiile cu Cudlenco Ivan au devenit tensionate, iar
aproximativ după o lună după decesul fiului lor, pârâtul, în absența ei, s-a adresat în
instanța de judecată cu acțiune privind desfacerea căsătoriei lor și ulterior cu prezenta
acțiune de recunoaștere pierderii dreptului ei la spațiul locativ în litigiu.
A afirmat că într-adevăr se află înafara țării, fiind angajată în câmpul muncii în
Federația Rusă, însă caracterul lucrului îndeplinit este de ordin temporar, fapt ce se
confirmă și din datele din pașaportul național din care rezultă că des revine în țară.
Astfel, a menționat că plecarea ei peste hotarele țării s-a datorat unor
circumstanțe ce nu au depins de voința sa, care au determinat-o să facă acest lucru,
și anume starea materială precară, având în vedere că Cudlenco Ivan mai mult de 15
ani nu lucra nicăieri, familia în toată această perioada de timp fiind întreținută doar
de către ea, care la rândul său din anul 2008 a devenit șomeră, fiind nevoită să plece
la muncă în Federația Rusă.
Cu atât mai mult, că erau necesare mijloace bănești pentru acoperirea tuturor
cheltuielilor legate de înmormântarea fiului lor.
Indică că dânsa, afară de spațiul locativ în litigiu, nu dispune de o altă locuință,
precum și lucrurile ei personale se află în acest imobil.
Pe lângă acestea, Cudlenco Ivan nu a prezentat probe prin care s-ar dovedi
faptul că dânsa este plecată cu traiul permanent peste hotarele Republicii Moldova
sau că dispune de un alt loc de domiciliu.
A invocat că după casarea hotărârii Judecătoriei Bălți din 20 septembrie 2012,
dansa și-a redobândit dreptul la spațiul locativ, schimbându-se situația existentă
privind statutul apartamentului nr. XXXXX.
2
A solicitat Melnic Irina declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare,
transmitere-primire a locuinței în proprietate privată nr. 9036 din 20 mai 2013
încheiat între Primăria mun. Chișinău și Cudlenco Ivan, cu încasarea din contul
ultimului în beneficiul său sumei de 10 000 de lei cheltuieli de asistență juridică și 2
475 de lei taxa de stat achitată la depunerea cererii reconvenționale.
Prin încheierea protocolară din 16 iunie 2014 a Judecătoriei Bălți, a fost atrasă
în proces în calitate de intervenient accesoriu Comisia de Privatizare mun. Bălți.
Prin încheierea protocolară din 02 iulie 2014 a Judecătoriei Bălți, a fost atras în
proces în calitate de intervenient accesoriu Primăria mun. Bălți.
Prin hotărârea din 30 iunie 2015 a Judecătoriei Bălți, a fost admisă acțiunea
inițială, fiind recunoscut pierdut dreptul Irinei Melnic la spațiul locativ -
apartamentul nr. XXXXX, cu dispunerea radierii vizei de domiciliu a Irinei Melnic
din apartamentul respectiv, iar acțiunea reconvențională a fost respinsă ca
neîntemeiată.
Prima instanță și-a motivat soluția prin faptul că din momentul desfacerii
căsătoriei – 10 februarie 2010, Melnic Irina numai este membrul al chiriașului
principal Cudlenco Ivan, aceasta benevol părăsind spațiul locativ – apartamentul nr.
XXXXX, plecând peste hotarele Republicii Moldova, nelocuind în locuința în litigiu
o perioadă îndelungată de timp, mai mult de 6 luni, din anul 2009 până la momentul
depunerii acțiunii inițiale de către Cudlenco Ivan – 23 iulie 2012 și fără a achita
serviciile comunale.
Prin decizia din 08 decembrie 2015 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul
declarat de către Melnic Irina și menținută hotărârea Judecătoriei Bălți din 30 iunie
2015.
Prin decizia din 25 mai 2016 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul
declarat de către Irina Melnic, casată decizia Curții de Apel Bălți din 08 decembrie
2015, cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de
judecată.
Prin decizia Curții de Apel Bălți din 16 iulie 2017, a fost admis apelul declarat
de către Melnic Irina, casată hotărârea Judecătoriei Bălți din 30 iunie 2015 și
pronunțată o nouă hotărâre de respingere a acțiunii inițiale ca neîntemeiată și de
admitere a acțiunii reconvenționale, fiind declarat nul contractul de vânzare-
cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată nr. 9036 din 20 mai
2013 încheiat între Primăria mun. Chișinău și Cudlenco Ivan.
Prin încheierea din 20 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, a fost
considerat inadmisibil recursul declarat de către Cudlenco Ivan.
La 10 august 2021 Cudlenco Ivan a depus o cerere prin care a solicitat ridicarea
sechestrului de pe apartamentul nr. XXXXX, aplicat prin încheierea din 26
noiembrie 2013 a Curții de Apel Bălți.
Prin încheierea din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, s-au anulat
măsurile de asigurare asupra apartamentul nr. XXXXX, aplicate aplicate prin
încheierea din 26 noiembrie 2013 a Curții de Apel Bălți.
La 23 noiembrie 2021, Melnic Irina, reprezentată de avocatul Boldesco Tatiana,
a declarat recurs solicitând repunerea în termenul de declarare a recursului, casarea
încheierii din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, cu emiterea unei încheieri
de respingere a cererii lui Cudlenco Ivan privind ridicarea sechestrului.
În motivarea recursului s-a indicat că consideră încheierea contestată ilegală și
neîntemeiată.
3
Or, instanța de apel a reținut faptul că decizia din 16 iulie 2017 a Curții de Apel
Bălți a fost executată de către Consiliul mun. Bălți, indicând în acest sens decizia nr.
3/8din 06 aprilie 2021.
Totodată, a mai indicat că, conform certificatului eliberat de Agenția Servicii
Publice pe bunul imobil amplasat pe adresa mun. XXXXX, apartamentul nr.
XXXXX, proprietar al acestui bun este Cudlenco Ivan, iar temeiul înscrierii
dreptului de proprietate este contractul de vânzare-cumpărare, transmitere primire a
locuinței în proprietate privată nr. 9036 din 20 mai 2013.
Astfel, se constată că, decizia din 16 iulie 2017 a Curții de Apel Bălți, nu a fost
executată, drept urmare nu a decăzut necesitatea menținerii măsurii de asigurare
aplicate prin încheierea din 26 noiembrie 2013 a Curții de Apel Bălți, asupra
apartamentul nr. XXXXX.
Recurenta a precizat că, Cudlenco Ivan, fiind unicul proprietar al bunului imobil
supra enunțat, conform datelor din Registrul bunurilor imobile, poate întocmi
unipersonal orice acte de dispoziție asupra acestuia, atentând astfel la dreptul său
asupra acestui bun imobil.
În motivarea cererii de repunere în termen a recursului, a invocat că nu a fost în
ședința de judecată la care s-a examinat cererea lu Cudlenco Ivan privind ridicarea
sechestrului, iar despre existența încheierii contestate a aflat abia la 22 noiembrie
2021, când a primit copia acesteia.
Cu referire la cererea înaintată de Melnic Irina, reprezentată de avocatul
Boldesco Tatiana, cu privire la repunerea în termen a recursului, Colegiul
menționează următoarele:
În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a
recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
În conformitate cu art. 116 alin. (1) și (3) Cod de procedură civilă, persoanele
care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură
pot fi repuse în termen de către instanță.
La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc
imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care
nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele
respective etc.).
Studiind materialele cauzei, Colegiul constată că la dosar lipsesc careva probe
ce ar demonstra că Irinei Melnic i-ar fi fost comunicată corespunzător încheierea din
28 septembrie 2021 a Curții de Apel Bălți.
Astfel, în circumstanțele descrise, și ținând cont de faptul că încheierea instanței
de apel din 28 septembrie 2021, expediată Irinei Melnic, a fost restituită instanției
de apel cu mențiunea “plecat”, iar aceasta nu a recepționat-o și nu a cunoscut despre
încheierea respectivă, urmează a fi apreciat corespunzătoare circumstanțelor
constatate, cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din
Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale. Or, această situație indică nemijlocit la faptul că soluția instanție de
recurs nu trebuie să genereze încălcarea dreptului persoanei la o cale de atac pe
motive vulnerabile.
Conform art. 20 al Constituției Republicii Moldova, orice persoană are dreptul
la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva
actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime. Nicio lege nu
poate îngrădi accesul la justiție.
4
Prin urmare, Colegiul constată că faptul omiterii termenului de contestare a
încheierii din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, este neimputabil recurentei.
Din acest considerent cererea de repunere în termen urmează a fi admisă.
Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat prin prisma argumentelor
invocate și a materialelor din dosar, în coroborare cu normele de drept, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va admite
recursul declarat de Melnic Irina, reprezentată de avocatul Boldesco Tatiana, și va
casa încheierea contestată cu restituirea cauzei instanței de apel spre rejudecare la
etapa primirii cererii de apel, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 426 alin.(3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva
încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza
copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la
recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
În temeiul art. 427 lit. b) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce
examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și să caseze
integral sau parțial încheierea, restituind spre rejudecare problema soluționată prin
încheierea casată.
Colegiul relevă că prin hotărârea din 30 iunie 2015 a Judecătoriei Bălți, a fost
admisă acțiunea inițială, fiind recunoscut pierdut dreptul Irinei Melnic la spațiul
locativ - apartamentul nr. XXXXX, cu dispunerea radierii vizei de domiciliu a Irinei
Melnic din apartamentul respectiv, iar acțiunea reconvențională a fost respinsă ca
neîntemeiată.
Prin decizia din 08 decembrie 2015 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul
declarat de către Melnic Irina și menținută hotărârea Judecătoriei Bălți din 30 iunie
2015.
Prin decizia din 25 mai 2016 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul
declarat de către Irina Melnic, casată decizia Curții de Apel Bălți din 08 decembrie
2015, cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de
judecată.
Prin decizia Curții de Apel Bălți din 16 iulie 2017, a fost admis apelul declarat
de către Melnic Irina, casată hotărârea Judecătoriei Bălți din 30 iunie 2015 și
pronunțată o nouă hotărâre de respingere a acțiunii inițiale ca neîntemeiată și de
admitere a acțiunii reconvenționale, fiind declarat nul contractul de vânzare-
cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată nr. 9036 din 20 mai
2013 încheiat între Primăria mun. Chișinău și Cudlenco Ivan.
Prin încheierea din 20 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, a fost
considerat inadmisibil recursul declarat de către Cudlenco Ivan.
La 06 aprilie 2021, Consiliul mun. Bălți a emis decizia nr. 3/8 “Cu privire la
anularea pct. 2 din anexa nr. 5 a deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 2/14 din 28 martie
2013” care se referă la vânzarea-cumpărarea, transmiterea-primirea apartamentelor
fondului locativ mun. Bălți (ap. XXXXX) în proprietate privată lui Cudlenco Ivan.
Așadar, Colegiul reține că decizia respectivă a fost emisă în conformitate cu
art. 14, alin. 2, lit. d), art. 77 al Legii nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind
administrația publică locală, Legii privatizării fondului de locuințe nr. 1324-XII din
10 martie 1993, în temeiul deciziei din 16 iunie 2017 a Curții de Apel Bălți nr. 2a-
973/16, cererii din 23 octombrie 2020 lui Cudlenco Ivan și luând în considerație
recomandările comisiei pentru privatizare a fondului locativ mun. Bălți (proces-
verbal 107 din 25 februarie 2021).
5
În conformitate cu prevederile art. 180 alin. (1), (2) și (3) Cod de procedură
civilă, măsura anterioară de asigurare a acțiunii poate fi anulată la cererea pârâtului
de către instanța care a ordonat măsura de asigurare ori de instanța în a cărei
procedură se află cauza.
Anularea măsurii anterioare de asigurare a acțiunii se soluționează în ședință de
judecată. Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței.
Neprezentarea lor repetată însă nu împiedică examinarea problemei. Încheierea
judecătorească privind anularea măsurilor de asigurare a acțiunii poate fi atacată cu
recurs. Recursul împotriva încheierii de anulare a măsurilor de asigurare a acțiunii
sau de substituire a unei forme de asigurare cu o alta suspendă executarea încheierii.
În cazul respingerii acțiunii, măsurile anterioare de asigurare a acțiunii se
mențin până când hotărârea judecătorească devine definitivă. În cazul admiterii
acțiunii, măsurile anterioare de asigurare își păstrează efectul până la executarea
hotărârii judecătorești.
Astfel, conform certificatului pe bunul imobil, eliberat la 23 noiembrie 2021,
de către Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” Serviciul cadastral teritorial
“Bălți”, se confirm că în Registrul bunurilor imobile există următoarele înscrieri
valabile referitoare la bunul imobil și drepturile asupra lui, și anume: proprietarul
acestui bun este indicat Cudlenco Ivan, iar temeiul înscrierii dreptului de proprietate
este contractul de vânzare-cumpărare, transmitere primire a locuinței în proprietate
privată nr. 9036 din 20 mai 2013 (extras din decizia nr. 2/14 din 28 martie 2013).
Corelând normele de drept procedural citate cu situația de fapt, Colegiul
apreciază ca fiind pripită concluzia instanței de apel privind anularea măsurilor de
asigurare asupra apartamentul nr. XXXXX, aplicate prin încheierea din 26
noiembrie 2013 a Curții de Apel Bălți, din motivele ce succed.
În continuare, Colegiul iterează că, instanța de apel în încheierea contestată a
concluzionat că, decizia din 16 iulie 2017, a fost executată de către Consiliul mun.
Bălți, indicând în acest sens decizia din 06 aprilie 2021.
Astfel, la caz, Colegiul consideră întemeiate argumentele recurentei prin care a
indicat cu referire la certificatul pe bunul imobil, eliberat la 23 noiembrie 2021, de
către Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” Serviciul cadastral teritorial
“Bălți”, că, conform acestui înscris, se adeverește că, la moment decizia din 16 iulie
2017, nu a fost executată, drept urmare nu a decăzut necesitatea menținerii măsurii
de asigurare aplicate prin încheierea din 26 noiembrie 2013 a Curții de Apel
Chișinău, asupra imobilului, în situația în care conform înscrierii în Registrul
bunurilor imobile, Cudlenco Ivan este unicul proprietar al imobilului supra
menționat, și poate întocmi unipersonal orice acte de dispoziție referitor la bunul
imobil, ceea ce ar atenta la dreptul Irinei Melnic asupra acestui bun imobil.
În circumstanțele enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa încheierea
din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Bălți și de a restitui cauza la Curtea de Apel
Bălți spre rejudecare, în alt complet de judecată.
În cadrul examinării cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele
menționate și, examinând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând
dreptul părților la un proces echitabil.
În conformitate cu prevederile art. 424 alin.(2), art. 427 lit. b), art. 428 Cod de
procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
6
d e c i d e :
Se admite cererea înaintată de Melnic Irina, reprezentată de avocatul Boldesco
Tatiana, cu privire la repunerea în termenul de declarare a recursului.
Se admite recursul declarat de Melnic Irina, reprezentată de avocatul Boldesco
Tatiana.
Se casează încheierea din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, în cauza
civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Cudlenco Ivan împotriva Irinei
Melnic cu privire la recunoașterea pierderii dreptului la spațiu locativ și radierea
vizei de domiciliu, și la acțiunea reconvențională a Irinei Melnic împotriva lui
Cudlenco Ivan, intervenienți accesorii Comisia de privatizare mun. Bălți și Primăria
mun. Bălți cu privire la declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare,
transmitere-primire a locuinței în proprietate privată, cu restituirea cauzei săre
rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
7