2ra-1806/21 — cu privire la recuperarea cheltuielilor pentru instruire
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la recuperarea cheltuielilor pentru instruire
- Temei legal
- Temeiurile inasmisibilitatii recursului
2ra-1806/21 — cu privire la recuperarea cheltuielilor pentru instruire (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra-1806/21
Prima instanță: Judecătoria Cimișlia sediul central (jud. D. Cherdivara)
Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. D. Fujenco, L. Caraianu, A. Mironov)
ÎNCHEIERE
8 decembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Mariana Pitic
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Corneliu
Sîrbu
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Ministerului Apărării al
Republicii Moldova împotriva lui Corneliu Sîrbu cu privire la recuperarea
cheltuielilor pentru instruire
împotriva deciziei din 27 mai 2021 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost
respins apelul declarat de Corneliu Sîrbu și menținută hotărârea din 19 octombrie
2020 a Judecătoriei Cimișlia sediul central, prin care acțiunea a fost admisă
constată:
La 6 decembrie 2018, Ministerul Apărării al Republicii Moldova a depus
cerere de chemare în judecată împotriva lui Corneliu Sîrbu cu privire la recuperarea
cheltuielilor pentru instruire.
În motivarea acțiunii a invocat că în anul 2008, Corneliu Sîrbu a fost admis la
studii în cadrul Institutului militar al Forțelor Armate „Alexandru cel Bun” (actuala
Academie militară).
La 30 iunie 2012, Corneliu Sîrbu a absolvit Academia militară, obținând
specialitatea - „Transmisiuni”, fapt confirmat prin diploma de licență seria ALI
nr. 512439584320.
A menționat că odată cu admiterea la studii, Corneliu Sîrbu a încheiat cu
comandantul Institutului militar, contractul de îndeplinire a serviciului militar pentru
perioada 26 iulie 2008 - 26 iulie 2017, prin care s-a obligat să îndeplinească serviciul
militar pe parcursul perioadei indicate.
Cu toate acestea, prin ordinul Ministrului Apărării al Republicii Moldova
5 octombrie 2012, pârâtul a fost trecut în rezervă, conform pct. 140 lit. m) (la
inițiativa personală a militarului) din Regulamentul cu privire la modul de
1
îndeplinire a serviciului militar în Forțele Armate, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 941 din 17 august 2006.
Iar, ulterior prin ordinul comandantului Brigăzii 2 infanterie motorizată
nr. 207 din 19 octombrie 2012, Corneliu Sîrbu a fost exclus din lista nominală a
unității și de la toate felurile de asigurare și îndreptat pentru a fi luat în evidența
militară în Centrul Militar Teritorial Hîncești.
A comunicat că în luna septembrie 2013, Corneliu Sîrbu a reîncheiat cu
comandantul Brigăzii 2 infanterie motorizată, contractul de îndeplinire a serviciului
militar pentru perioada 9 septembrie 2013 - 9 septembrie 2018, prin care s-a obligat
să îndeplinească serviciul militar pe parcursul perioadei indicate.
În pofida acestui fapt, la 10 februarie 2017, pârâtul a fost eliberat repetat din
serviciu militar prin contract la inițiativă personală.
A precizat că cheltuielile suportate de Ministerul Apărării al Republicii
Moldova pentru instruirea pârâtului în cadrul Institutului Militar constituie: anul
2008 (28 iulie 2008 - 31 decembrie 2008) - 20 430 de lei; anul 2009 - 47 328 de lei;
anul 2010 - 39 504 de lei; anul 2011 - 42 685 de lei; anul 2012 (1 ianuarie 2012 -
29 iunie 2012) - 34 545 de lei, iar în total suma de 184 492 de lei.
Din motivul că pârâtul a îndeplinit serviciul militar în Armata Națională în
perioada 1 iulie 2012 - 19 octombrie 2012 și 9 septembrie 2013 - 10 februarie 2017,
suma pe care urmează să o achite acesta proporțional termenului serviciului militar
constituie 184 492 de lei : 1 825 zile (5 ani de serviciu după finisarea studiilor) * 465
zile (perioada restantă de serviciu militar după finisarea studiilor) = 47 007,55 de lei.
La fel, a evidențiat reclamantul că pentru instruirea sa Corneliu Sîrbu nu a
suportat careva cheltuieli, deoarece pregătirea cadrelor militare se efectuează din
contul mijloacelor alocate din bugetul de stat în baza comenzii de stat, în dependență
de necesitățile Forțelor Armate.
Astfel, pe parcursul instruirii, pârâtul a fost asigurat gratuit cu alimentație,
echipament, bursă, cazare, asigurare medicală etc.
Prin refuzul de a îndeplini serviciul militar în conformitate cu obligațiile
asumate în contract, Corneliu Sîrbu a lipsit Ministerul Apărării al Republicii
Moldova de un specialist în domeniu, creând obstacole la executarea misiunilor de
bază și de luptă specifice Armatei Naționale, menite pentru asigurarea securității
statului, impunând statul să suporte cheltuieli nejustificate pentru instruirea cadrelor
noi.
Așadar, pregătirea cadrelor militare în cadrul instituțiilor de învățământ
militar nu se realizează în scopurile personale ale militarului, dar în interesele
securității naționale și ale statului. Statul și militarul având obligații reciproce, statul
- de a asigura instruirea militarului la specialitatea aleasă, iar militarul, la rândul său,
să îndeplinească serviciul militar în decurs de 5 ani după absolvirea instituției
militare de învățământ.
Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 35 alin. (11) din Legea
cu privire la statutul militarilor, art. 27 alin. (6) din Legea cu privire la pregătirea
cetățenilor pentru apărarea Patriei, art. 4 alin. (1) subpct. 13) din Legea taxei de stat,
art. 38, 85 alin. (1) lit. i), 166, 167 CPC.
2
A solicitat admiterea acțiunii, încasarea de la Corneliu Sîrbu a sumei de
47 007,55 de lei cu titlu de cheltuieli pentru instruire.
Prin hotărârea din 19 octombrie 2020 a Judecătoriei Cimișlia sediul central, a
fost admisă acțiunea.
Au fost încasate de la Corneliu Sîrbu în beneficiul Ministerului Apărării al
Republicii Moldova cheltuielile suportate pentru instruire în sumă de 47 007,55 de
lei.
A fost încasată de la Corneliu Sîrbu în beneficiul statului taxa de stat de a cărei
plată reclamantul este scutit la înaintarea acțiunii prin efectul legii, în sumă de
1 410,22 de lei.
Prin decizia din 27 mai 2021 a Curții de Apel Comrat, a fost respins apelul
declarat de Corneliu Sîrbu și menținută hotărârea primei instanțe.
În consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au
stabilit că Corneliu Sîrbu nu a îndeplinit obligațiile contractuale asumate în baza
contractului din 26 iulie 2008, din care considerente au ajuns la concluzia că
Ministerului Apărării al Republicii Moldova este îndreptățit să pretindă de la
Corneliu Sîrbu recuperarea cheltuielilor pentru instruirea militară în suma de
47 007,55 de lei cu titlu de cheltuieli suportate pentru instruire.
Astfel, prima instanță și instanța de apel au constatat că Corneliu Sîrbu și-a
îndeplinit serviciul militar în Armata Națională în perioada 1 iulie 2012 -
19 octombrie 2012 și 9 septembrie 2013 - 10 februarie 2017, iar suma pe care
urmează să o achite proporțional termenului serviciului militar neexecutat constituie
47 007,55 de lei (184 492 de lei : 1 825 zile (5 ani de serviciu) x 465 zile (perioada
restantă de serviciu, după finisarea studiilor) = 47 007,55 de lei).
Prin urmare, Ministerul Apărării al Republicii Moldova este îndreptățit să
solicite de la Corneliu Sîrbu restituirea sumei de 47 007,55 de lei cu titlu de cheltuieli
suportate pentru instruire, în condițiile în care ultimul nu a respectat obligația sa de
a îndeplini serviciul militar în decurs de 5 ani după absolvirea instituției militare de
învățământ.
La fel, instanța de apel a constatat ca fiind neîntemeiate alegațiile apelantului
precum că conform prevederilor art. 35 alin. (11) din Legea cu privire la statutul
militarilor, Ministerul Apărării al Republicii Moldova urma să calculeze, în ipoteza
că cheltuielile generale sunt de 1 844 924 de lei împărțit la 7 ani 7 luni 22 zile
(perioada aflării în serviciul militar a lui Corneliu Sîrbu) - 23 960 de lei, din motiv
că potrivit materialelor dosarului Corneliu Sîrbu a îndeplinit serviciul militar în
Armata Națională în perioada 1 iulie 2012 - 19 octombrie 2012 și 9 septembrie 2013
- 10 februarie 2017, suma pe care urmează să o achite acesta proporțional termenului
serviciului militar constituie 184 492 de lei : 1 825 zile (5 ani de serviciu după
finisarea studiilor) * 465 zile (perioadă restantă de serviciu) = 47 007,55 de lei.
La 2 octombrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Corneliu Sîrbu a
declarat recurs împotriva deciziei din 27 mai 2021 a Curții de Apel Comrat,
solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii primei instanțe și a deciziei
instanței de apel, prin diminuarea sumei cu titlu de cheltuieli suportate pentru
instruire de la 47 007,55 de lei la 23 047,55 de lei.
3
În susținerea recursului a invocat că instanțele de judecată ierarhic inferioare
nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, au interpretat eronat legea și anume
au dat o calificare juridică corectă raportului material litigios, determinând corect
norma aplicabilă, însă, din cauza înțelegerii greșite a sensului acesteia, au formulat
o concluzie greșită cu privire la drepturile și obligațiile părților.
A remarcat că în formula prevăzută de lege, nu este prevăzut termenul
„proporțional termenului serviciului militar”, ci este utilizată sintagma „perioada
aflării în serviciul militar” (împărțirea sumei cheltuielilor generale la perioada aflării
în serviciul militar), prin urmare, instanțele de judecată au interpretat excesiv
prevederile art. 35 alin. (11) din Legea cu privire la statutul militarilor.
Totodată, a afirmat că legiuitorul a stabilit cert că suma cheltuielilor de
instruire generale urmează a fi împărțite la perioada aflării în serviciul militar și nu
a specificat că se împarte la perioada aflării în serviciul militar după absolvirea
instituției de învățământ militar sau proporțional perioadei rămase până la 5 ani.
Prin urmare, instanțele de judecată ierarhic inferioare au încasat nejustificat
de la el suma de 47 007,55 de lei, calculată în următorul mod: 184 492 de lei : 1 825
zile (5 ani de serviciu după finisarea studiilor) * 465 zile (perioadă restantă de
serviciu), pe când, conform prevederilor art. 35 alin. (11) din Legea cu privire la
statutul militarilor, urma să fie calculată potrivit următorului calcul: 184 492 de lei
(suma cheltuielilor generale) împărțit la 7 ani 7 luni 22 zile (perioada aflării în
serviciul militar) = 23 960 de lei.
La 2 decembrie 2021, Ministerul Apărării al Republicii Moldova a depus
referință la recursul declarat de Corneliu Sîrbu, solicitând declararea recursului ca
fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede
altfel.
Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în
adresa părților la 29 iulie 2021, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire
(f. d. 144 vol. II), fiind recepționată de către recurent la 4 august 2021, ceea ce se
atestă rpin avizul de recepție anexat la actele cauzei (f. d. 146 vol. II).
Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat
recursul la 2 octombrie 2021 în termenul legal.
Examinând temeiurile recursului declarat de Corneliu Sîrbu, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul
4
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Corneliu Sîrbu, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei contestate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de
recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de
apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței
de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia
probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a
apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a
probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul
privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că
nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza
Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie
1995, nr. 26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat
de Corneliu Sîrbu urmează a fi considerat ca inadmisibil.
5
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Corneliu Sîrbu.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Mariana Pitic
6