3ra-1166/21 — contestarea actului administrativ

3ra-1166/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-1166/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V.Dodon)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I.Muruianu, E.Palanciuc, A.Minciuna)

Î N C H E I E R E

8 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Elena Chirneva, reprezentată de

avocatul Olga Ciobanu,

în cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Elena Chirneva

împotriva Direcției municipale pentru protecția drepturilor copilului, persoană terță

Alexandr Chirnev, privind anularea actului administrativ individual defavorabil și

obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Elena Chirneva și a fost menținută hotărârea din 5 martie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La data de 14 ianuarie 2020 Elena Chirneva a depus cerere de chemare în

judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Direcției municipale

pentru protecția drepturilor copilului, persoană terță Alexandr Chirnev, privind

anularea actului administrativ individual defavorabil, de stabilire a dreptului de

comunicare a copilului cu părinții și alte rude și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil, de stabilire a unui nou grafic de întrevederi a

părinților.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că la data de 3 iulie 2019 s-a adresat

în judecată cu acțiune civilă către Alexandr Chirnev, intervenient accesoriu Direcția

pentru protecția drepturilor copilului sectorul Buiucani privind desfacerea căsătoriei,

partajarea bunurilor comune în devălmășie, determinarea custodiei și pensiei de

întreținere a copilului minor.

În vederea asigurării dreptului copilului minor Nikita Chirnev, de a comunica

cu ambii părinți, la data de 16 octombrie 2019 Direcția pentru protecția drepturilor

copilului sectorul Buiucani a emis decizia nr. 03/26 potrivit căreia s-a aprobat

1

graficul de comunicare a copilului minor Nikita Chirnev cu tatăl său Alexandr

Chirnev.

În opinia sa, respectarea graficului aprobat de către pârâtă, reprezintă un șir de

aspecte negative asupra stării psiho-emoționale a copilului cât și a dânsei, motiv

pentru care actul administrativ individual defavorabil enunțat urmează a fi anulat.

Nefiind de acord cu decizia sus-menționată și întru respectarea procedurii

prealabile, la data de 15 noiembrie 2019 reclamanta a adresat pârâtei cerere

prealabilă, prin care a solicitat anularea deciziei nr. 03/26 din 16 octombrie 2019 cu

privire la stabilirea dreptului de comunicare a copilului cu părinții și alte rude, cu

emiterea unei noi decizii, de aprobare a graficului solicitat prin cerere.

În acest context, Elena Chirneva a menționat că, comunicarea copilului Nikita

cu tatăl său - Alexandr Chirnev are repercusiuni negative asupra stării psiho-

emoționale și asupra sănătății copilului, fapt ce a determinat necesitatea modificării

graficului de comunicare, or, Direcția pentru protecția drepturilor copilului sectorul

Buiucani a stabilit că tatăl Alexandr Chirnev are dreptul să ia copilul, inclusiv copilul

să rămână pe noapte, însă nu a determinat condițiile de trai ale tatălui Alexandr

Chirnev, astfel, există dubii că ultimul îndeplinește pct. 2 al deciziei contestate,

conform căruia părinții au responsabilitatea deplină asupra sănătății și securității

copilului în mod obligatoriu, pe perioada de întrevedere cu acesta.

A subliniat că tatăl copilului nu are un loc permanent de trai și din momentul

aprobării graficului, copilul a fost culcat pe noapte în diferite locuri, fără

comunicarea mamei copilului a adresei acestora. Totodată, în al II-lea și a IV-lea

weekend din lună, când copilul petrece timpul cu tatăl, telefonul copilului este

deconectat și mama nu are nici o posibilitate să comunice cu copilul, nu poate afla

despre starea și locul aflării lui. Când copilul este adus la domiciliul mamei, acesta

nu dorește să comunice, amăgește despre locul unde a petrecut timpul, cu cine, unde

a petrecut noaptea și în ce condiții, hainele sunt neschimbate de două zile, iar copilul

nespălat.

Mai mult ca atât, a specificat că tatăl copilul a instalat o parola pe telefonul

ultimului, iar copilul refuză categoric s-o comunice, din motivul că tata a interzis.

La fel, în afară de aceasta, copilul este deranjat de tată în fiecare seară, inclusiv până

la 24.00 prin apeluri telefonice și diferite mesaje. Totodată, tată-l sună copilului și

trimite diferite imagini video de gen sentimental și pe parcursul lecțiilor, ceea ce

aduce copilul în stare emoțională negativă.

A remarcat drept exemplu că în perioada de 9-10 noiembrie 2019 după o

discuție de lungă durată, copilul a comunicat că a petrecut tot timpul într-o familie

din comuna Bubuieci unde a fost adus cu hainele neschimbate, nespălat, cu zgârieturi

pe față, lecțiile nepregătite și cu lacrimi. Nu a vrut să comunice mamei ce s-a

întâmplat din motivul că, va fi ocărât de tatăl său.

Totodată, a mai invocat că Direcția pentru protecția drepturilor copilului

sectorul Buiucani avea și are obligația să stabilească nemijlocit în ce condiții va

rămâne copilul Nikita Chirnev cu tatăl său, fapt omis.

Reclamanta a declarat că a sesizat schimbări comportamentale ale copilului

Nikita Chirnev după întrevederile cu tatăl său Alexandr Chirnev, or, primul a devenit

apatic, depresiv, nervos, iritat, închis în sine, neascultător, fiind ușor sesizată o

2

influență psihologică puternică contra ei. Vârsta fragedă a copilului de numai 7 ani,

nu permite acestuia să conștientizeze pe deplin cele pretinse de către Alexandr

Chirnev și situația per general, motiv din care este ușor influențabil, ceea ce se

răsfrânge negativ asupra comunicării copilului cu mama sa, încălcând drepturile de

comunicare a subsemnatei cu copilul.

Conform reclamantei, Alexandr Chirnev a încalcat prevederile punctului 5 al

decizie contestate nr. 03/26 din 16 octombrie 2019, ceea ce constituie temei legal de

revocare integrală a acesteia, or, părinții au fost atenționați să nu creeze situații de

conflict, să nu monteze copilul negativ unul împotriva celuilalt și să se comporte

unul cu altul adecvat și, respectiv, cu copilul minor, astfel ca să nu pericliteze

echilibrul psihic și starea sufletească a copilului.

A comunicat că recent a aflat că copilul nu frecventează educația fizică la școala

din motivul că tatăl a permis, iar ultimul, tăinuind acest fapt, copilul în zilele de

miercuri și vineri se eliberează cu o oră înainte și se deplasează în direcție

necunoscută.

Prin decizia nr. 05/35 din 11 decembrie 2019 Direcția pentru protecția

drepturilor copilului sectorul Buiucani, a respins cererea prealabilă și a menținut

orarul de comunicare a copilului Nikita Chirnev cu tatăl său Alexandru Chirnev.

În acest sens, reclamanta a indicat că ședința comisiei a avut loc fără

participarea părinților, iar decizia de respingere a cererii prealabile a fost expediată

prin poștă la data de 17 decembrie 2019, fiind recepționată la data de 23 decembrie

2019.

A specificat, că după respingerea cererii prealabile, tatăl copilului din nou a

arătat un comportament de rea credință, și anume, la data de 11 ianuarie 2020 a luat

copilul la orele 14.00 și nu la 10.00, cum este prevăzut în graficul contestat, nu a

anunțat din timp din care cauză ia copilul cu întârziere sau de loc nu vine; la data de

12 ianuarie 2020 a adus copilul cu lecțiile nepregătite, iar la 13 ianuarie 2020 nu a

asigurat prezența copilului la antrenament de judo.

A menționat, că copilul nu a vrut se comunice din care cauza nu a fost la

antrenament și a declarat că este un secret între el și tata unde și cum ei au petrecut

timpul.

Reclamanta a notat, că orarul de întrevederi este unul inechitabil, or, de fapt,

copilul locuiește cu mama, însă tatăl are dreptul la întrevederi și comunicare luni,

miercuri și vineri de la 14.10 până la 20.00, ceea ce neglijează dreptul mamei de a

petrece timpul cu copilul în vederea educației acestuia, comunicării, etc.

Ținând cont că copilul se află zilnic la școala până la orele 14.00, după care

acesta are antrenamente extrașcolare între orele 15.00-17.00, reclamanta consideră

că în calitate de mamă are foarte puțin timp la dispoziție, câteva ore marți și joi să

petreacă cu copilul său, ceea ce este discriminatoriu în raport cu drepturile tatălui,

mai ales că copilul locuiește cu ea și este necesar de mai mult timp pentru a se ocupa

și îngriji de necesitățile acestuia.

A relatat și faptul că, tatăl nu contribuie la creșterea copilului, nu susține

material și nu asigură nici cu hrana, nici cu haine și educația copilului minor Nikita

Chirnev, fiindu-i stabilite doar drepturi exagerate de care abuzează, influențând

negativ asupra stării psiho-emoționale a acestuia, discută cu copilul partajarea averii

3

între părinți, o învinuiește pe ea, că ea are intenția de a-l lipsi pe tatăl de automobil

și tata este nevoit să meargă cu fiul din aceasta cauza cu transport public, că mama

este nervoasă și nu are nevoie de fiu și etc., astfel, drepturile dânsei sunt neglijate

considerabil, motiv ce determină anularea integrală a deciziei contestate.

La momentul aducerii la cunoștință a deciziei nr. 03/26 din 16 octombrie 2019

a comunicat reprezentantului Direcției că nu posedă limba de stat, solicitând

asigurarea unui interpret, fapt care a fost omis, determinând încălcarea dreptului de

a vorbi prin interpret pentru a înțelege toate circumstanțele.

Prin cerere suplimentară la cererea de chemare în judecată din 12 august 2020,

reclamanta a menționat că, conform scrisorii nr. C 114/20 din 6 aprilie 2020 Direcția

pentru protecția drepturilor copilului sectorul Buiucani a comunicat că a luat

cunoștință cu cererea din 26 februarie 2020 și a informat-o că la 10 martie 2020

Comisia din cadrul Direcției pentru protecția drepturilor copilului sectorul Buiucani

s-a deplasat la domiciliul lui Alexandr Chirnev în municipiul xxxx, strada xxxx ,

apartamentul xxxx, cu scopul de a examina condițiile sociale și de trai. Iar, în urma

evaluării, s-a constatat că Alexandr Chirnev, tatăl copilului, locuiește împreună cu

Clara Jeleazcova într-un apartament la bloc, constituit din 2 odăi locative, bucătărie,

fiind stabilit că condițiile de trai sunt satisfăcătoare.

La data de 24 ianuarie 2020 copilul Nikita Chirnev a fost îndreptat la specialiștii

CNPAC „Amicul” pentru evaluarea psihologică în scopul stabilirii dacă copilul a

fost supus unor forme de violență psihologică din partea părinților.

A invocat că la 31 iulie 2020 copilul a exprimat dorința să petreacă timpul cu

tatăl său Alexandr Chirnev până la data de 02 august 2020. De mai multe ori a

menționat că duminica din 2 august 2020 se va întoarce acasă, luând haine doar

pentru această perioadă.

De asemenea, Elena Chirneva a subliniat, că începând cu data de 1 august 2020

până la 4 august 2020 a telefonat de mai multe ori și a scris mai multe mesaje la

numărul de telefon al feciorului Nikita Chirnev, însă ultimul nu a fost oferit nici un

răspuns.

Totodată, începând cu 2 august 2020 până la 4 august 2020 a efectuat mai multe

apeluri în adresa lui Alexandr Chirnev, însă acesta nu răspundea.

De altfel, doar la 4 august 2020, la orele 12.03 și 12.05, Alexandr Chirnev a

răspuns și a refuzat categoric să transmit receptorul fiului pentru a discuta cu ea,

invocând diferite motive, inclusiv a invocat că fiul Nikita Chirnev nu dorește să

comunice cu ea, refuzând să comunice locul aflării lui cu feciorul și nu a oferit

posibilitatea de a se întâlni cu ea.

A relatat, că la 4 august 2020 la ora 18.35, executorul judecătoresc Maxim

Romaliischii s-a deplasat la adresa indicată de către Alexandr Chirnev ca adresă de

domiciliu a ultimului și anume: municipiul xxxx, strada xxxx, apartamentul xxxx.

Conform procesului-verbal privind constatarea faptului nr. 175-052A/20 din 4

august 2020 s-a constatat că Alexandr Chirnev precum și fiul acestuia Nikita Chirnev

nu au locuit niciodată pe adresa dată, iar din luna martie 2020 Alexandr Chirnev nu

a fost în vizită la Clara Jeleazcova.

În situația creată, din cauza abaterilor admise din partea pârâților, care nu au

stabilit cu certitudinea adresa exactă a domiciliului lui Alexandr Chirnev, însă au

4

stabilit graficul de întrevederi cu rămânerea copilului pe noapte, mama copilului nu

cunoaște locul aflării feciorului și starea lui, condițiile sociale și de trai.

Respectiv, copilul Nikita Chirnev este supus riscului deosebit de sporit, mai

ales în situația pandemiei cu COVID-19, iar ea nu poate să afle locul aflării copilului

și starea lui de sănătate, inclusiv psihologică, ori, în situația când copilul în două zile

de petrecere cu tatăl nu dorește se comunice cu mama, sau răspunde urât cu cuvintele

unei persoane măture, este evident că copilul a fost supus violenței psihologice și se

află sub tensiunea morală.

A mai subliniat că pârâții au emis actul administrativ contestat în grabă, fără a

avea evaluarea psihologică a copilului și fără a avea o informație veridică privind

locul aflării copilului în zile/nopți când acesta se află cu tatăl său.

Din considerentul că actul administrativ în loc de a fi mijloc de apărare a

drepturilor copilului a devenit sursa de abuz din partea tatălui copilului, iar copilul

se află în situația de risc sporit și având în vedere că organele de control, și anume,

pârâții nu au întreprins nici o măsura legală și adecvată în scopul protejării și

asigurării sănătății copilului în cauză atât de sănătatea fizică, cât și psihologică,

Elena Chirneva a depus prezenta acțiune în contencios administrativ, solicitând

anularea deciziei nr. 03/26 din 16 octombrie 2019 cu privire la stabilirea dreptului

de comunicare a copilului cu părinții și alte rude, cu obligarea poârâtei de a stabili

următorul grafic privind comunicarea copilului minor Nikita Chirnev cu părinții,

după cum urmează: a) în zilele luni și joi, orele 14.10, tatăl ia copilul de la școală

(tatăl va asigura prezenta minorului la activitățile extrașcolare și va asigura/ajuta la

pregătirea temelor pentru acasă), va petrece timpul cu copilul, iar la orele 20.00, tatăl

va aduce copilul la domiciliul mamei; b) în a II-a și a IV-a sâmbătă din lună, de la

orele 10.00 tatăl va petrece timpul împreună cu copilul până la orele 19.00, când

tatăl va aduce copilul la domiciliul mamei; c) se interzice tatălui orice comunicare

cu copilul prin intermediul telefonului/tabletei (apeluri, mesaje și etc.) în timpul

orelor de școală și după orele 21.00; d) în perioada vacanțelor de scurtă durată tatăl

va petrece timpul împreună cu copilul în a I-a și a II-a zi de la orele 10.00 până la

orele 19.00, când tatăl va aduce copilul la domiciliul mamei; e) în perioada

vacanțelor de lungă durată (de iarnă) tatăl va petrece timpul împreună cu copilul 7

zile consecutive, începând cu data de 6 ianuarie orele 10.00 până la data de 12

ianuarie orele 19.00, când tatăl va aduce copilul la domiciliul mamei, cu condiția

prezentării preventive mamei și Direcției pentru protecția drepturilor copiilor a

informației detaliate referitoare la adresa aflării, condițiile de trai a copilului,

asigurând cu hrană și condiții de igienă; f) în perioada vacanțelor de lungă durată (de

vară) tatăl va petrece timpul împreună cu copilul în fiecare a II-a săptămâna a lunilor

iunie, iulie și august, începând cu ziua de luni orele 10.00 până la ziua de duminică

orele 19.00, când tatăl va aduce copilul la domiciliul mamei, cu condiția prezentării

preventiv mamei și Direcției pentru protecția drepturilor copiilor a informației

detaliate referitoare la adresa aflării, condițiile de trai a copilului, asigurând cu hrană

și condiții de igienă.

Prin hotărârea din 5 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea în contencios administrativ depusă de Elena Chirneva a fost respinsă ca

neîntemeiată.

5

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la data de 12 martie 2021 Elena

Chirneva a depus apel nemotivat, care ulterior la data de 23 aprilie 2021 a fost

completat cu motivare, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii contestate cu

pronunțarea unei decizii noi, de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Elena Chirneva și a fost menținută hotărârea din 5 martie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La data de 30 iunie 2021 Elena Chirneva, reprezentată de avocatul Olga

Ciobanu a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 23 iunie 2021 a Curții de

Apel Chișinău, iar la data de 9 august 2021 a prezentat motivarea recursului,

solicitând admiterea acestuia, casarea actului judecătoresc ce constituie obiectul

prezentului recurs cu pronunțarea unei noi decizii, de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului, reprezentanta recurentei a invocat dezacordul cu actul

judecătoresc contestat, considerându-l neîntemeiat și ilegal prin faptul că au fost

încălcate și aplicate eronat normele de drept material, precum și nu au fost constatate

și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

În acest context, Elena Chirneva, reprezentată de avocatul Olga Ciobanu a

invocat motivele de drept și de fapt invocate în cererea prelabilă, acțiunea în

contencios administrativ și în motivarea apelului anexate la dosar, subliniind repetat

că la examinarea cazului de stabilire a noului grafic de comunicare a copilului cu

părinții, pârâta-intimată a încălcat normele de drept procedural.

A menționat că ședința comisiei a avut loc fără participarea părinților. La fel, a

menționat că Direcția pentru protecția drepturilor copilului sectorul Buiucani nu a

transmis conform competenței spre soluționare cererea prelabilă organului ierahic

superior – Direcția municipală pentru protecția drepturilor copilului.

Totodată, la momentul aducerii la cunoștință a deciziei contestate – nr. 03/26

din 16 octombrie 2019, recurenta a comunicat că nu posedă limba de stat, solicitând

asigurarea unui interpret, fapt care a fost omis.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 23 iunie 2021,

fiind notificată recurentei Elena Chirneva și reprezentantului acesteia avocatul Olga

Ciobanu în data de 30 iulie 2021, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție a

scrisorilor recomandate anexate la dosar (f.d.191,192). Astfel, depunerea recursului

nemotivat la data de 30 iunie 2021 cât și motivarea acestuia prezentată la data de 9

august 2021 (f.d.188,197) sunt în termen.

Direcția municipală pentru protecția drepturilor copilului și Direcția pentru

protecția drepturilor copilului sectorul Buiucani fiind notificate privitor la depunerea

recursului Elenei Chirneva, reprezentată de avocatul Olga Ciobanu, la data de 25

6

noiembrie 2021 au depus referință, solicitând menținerea actului administrativ

individual contestat.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Elena Chirneva, reprezentată de

avocatul Olga Ciobanu, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 din același cod, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor

de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe

cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii

în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

7

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de către Elena Chirneva, reprezentată de avocatul Olga

Ciobanu.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Elena Chirneva, reprezentată de avocatul Olga Ciobanu, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

8