3ra-1003/21 — anularea actelor administrative individuale defavorabile

3ra-1003/21 — anularea actelor administrative individuale defavorabile (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-1003/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (O. Melniciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

22 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecători Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând cererea depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Taxi-Service

Plus”, reprezentat de Maxim Caciarin, cu privire la recuzarea judecătorilor Curții

Supreme de Justiție Tamara Chișca-Doneva, Maria Ghervas, Nina Vascan, Nicolae Craiu,

de la examinarea recursului depus de Serviciul Fiscal de Stat, Direcția Generală

Administrare Fiscală Centru mun. Chișinău împotriva deciziei din 19 mai 2021 a Curții

de Apel Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Societatea cu Răspundere Limitată „Taxi-Service Plus” împotriva Serviciului Fiscal de

Stat, persoană terță Dumitru Bivol cu privire la anularea actelor administrative

individuale defavorabile,

c o n s t a t ă :

La 21 mai 2020, Societatea cu Răspundere Limitată „Taxi-Service Plus” a înaintat

cerere de chemare în judecată în contencios administrativ împotriva Serviciului Fiscal de

Stat cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile.

Prin încheierea din 02 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani fost atras

în proces Dumitru Bivol, în calitate de persoană terță (f.d.80, vol.I).

Prin hotărârea din 10 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

admisă cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată

„Taxi-Service Plus” împotriva Serviciului Fiscal de Stat, persoană terță Dumitru Bivol cu

privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile.

S-a anulat decizia Serviciului Fiscal de Stat nr.85 din 12 martie 2020 pe marginea

contestației depuse împotriva deciziei nr.129/223 din 13 februarie 2020.

S-a anulat decizia Direcției Generale Administrare Fiscală mun. Chișinău a

Serviciului Fiscal de Stat nr.129/223 din 13 februarie 2020 asupra cazului de încălcare a

legislației comisă de Societatea cu Răspundere Limitată „Taxi-Service Plus”.

1

S-a anulat actul de control fiscal nr.1-832258 din 15 ianuarie 2020 întocmit de

Direcția Generală Administrare Fiscală Centru asupra cazului de încălcare a legislației

comisă de Societatea cu Răspundere Limitată „Taxi-Service Plus” (f.d.128-138, vol.I).

Prin decizia din 19 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat

de către Serviciul Fiscal de Stat împotriva hotărârii din 10 august 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani (f.d.209, 210-223, vol.I).

La 02 iunie 2021, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală

a Curții de Apel Chișinău, Serviciul Fiscal de Stat, Direcția Generală Administrare Fiscală

mun. Chișinău a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 19 mai 2021 a Curții de

Apel Chișinău (f.d.1-2, vol.II), ulterior, la 23 august 2021, prin intermediul Direcției de

evidență și documentare procesuală a Curții Supreme de Justiție, Serviciul Fiscal de Stat

a depus recurs motivat împotriva deciziei instanței de apel solicitând casarea integrală a

deciziei recurate și a hotărârii din 10 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

cu emiterea unei decizii noi, prin care acțiunea înaintată de Societatea cu Răspundere

Limitată „Taxi-Service Plus” împotriva Serviciului Fiscal de Stat să fie respinsă, ca

neîntemeiată (f.d.13-22, vol.II).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

examinând admisibilitatea recursului, prin încheierea din 15 decembrie 202, l-a numit

spre examinare în complet din cinci judecători.

La 22 decembrie 2021, Societatea cu Răspundere Limitată „Taxi-Service Plus”,

reprezentat de Maxim Caciarin, a depus cerere de recuzare a judecătorilor Curții Supreme

de Justiție Tamara Chișca-Doneva, Maria Ghervas, Nina Vascan, Nicolae Craiu, de la

examinarea recursului depus de Serviciul Fiscal de Stat, Direcția Generală Administrare

Fiscală Centru mun. Chișinău împotriva deciziei din 19 mai 2021 a Curții de Apel

Chișinău.

În susținerea cererii de recuzare a invocat că, în cadrul acestui dosar la data de 15

decembrie 2021 s-a examinat admisibilitatea recursului, ca urmare fiind numită

examinarea recursului în complet de 5 judecători.

La 14 mai 2021, de către Societatea pe Acțiuni „Mașrut” și Î.S. „Servicii Transport

Auto” a fost depusă o sesizare către Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la

abaterile disciplinare și atragerea la răspunderea disciplinară a judecătorilor: Tamara

Chișcă-Doneva, Maria Ghervas, Nina Vascan, Nicolae Craiu și Victor Burduh pe

motivele inter alia: manifestarea de neprofesionalism, emiterea unor decizii nemotivate

și incomplete, interpretarea eronată a legii ș.a., care au ca efect încălcarea prevederilor

art. 6 CEDO.

Mai menționează că, Societatea cu Răspundere Limitată „Taxi-Service Plus” este

fondatorul Societății cu Răspundere Limitată „Rodadem” care la rândul său este

acționarul Societății pe Acțiuni „Mașrut”, în cumul cu circumstanța privind depunerea

sesizării către Consiliul Superior al Magistraturii și a posibilității ca această sesizare să

influențeze cariera și reputația judecătorilor vizați, astfel consideră că judecătorii vizați

pot manifesta lipsa de imparțialitate și emiterea unei decizii în defavoarea intimatei.

Aderent, în vederea respectării și evitării îngrădirii dreptului prevăzut de către

articolul 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului și anume de încălcare a dreptului

2

la o judecată echitabilă și imparțială, ori, CEDO indică că este esențial într-o societate

democratică ca instanțele să inspire încredere. Corespunzător, dacă există vreun motiv

legitim de a crede că un judecător poate fi părtinitor într-o cauză, atunci acest judecător

trebuie recuzat.

În susținerea cererii de recuzare Societatea cu Răspundere Limitată „Taxi-Service

Plus”, reprezentat de Maxim Caciarin, invocă prevederile art.50 lit.e) Cod de procedură

civilă.

Examinând cererea cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție

Tamara Chișca-Doneva, Maria Ghervas, Nina Vascan, Nicolae Craiu, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție o consideră

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă, din următoarele considerente.

În conformitate cu art.202 alin.(1) din Codul administrativ, judecătorul care

examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat

în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50.

Totodată, conform art.50 alin.(1) din Codul administrativ, pentru o autoritate publică

într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora

există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.

Motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci când persoana care

acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un

participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al

acestuia; b)și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau în alt mod ce poate fi

contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus părerea public cu

privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la închiderea procedurii;

d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative.

Prin expresia „în special” din conținutul art.50 alin.(2) din Codul administrativ, se

înțelege că motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției

de judecător în procedura contenciosului administrativ nu poartă un caracter exhaustiv,

respectiv, pot fi reglementate și alte astfel de motive.

În corespundere cu prevederile art.202 alin.(4) din Codul administrativ, recuzarea

sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură

civilă.

În conformitate cu prevederile art.195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția

art.169-171.

Articolul 52 alin.(2) și (4) din Codul de procedură civilă prevede că, propunerea de

recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris pentru fiecare în parte,

trebuie să fie motivată și prezentată până la începerea dezbaterii cauzei în fond. Cererea

de recuzare și cererea de abținere de la judecată pot fi înaintate mai târziu doar dacă

autorul lor a aflat de existența temeiului recuzării sau abținerii după ce a început judecarea

cauzei în fond. Procedura soluționării cererii de abținere de la judecată și efectele

admiterii ei se determină conform prevederilor art.53 și 54.

3

În conformitate cu art.53 alin.(5) din Codul de procedură civilă, instanța decide

asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se supune

niciunei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei.

Prin urmare, din normele citate supra rezultă că legiuitorul a prevăzut exhaustiv două

condiții esențiale pentru înaintarea cererii de recuzare în privința judecătorului și anume:

recuzarea trebuie să fie motivată și poate fi propusă până la începerea dezbaterii cauzei

în fond.

După cum rezultă din materialele cauzei, prin cererea din 22 decembrie 2021

Societatea cu Răspundere Limitată „Taxi-Service Plus”, reprezentat de Maxim Caciarin,

a înaintat recuzare judecătorilor Curții Supreme de Justiție Tamara Chișca-Doneva, Maria

Ghervas, Nina Vascan, Nicolae Craiu.

În acest sens, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție constată că propunerea de recuzare înaintată de Societatea cu

Răspundere Limitată „Taxi-Service Plus”, reprezentat de Maxim Caciarin, este

întemeiată pe existența unei suspiciuni cu privire la lipsa de imparțialitate a judecătorilor

Tamara Chișca-Doneva, Maria Ghervas, Nina Vascan, Nicolae Craiu, fiind invocat faptul

că Societatea cu Răspundere Limitată „Taxi-Service Plus” este companie afiliată cu

Societatea pe Acțiuni „Mașrut” care este autorul sesizării la Consiliul Superior al

Magistraturii.

Cu referire la argumentul depunerii la 14 mai 2021 a sesizării către Consiliul

Superior al Magistraturii cu privire la verificarea acțiunilor judecătorilor vizați, acestea

nu denotă temeiuri pentru ca imparțialitatea judecătorilor să fie pusă la îndoială

rezonabilă.

Aceasta deoarece participarea judecătorilor vizați la examinarea unor litigii inclusiv

între aceleași părți, însă asupra unui alt obiect și unei alte cerințe care deși se întemeiază

pe aceleași norme de drept material nu exclude posibilitatea judecătorilor de a participa

la judecarea cauzei în ordine de recurs în prezenta cauză.

Or, prin actele judecătorești la care face referire reprezentantul Societății cu

Răspundere Limitată „Taxi-Service Plus”, Maxim Caciarin în sesizarea depusă

Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii care se solicită a fi recuzați nu și-au

expus opinia asupra prezentei cauze deduse judecății.

Subsidiar, judecătorul are obligația profesională ca în cauzele ce le judecă, să afle

adevărul și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, asigurând prin tot ce face,

supremația legii.

Raportând motivele de recuzare la prevederile normelor juridice enunțate, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

conchide netemeinicia cererii, or, aceasta nu este motivată suficient în sensul existenței

unor prejudecăți sau idei preconcepute a magistraților recuzați, susceptibile de a le afecta

imparțialitatea subiectivă, iar faptul neîncrederii în judecătorii recuzați nu poate constitui

temei de admitere a cererii de recuzare, întrucât temeiul expus nu cade sub incidența

art.50 alin.(1) și (2) din Codul administrativ în coroborare cu art.50 alin.1 lit.e) din Codul

de procedură civilă, fapt ce exclude orice dubiu legitim referitor la imparțialitatea

judecătorilor.

4

Totodată, motivele invocate în cererea de recuzare nu constituie circumstanțe, care

indică la imparțialitatea obiectivă a judecătorilor nici în sensul definit de jurisprudența

Curții Europene a Drepturilor Omului.

De altfel, după cum reiterează Curtea Europeană a Drepturilor Omului în

jurisprudența sa constantă, imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea

aparențelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea

judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile. În acest context, jurisprudența Curții

Europene a Drepturilor Omului statuează că în fiecare caz concret va trebui de stabilit

dacă, în afara conduitei personale a judecătorului, există fapte dovedite de natură a ridica

îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea acestuia (Wettstein contra Elveției, hotărârea

din 21 decembrie 2000, definitivă din 21 martie 2001).

Existența imparțialității, în sensul conferit de art. 6 § 1 al Convenției, se determină

prin aplicarea unui test subiectiv, constatând în examinarea convingerilor personale ale

unui judecător anume într-o cauză dată și, în același timp, pe baza unui test obiectiv al

cărui scop este de a stabili dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a elimina

orice dubiu legitim în cauză respectivă.

În Recomandarea nr. R(94) 12 privind independența, eficiența și rolul judecătorilor

(Principiul I.2.d), Comitetul de Miniștrii al Consiliului Europei a consemnat că

„Judecătorii trebuie să aibă libertate neîngrădită pentru a lua hotărârile imparțial, în

conformitate cu conștiința lor și cu interpretarea pe care o dau faptelor, respectând regulile

relevante stabilite de lege”.

În același timp, Colegiul reține că temeiurile de recuzare a judecătorului nu pot fi

lărgite la inițiativa participanților, precum și nu pot fi tălmăcite de către aceștia, iar

limitele impuse de lege urmează să contracareze abuzurile justițiabililor și să creeze un

echilibru necesar pentru înfăptuirea efectivă a justiției.

Potrivit criteriilor enunțate de apreciere a imparțialității judecătorilor recuzați,

Colegiul conchide că la caz, nu există circumstanțe care ar pune la îndoială rezonabilă

imparțialitatea acestuia, iar motivele invocate în cererea de recuzare nu se încadrează cele

enumerate la art. 49 și 50 din Codul administrativ, care reglementează în mod exhaustiv

temeiurile de recuzare a judecătorilor și a inadmisibilității participării acestora la

judecarea cauzei.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea

depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Taxi-Service Plus”, reprezentat de Maxim

Caciarin cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție Tamara Chișca-

Doneva, Maria Ghervas, Nina Vascan și Nicolae Craiu.

În conformitate cu art.202 alin.(4), 195, 230 Cod administrativ, art.50-53 Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Taxi-Service

Plus”, reprezentat de Maxim Caciarin cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme

de Justiție Tamara Chișca-Doneva, Maria Ghervas, Nina Vascan și Nicolae Craiu, de la

5

examinarea recursului depus de Serviciul Fiscal de Stat, Direcția Generală Administrare

Fiscală Centru mun. Chișinău împotriva deciziei din 19 mai 2021 a Curții de Apel

Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Societatea cu Răspundere Limitată „Taxi-Service Plus” împotriva Serviciului Fiscal

de Stat, persoană terță Dumitru Bivol cu privire la anularea actelor administrative

individuale defavorabile.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecători Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

6