2ac-219/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 2ac-219/21

Î N C H E I E R E

4 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței,

judecătorul Iurie Bejenaru

judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând cererea depusă de Marina Tauber cu privire la recuzarea

judecătorilor Curții Supreme de Justiție Tamara Chișca-Doneva, Maria Ghervas,

Nina Vascan și Victor Burduh,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Comisia Electorală Centrală împotriva Consiliului electoral al circumscripției

electorale municipale Bălți nr. 2, terți Partidul Politic ,,Șor”, Marina Tauber,

Inspectoratul de Poliție Bălți, Nicolai Grigorișin și Arina Spătaru cu privire la

obligarea emiterii actului administrativ,

c o n s t a t ă:

La 2 decembrie 2021, Comisia Electorală Centrală a depus cerere de chemare

în judecată împotriva Consiliului electoral al circumscripției electorale municipale

Bălți nr. 2, terți Partidul Politic ,,Șor”, Marina Tauber, Inspectoratul de Poliție Bălți,

Nicolae Grigorișin și Arina Spătaru cu privire la obligarea Consiliului electoral al

circumscripției electorale municipale Bălți nr. 2 de a emite hotărârea privind

anularea înregistrării concurentului electoral al Partidului Politic ,,Șor” – Marina

Tauber, candidat pentru funcția de primar al municipiului Bălți la alegerile locale

noi din 21 noiembrie 2021 și turul doi din 05 decembrie 2021.

Prin hotărârea din 4 decembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a

admis acțiunea și s-a obligat Consiliul electoral al circumscripției electorale

municipale Bălți nr. 2 să emită hotărâre cu privire la anularea înregistrării

concurentului electoral Partidul Politic ,,Șor” – Marina Tauber, candidat pentru

funcția de primar al mun. Bălți la alegerile locale noi din 21 noiembrie 2021 și turul

doi din 05 decembrie 2021.

La 4 decembrie 2021 Nicolae Grigorișin a depus apel împotriva hotărârii din

04 decembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

La 4 decembrie 2021 Comisia Electorală Centrală a depus apel împotriva

hotărârii din 4 decembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

La 4 decembrie 2021 reprezentantul cu drept de vot consultativ al terților

Partidul Politic ,,Șor” și Marina Tauber, Vadim Banaru a depus apel împotriva

hotărârii din 4 decembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

1

La 4 decembrie 2021, candidatul la funcția de primar al municipiului Bălți din

partea Partidului Politic ,,Șor” – Marina Tauber a depus apel împotriva hotărârii din

4 decembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

La 4 decembrie 2021, Partidul Politic ,,Șor” și candidatul acestuia la funcția de

primar al municipiului Bălți – Marina Tauber, reprezentați de avocații Aureliu

Colenco, Denis Calaida și reprezentantul cu drept de vot consultativ – Vadim Banaru

au depus cerere cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad, în

temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă și art. 198 alin. (3) lit. a)

din Codul administrativ.

La 4 decembrie 2021 Marina Tauber a depus cerere de recuzare judecătorilor

Curții Supreme de Justiție Tamara Chișca-Doneva, Maria Ghervas, Nina Vascan și

Victor Burduh.

În susținerea cererii de recuzare, a invocat faptul că membrii completului de

judecată nr. 2, în componența judecătorilor Maria Ghervas, Nina Vascan și Victor

Burduh, urmează a fi înlăturați de la examinarea cererii de strămutare, întrucât au

emis decizia asupra încheierii din 3 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de către

Partidul Politic ,,Șor” împotriva Comisiei Electorale Centrale privind contestarea

hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.188 din 1 decembrie 2021 cu privire la

controlul reflectării veniturilor și cheltuielilor concurentului electoral Partidul

Politic „Șor” în campania electorală aferentă alegerilor locale noi, pentru perioada

de până la 30 noiembrie 2021.

La fel, a indicat că există dubii rezonabile și împotriva judecătorului Tamara

Chișca-Doneva, din motiv că anterior aceasta a emis hotărâri defavorabile PP „Șor”,

iar acest fapt suscită neîncrederea în ceea ce privește nepărtinirea judecătorului.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea

de recuzare înaintată judecătorilor Curții Supreme de Justiție Tamara Chișca-

Doneva, Maria Ghervas, Nina Vascan și Victor Burduh, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 202 alin. (1) din Codul administrativ, judecătorul care

examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi

recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50.

În temeiul art. 49 alin. (1) și (2) Cod administrativ, într-o procedură

administrativă, pentru o autoritate publică nu au dreptul să acționeze persoanele

care: a) înseși au statut de participant la procedura administrativă; b) sînt membri de

familie ai unui participant; c) în virtutea legii sau în baza procurii, reprezintă în

general sau în această procedură administrativă un participant; d) sînt membri de

familie ai reprezentantului unui participant în această procedură administrativă; e)

desfășoară activitate remunerată la un participant al procedurii administrative sau

activează la el în calitate de membru al consiliului de conducere, al consiliului de

supraveghere sau al unui alt organ de acest gen. Această prevedere nu se aplică

persoanelor angajate la o instituție de drept public participantă la procedura

administrativă; f) în chestiunea respectivă au întocmit o expertiză sau au acționat în

mod similar în afara calității lor funcționale/de serviciu. Persoana care, prin

activitate sau decizie, poate avea nemijlocit avantaje sau dezavantaje este asimilată

participantului. Această prevedere nu se aplică dacă avantajul sau dezavantajul se

2

bazează doar pe faptul că cineva face parte dintr-un grup de populație sau grup

profesional ale cărui interese comune sînt atinse de chestiunea în cauză.

La rândul său, art. 50 alin. (1) din Codul administrativ, stipulează că pentru o

autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea,

persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o

exercitare imparțială a funcției.

Conform alin. (2) lit. b), c) și d) al aceluiași articol, motivul indicat la alin.(1)

poate exista, în special, atunci cînd persoana care acționează pentru autoritatea

publică: și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate

fi contestat în privința unui participant la această procedură; și-a expus părerea în

public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor pînă la încheierea

procedurii; are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii

administrative.

În corespundere cu prevederile art. 202 alin. (4) din Codul administrativ,

recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul

de procedură civilă.

Articolul 52 alin. (2) și (4) din Codul de procedură civilă prevede că,

propunerea de recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris pentru

fiecare în parte, trebuie să fie motivată și prezentată până la începerea dezbaterii

cauzei în fond. Cererea de recuzare și cererea de abținere de la judecată pot fi

înaintate mai tîrziu doar dacă autorul lor a aflat de existența temeiului recuzării sau

abținerii după ce a început judecarea cauzei în fond. Procedura soluționării cererii

de abținere de la judecată și efectele admiterii ei se determină conform prevederilor

art.53 și 54.

În conformitate cu art. 53 alin. (5) din Codul de procedură civilă, instanța

decide asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu

se supune niciunei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei.

Prin urmare, din normele citate supra rezultă că legiuitorul a prevăzut exhaustiv

două condiții esențiale pentru înaintarea cererii de recuzare în privința judecătorului

și anume: recuzarea trebuie să fie motivată și poate fi propusă până la începerea

dezbaterii cauzei în fond.

După cum rezultă din materialele cauzei, prin cererea din 4 decembrie 2021

Marina Tauber, a înaintat recuzare judecătorilor Curții Supreme de Justiție Tamara

Chișca-Doneva, Maria Ghervas, Nina Vascan și Victor Burduh.

În acest sens, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că propunerea de recuzare înaintată de Marina Tauber,

este întemeiată pe existența unei suspiciuni cu privire la lipsa de imparțialitate a

judecătorilor Maria Ghervas, Nina Vascan și Victor Burduh, fiind invocat că aceștia

nu sunt imparțiali deoarece au emis decizia asupra încheierii din 3 decembrie 2021

a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios

administrativ înaintată de către Partidul Politic ,,Șor” împotriva Comisiei Electorale

Centrale privind contestarea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.188 din 1

decembrie 2021 cu privire la controlul reflectării veniturilor și cheltuielilor

concurentului electoral Partidul Politic „Șor” în campania electorală aferentă

alegerilor locale noi, pentru perioada de până la 30 noiembrie 2021.

Raportând motivele de recuzare la prevederile normelor juridice enunțate,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

3

conchide netemeinicia cererii, or, aceasta nu este motivată suficient în sensul

existenței unor prejudecăți sau idei preconcepute a magistratului recuzat,

susceptibile de a-i afecta imparțialitatea subiectivă, iar faptul neîncrederii în

judecătorii recuzați nu poate constitui temei de admitere a cererii de recuzare,

întrucât temeiul expus nu cade sub incidența art. 50 alin. (1) și (2) din Codul

administrativ, fapt ce exclude orice dubiu legitim referitor la imparțialitatea

judecătorului.

Totodată, motivele invocate în cererea de recuzare nu constituie circumstanțe,

care indică la imparțialitatea obiectivă a judecătorilor nici în sensul definit de

jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

De altfel, după cum reiterează Curtea Europeană a Drepturilor Omului în

jurisprudența sa constantă, imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea

aparențelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea

judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile. În acest context, jurisprudența

Curții Europene a Drepturilor Omului statuează că în fiecare caz concret va trebui

de stabilit dacă, în afara conduitei personale a judecătorului, există fapte dovedite de

natură a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea acestuia (Wettstein contra

Elveției, hotărârea din 21 decembrie 2000, definitivă din 21 martie 2001).

Existența imparțialității, în sensul conferit de art. 6 § 1 al Convenției, se

determină prin aplicarea unui test subiectiv, constatând în examinarea convingerilor

personale ale unui judecător anume într-o cauză dată și, în același timp, pe baza unui

test obiectiv al cărui scop este de a stabili dacă judecătorul a oferit garanții suficiente

pentru a elimina orice dubiu legitim în cauză respectivă.

În Recomandarea nr. R(94) 12 privind independența, eficiența și rolul

judecătorilor (Principiul I.2.d), Comitetul de Miniștrii al Consiliului Europei a

consemnat că „Judecătorii trebuie să aibă libertate neîngrădită pentru a lua hotărârile

imparțial, în conformitate cu conștiința lor și cu interpretarea pe care o dau faptelor,

respectând regulile relevante stabilite de lege“.

În același timp, Colegiul reține că temeiurile de recuzare a judecătorului nu pot

fi lărgite la inițiativa participanților, precum și nu pot fi tălmăcite de către aceștia,

iar limitele impuse de lege urmează să contracareze abuzurile justițiabililor și să

creeze un echilibru necesar pentru înfăptuirea efectivă a justiției.

Potrivit criteriilor enunțate de apreciere a imparțialității judecătorului recuzat,

Colegiul conchide că la caz, nu există circumstanțe care ar pune la îndoială

rezonabilă imparțialitatea acestuia, iar motivele invocate în cererea de recuzare nu

se încadrează cele enumerate la art. 49 și 50 din Codul administrativ, care

reglementează în mod exhaustiv temeiurile de recuzare a judecătorului și a

inadmisibilității participării acestuia la judecarea cauzei.

Totodată, nu poate fi admisă cererea de recuzare înaintată judecătorului Curții

Supreme de Justiție Tamara Chișca-Doneva, întrucât aceasta nu face parte din

completul de judecată care examinează cererea de strămutare.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea depusă de Marina Tauber cu privire la recuzarea judecătorilor Curții

Supreme de Justiție Tamara Chișca-Doneva, Maria Ghervas, Nina Vascan și Victor

Burduh.

4

În conformitate cu art. 202 alin. (4), 230 Cod administrativ, art. 53 Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea depusă de Marina Tauber cu privire la recuzarea

judecătorilor Curții Supreme de Justiție Tamara Chișca-Doneva, Maria Ghervas,

Nina Vascan și Victor Burduh.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Iurie Bejenaru

judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

5