2ra-1759/21 — constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii si repararea prejudiciului

Dosarul nr. 2ra-1759/21

Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) jud: O. Dvornic

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) jud: M. Anton, O. Cojocaru, A. Pahopol

ÎNCHEIERE

24 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Mariana Pitic

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Alexandru Prisac în

numele și interesele lui Nicolae Balațel și Maria Balațel,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Nicolae

Balațel și Maria Balațel împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

intervenienți accesorii executorul judecătoresc Victor Balțat, executorul

judecătoresc Marianciuc Evelina, executorul judecătoresc Bănărescu Anatolie,

executorul judecătoresc Onoi Viorica și executorul judecătoresc Oglindă Sergiu, cu

privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești și repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

Avocatul Alexandru Prisac, acționând în numele și interesele lui Nicolae

Balațel și Maria Balațel, a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Ministerului Justiției, intervenienți accesorii executorul judecătoresc Victor Balțat,

executorul judecătoresc Marianciuc Evelina, executorul judecătoresc Bănărescu

Anatolie, executorul judecătoresc Onoi Viorica și executorul judecătoresc Oglindă

Sergiu, cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești și repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii a indicat că la 17 noiembrie 2010 Curtea de Apel

Chișinău a emis Titlul executoriu prin care debitorul Iulia Rîlschi a fost obligată să

achite în beneficiul lui Bălățel Nicolae și Balațel Maria datoria de 17 900 euro.

Titlul executoriu a fost pus în executare la executorul judecătoresc Victor

Balțat.

Pe parcursul derulării procedurii de executare sau efectuat acte de executare,

inclusiv s-a aplicată fața de debitor interdicția de a părăsi țara, însă de la debitor nu

au fost încasate anumite sume de bani.

De la data emiterii Titlului executoriu reclamanții au raportat mai multe

prejudicii în legătură cu neexecutarea hotărârii judecătorești.

1

A invocat că Nicolae Balațel este invalid de gradul doi legat de afecțiuni ale

sistemului nervos, iar toate aceste circumstanțe i-a cauzat prejudiciu moral estimat

în mărime de 150 000 lei.

Totodată, a indicat că reclamanților le-a fost cauzat un prejudiciu material în

mărime de 21 079 de euro în legătură cu neutilizarea sumei de 17 900 euro din

anul 2010. Acest prejudiciu este echivalentul unei dobânzii de întârziere.

Prin hotărârea din 6 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a

fost respinsă ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de

avocatul Alexandru Prisac în interesele lui Nicolae Balațel și Maria Balațel

împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii executorul judecătoresc

Victor Balțat, executorul judecătoresc Marianciuc Evelina, executorul judecătoresc

Bănărescu Anatolie, executorul judecătoresc Onoi Viorica și executorul

judecătoresc Oglindă Sergiu, cu privire la constatarea încălcării dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și repararea prejudiciului

material și moral.

La 7 octombrie 2020, avocatul Alexandru Prisac, în interesele lui Balațel

Nicolae și Balațel Maria, a depus cerere de apel nemotivată, solicitând casarea

hotărârii și emitere unei decizi noi de admitere integrală a acțiunii.

La 7 decembrie 2020, avocatul Alexandru Prisac a depus cerere de apel

motivată.

Prin decizia din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de avocatul Alexandru Prisac, în interesele lui Nicolae Balațel și Maria

Balațel și s-a menținut hotărârea din 6 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru.

În motivare, Colegiul instanței de apel a conchis că, prima instanță a examinat

cauza sub toate aspectele și a stabilit corect circumstanțele importante.

A reținut, că instanță corect a stabilit că de către cei cinci executori

judecătorești în procedura cărora s-a aflat documentul executoriu, au întreprins

toate măsurile în vederea executării acestora, or din comportamentul acestora nu se

deduce neîndeplinirea măsurilor necesare în vederea executării documentelor

executorii, aceștia au reacționat imediat la toate cererile reclamanților.

La 12 iulie 2021, avocatul Alexandru Prisac, în numele și interesele lui

Nicolae Balațel și Maria Balațel, a declarat recurs împotriva deciziei din 29 iunie

2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri de

admitere a acțiunii și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului, a invocat că instanța de apel și prima instanță eronat

au concluzionat că executorii judecătorești nu sunt vinovați de încălcarea

termenului rezonabil de executare a hotărârii judecătorești. Or, la materialele

dosarului au fost prezentată informația de la Poliția de Frontiere privitor la intrările

și ieșirile de pe teritoriul Republicii Moldova în anul 2019 a debitorului Iulia

Rîlschi, atunci când a fost emisă măsura obligația de a nu părăsi țara, însă Iulia

Rîlschi în ciuda acestei măsuri totuși a părăsit țara.

Părăsirea tării de către debitorul Iulia Rîlschi este din vina executorului

judecătoresc Victor Balțat, dat fiind faptul că nu a înregistrat această măsură de a

nu părăsi tara la Politia de Frontieră.

2

Altfel spus, instanța de judecată a dispus aplicarea măsurii de a nu părăsi țara,

însă această măsură nu a fost înregistrată la Politia de Frontieră, deși aceasta a fost

pusă în sarcina executorului judecătoresc Victor Balțat.

Consideră că instanța de apel și prima instanță au omis să aplice la caz

prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de

către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești.

Instanța de apel și prima instanță nu au aplicat aceste prevederi legale care nu

leagă lipsa vinovăției executorului judecătoresc de constatarea încălcării dreptului

la executare în termen rezonabil a hotărârilor judecătorești.

Totodată, consideră că instanțele au interpretat eronat prevederile art. 2 alin.

(2) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011.

Astfel, instanța de apel și prima instanță eronat a menționat că restituirea

titlului pe câteva luni de zile se datorează lui Nicolae Balațel și Maria Balațel.

Însuși executorul judecătoresc l-a convins să depună cerere de restituire a titlului

executoriu și ulterior imediat l-a depus către un alt executor judecătoresc. Deci,

perioada restituirii titlului executoriu a fost una foarte scurtă comparativ perioadei

de peste 10 ani de zile.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Materialele cauzei atestă că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost

expediată recurenților și avocatului acestora la 5 octombrie 2021, prin intermediul

poștei.

Recursul a fost depus de avocatul Alexandru Prisac, în numele și interesele lui

Nicolae Balațel și Maria Balațel la 12 iulie 2021, în termen.

În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă,

după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Copia cererii de recurs a fost expediată pentru cunoștință Ministerului Justiției

la 21 octombrie 2021, însă, până la data examinării admisibilității recursului

referință prin care să expună poziția privitor la recursul declarat nu a depus.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

3

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea chestiunii privind

admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate

în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură

civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se

invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, sau

în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de

acces la instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza

Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva

Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea

Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p.

141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

4

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, Colegiul consideră că recursul declarat de

avocatul Alexandru Prisac în numele și interesele lui Nicolae Balațel și Maria

Balațel, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se declară inadmisibil recursul înaintat de avocatul Alexandru Prisac în

numele și interesele lui Nicolae Balațel și Maria Balațel.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Mariana Pitic

Dumitru Mardari

5