2ra-1745/21 — cu privire la incasarea sumei, a dobinzii de intirziere si a prejudiciului material
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la incasarea sumei, a dobinzii de intirziere si a prejudiciului material
- Temei legal
- Temeiurile inasmisibilitatii recursului
2ra-1745/21 — cu privire la incasarea sumei, a dobinzii de intirziere si a prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra-1745/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. N. Mămăligă) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, A. Malîi, I. Dutca) ÎNCHEIERE 24 noiembrie 2021 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Svetlana Orehova, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mihail Gladcovschi împotriva Svetlanei Orehova cu privire la încasarea sumei, a dobânzii de întârziere și a prejudiciului material (rata inflației) împotriva deciziei din 9 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Svetlana Orehova, admis apelul declarat de Mihail Gladcovschii, casată parțial hotărârea din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru și pronunțată în această parte o nouă hotărâre constată: La 9 august 2019, Mihail Gladcovschi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Svetlanei Orehova cu privire la încasarea sumei, a dobânzii de întârziere și a prejudiciului material (rata inflației).
În motivarea acțiunii a invocat că la 17 ianuarie 2001, fiind în arest preventiv în Penitenciarul nr. 1 mun. Chișinău, avocatul Svetlana Sava, prin mijloace dolosive, prin înșelăciune și abuz de încredere, i-a dictat o cerere pe numele notarului și a adus un notar, care i-a prezentat spre semnare o procură, prin care el a împuternicit-o pe Svetlana Orehova de a administra terenul său cu numărul cadastral XXXXX, situat pe str. XXXXX mun. XXXXX. A precizat că prin acestă procură, după cum a aflat ulterior, a împuternicit-o pe Svetlana Orehova să stabilească condițiile tranzacției și prețul ei. A considerat că aceste acțiuni sunt parte a acțiunilor întreprinse de către avocatul Svetlana Sava față de el, pe Svetlana Orehova nu o cunoaște și niciodată nu a văzut-o în viața sa, dar presupune că este o cunoscută a avocatei Svetlana Sava.
Astfel, din conținutul contractului de vânzare-cumpărare din 30 martie 2001, încheiat între Svetlana Orehova (ca și cum reprezentantul lui) și Veaceslav 1 Codreanu, a constatat că pârâta la acel moment avea domiciliu pe str. XXXXX apartamentul nr. X, care este situat în apropriere de biroul avocatei (mun. XXXXX str. XXXXX apartamentul nr. X), circumstanțe ce confirmă afirmațiile sale precum că acestea se cunosc și au acționat în comun la deposedarea lui de teren și însușirea banilor din vânzarea acestuia. A menționat că în textul procurii nr. 81 din 17 ianuarie 2001, nu sunt indicate datele depline ale Svetlanei Orehova, nici data, luna, anul nașterii, numărul de identificare, doar adresa acesteia, însă totuși pârâta a acționat în baza acestei procuri.
A comunicat că Svetlana Orehova a încheiat contractul de vânzare-cumpărare din 30 martie 2001 cu Veaceslav Codreanu, prin care i-a vândut ultimului terenul proprietate privată a lui, în care este indicat prețul vânzării-cumpărării de 10 000 de lei. La fel, a reținut că suma indicată în contract ca preț al bunului imobil nu i-a fost transmisă până în prezent. Astfel, în cazul în care pârâta Svetlana Orehova a primit suma menționată, ea urma să-i comunice toată informația și să-i transmită banii, nefiind împuternicită de a întreprinde alte acțiuni. Reieșind din prevederile art. 1030, 1043 și 1044 Cod civil, a menționat că este în drept de a solicita încasarea de la Svetlana Orehova a sumei de 10 000 de lei indicată ca preț în contractul de vânzare-cumpărare, cu toate că în acea perioadă prețul de piață al unui astfel de teren constituia în jur de 7 000 de dolari SUA, precum și a prejudiciului cauzat prin modificarea ratei inflației.
A relatat că în perioada 8 aprilie 2000 - 8 noiembrie 2016, a ispășit pedeapsa cu închisoare în penitenciar și doar după ieșirea la libertate, făcând investigațiile necesare, având posibilitatea de a traduce actele juridice la cunoscuți, de a apela la serviciile avocatului ce acordă asistență juridică garantată de stat și a înțelege pe deplin ce s-a întâmplat, a aflat despre vânzarea-cumpărarea terenului său, respectiv și despre încălcarea drepturilor sale prin faptul că pârâta nu i-a remis suma de bani primită în baza contractului. Așadar, în locurile de detenție nu putea cunoaște care este soarta bunurilor sale, dacă au fost remise sau nu sume de bani, precum și care au fost acțiunile ulterioare ale pârâtei și avocatei, fiind în situația în care nu avea bani, părinții săi fiind decedați, la acel moment fiicele fiind minore, nu a putut apela la nimeni pentru a face investigațiile necesare.
Totodată, a evidențiat că în cazul în care mandatarul nu a executat obligația de a preda fără întârziere mandantului tot ce a primit în legătură cu executarea mandatului, este obligat să plătească și dobânda de întârziere prevăzută de art. 585 și 619 Cod civil și prejudiciul cauzat de evoluția indicelui prețurilor de consum pentru perioada 2 iunie 2001 - 7 august 2019 în conformitate cu datele oficiale ale Biroului Național de Statistică. Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 585, 619, 1030, 1041, 1043, 1044 Cod civil, art. 166-167 CPC. A solicitat încasarea de la Svetlana Orehova în beneficiul lui a sumei de 10 000 de lei, a sumei de 35 143 de lei cu titlu de dobândă de întârziere și a sumei 2 de 16 200 lei de cu titlu de prejudiciu cauzat de evoluția indicelui prețurilor de consum (rata inflației).
Prin hotărârea din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost admisă acțiunea parțial. A fost încasată de la Svetlana Orehova în beneficiul lui Mihail Gladcovschi suma de 10 000 de lei. A fost încasată de la Svetlana Orehova în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 300 de lei. În susținerea soluției emise, prima instanță a constatat că, deși prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 690 din 30 martie 2001, lotul de pământ situat în mun. XXXXX str. XXXXX a fost vândut cu 10 000 de lei, plătiți de către cumpărător vânzătorului pe deplin, până la încheierea contractului, pârâta Svetlana Orehova nu a transmis proprietarului Mihail Gladcovschi ceea ce a primit în urma executării împuternicirilor acordate în baza procurii.
Astfel, prima instanță a considerat necesar de a încasa din contul pârâtei Svetlana Orehova în beneficiul reclamantului Mihail Gladcovschi suma de 10 000 de lei. La fel, a conchis prima instanță că în rest, pretențiile se resping ca neîntemeiate, or la caz nu sunt întrunite condițiile normelor de drept la care s-a făcut referire pentru încasarea sumelor pretinse. Prin decizia din 9 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Svetlana Orehova, admis apelul declarat de Mihail Gladcovschii, casată parțial hotărârea din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, în partea respingerii pretenției cu privire la încasarea prejudiciului material (rata inflației) și pronunțată în această parte o nouă hotărâre, prin care a fost încasată de la Svetlana Orehova în beneficiul lui Mihail Gladcovschi suma de 16 200 de lei, cu titlu de prejudiciului material (rata inflației).
În rest, a fost menținută hotărârea primei instanțe. În consolidarea soluției adoptate, în partea ce ține de încasarea prejudiciului material cauzat de evoluția indicelui prețurilor de consum (rata inflației), instanța de apel a menționat că indicele prețurilor de consum (rata inflației) are destinația de a măsura schimbările în dinamică a nivelului general al prețurilor la produsele și serviciile procurate pentru consum de către gospodăriile populației din țară, măsurând tendința generală a evoluției în timp a prețurilor de consum.
Astfel, ținând cont de faptul că contractul de vânzare-cumpărare între Svetlana Orehova și Veaceslav Codreanu a fost încheiat la data de 30 martie 2001, instanța de apel a considerat că pentru perioada solicitată și anume 2 iunie 2001 - 7 august 2019, Mihail Gladcovschi este în drept să solicite în beneficiul său încasarea sumei de 16 200 de lei, potrivit calculului prezentat, din contul Svetlanei Orehova, cu titlu de prejudiciu cauzat de evoluția indicelui prețurilor de consum (rata inflației). La 30 iunie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Svetlana Orehova, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu a declarat recurs împotriva deciziei din 9 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea 3 integrală a deciziei instanței de apel, judecarea recursului și emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.
În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, deoarece instanța de apel neîntemeiat și eronat a emis decizia contestată, fără a da o apreciere corespunzătoare și legală probelor și declarațiilor invocate în prezenta speță. A menționat că Mihail Gladcovschi a declarat precum că nu o cunoaște pe dânsa și nici nu și-ar fi dorit să o împătimească cu dreptul de a acționa, mai mult ca atât pune sub semnul întrebării conținutul procurii nr. 81 din 17 ianuarie 2001, însă, după toate acestea, solicită de la ea prețul bunului vândut prin contractul nr. 690 din 30 martie 2001, sub pretextul că a împuternicit-o întru a-i reprezenta interesele prin procură, în limita împuternicirilor, în procură prevederi care sunt expuse la general sunt de a modifica sau stinge drepturile și obligațiile civile ale acestuia.
Astfel, până a solicita careva pretenții de la ea, în procură mai întâi de toate urmau a fi indicate dispoziții speciale în acest sens, ceea ce nu a fost indicat de Mihail Gladcovschi. A subliniat că bani din vânzarea acestui bun imobil erau predestinați pentru serviciile avocatului - Svetlana Sava, ultima fiind menționată de Mihail Gladcovschi în textul cererii de chemare în judecată, or chiar avocatul Svetlana Sava i-a organizat întrevederea cu notarul și vânzarea acestui bun.
La 18 octombrie 2021, în adresa lui Mihail Gladcovschi a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Svetlana Orehova, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 171), fiind recepționată la 17 octombrie 2021, ceea ce se atestă prin avizul de recepție anexat la actele cauzei (f. d. 173). Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care intimatul să-și expună poziția față de temeiurile recursului. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 30 iunie 2021 împotriva deciziei din 9 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău în termenul legal. Examinând temeiurile recursului declarat de Svetlana Orehova, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în 4 care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Svetlana Orehova, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). 5 În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de Svetlana Orehova, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu urmează a fi considerat ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Svetlana Orehova, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic 6
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.