3ra-1065/21 — contestarea actului administrativ

3ra-1065/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-1065/21

Prima instanță: Curtea de Apel Comrat – G. Colev, Ș. Starciuc, A. Curdov

ÎNCHEIERE

22 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de candidatul la funcția de

deputat în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia – Vladimir Bogaciov,

în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de

candidatul la funcția de deputat în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia – Vladimir

Bogaciov împotriva Comisiei Electorale Centrale a UTA Găgăuzia, terț candidatul

la funcția de deputat în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia – Victor Petrov, cu

privire la anularea actului administrativ și obligarea Comisiei Electorale Centrale a

UTA Găgăuzia să anuleze înregistrarea concurentului electoral,

împotriva hotărârii din 19 septembrie 2021 a Curții de Apel Comrat, prin care

s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de candidatul la funcția de deputat în

Adunarea Populară a UTA Găgăuzia – Vladimir Bogaciov,

constată:

La 19 septembrie 2021, Vladimir Bogaciov, candidat la funcția de deputat în

Adunarea Populară a UTA Găgăuzia a depus acțiune în contencios administrativ

împotriva Comisiei Electorale Centrale a UTA Găgăuzia, terț Victor Petrov,

candidat la funcția de deputat în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia cu privire la

anularea actului administrativ și obligarea Comisiei Electorale Centrale a UTA

Găgăuzia să anuleze înregistrarea concurentului electoral.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 18 septembrie 2021, a depus la Comisia

Electorală Centrală a UTA Găgăuzia contestație la care a anexat probe ce confirmă

faptul că campania electorală în susținerea candidatului la funcția de deputat în

Adunarea Populară a UTA Găgăuzia – Victor Petrov s-a desfășurat cu susținerea

Centrului Comunitar Anticriza, fondat de ultimul cu suport din fonduri

nedeterminate.

Astfel, reclamantul a considerat că de către concurentul electoral Victor

Petrov au fost încălcate prevederile art. 37 alin. (5) și (7) din Codul Electoral al

UTA Găgăuzia.

Prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale a UTA Găgăuzia din 18

septembrie 2021 s-a respins ca neîntemeiată contestația depusă de Vladimir

1

Bogaciov, candidat la funcția de deputat în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia,

din motivul lipsei de probe.

Reclamantul a apreciat hotărârea nominalizată ca fiind neîntemeiată, întrucât

a anexat la contestație probe care confirmă coruperea electoratului.

Reclamantul Vladimir Bogaciov, candidat la funcția de deputat în Adunarea

Populară a UTA Găgăuzia, a solicitat prin cererea de chemare în judecată anularea

hotărârii Comisiei Electorale Centrale a UTA Găgăuzia din 18 septembrie 2021 cu

privire la examinarea contestației înaintate de către Vladimir Bogaciov, candidat la

funcția de deputat în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia; constatarea faptului că

concurentul electoral Victor Petrov a încălcat Codul electoral al UTA Găgăuzia,

prin folosirea în campania electorală a resurselor din fonduri nedeterminate;

obligarea Comisiei Electorale Centrale a UTA Găgăuzia să anuleze înregistrarea

concurentului electoral Victor Petrov.

Prin hotărârea din 19 septembrie 2021 a Curții de Apel Comrat s-a respins ca

neîntemeiată acțiunea depusă de către Vladimir Bogaciov, candidat la funcția de

deputat în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia (f.d. 42, 43-48, 52-56 recto-verso).

În consolidarea soluției prima instanță a reținut prevederile art. 38 alin. (1)

din Constituția Republicii Moldova, potrivit căruia voința poporului constituie

baza puterii de stat. Această voință se exprimă prin alegeri libere, care au loc în

mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret și liber exprimat.

De asemenea, prima instanță a făcut referire la art. 42 din Regulamentul

Găgăuziei, care statuează că autoritatea reprezentativă și legislativă a Găgăuziei

este Adunarea Populară a Găgăuziei (Găgăuzianîn Halk Toplușu).

Prima instanță a notat și prevederile art. 44 din Regulamentul Găgăuziei,

conform căruia modul de desfășurare a alegerilor deputaților în Adunarea Populară

a Găgăuziei se stabilește de prezentul Regulament și de legea locală.

Suplimentar, prima instanță a făcut referire la art. 66 alin. (5) din Codul

electoral al UTA Găgăuzia nr. 60-XXVII/V din 31 iulie 2015, conform cărora

contestația urmează să conțină fapta pretinselor încălcări, semnătura și datele

persoanei care o înaintează.

Prima instanță a subliniat că Vladimir Bogaciov, candidat la funcția de

deputat în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia, nu a prezentat probe care ar

confirma faptul că în privința concurentului electoral Victor Petrov a avut loc

finanțarea ori susținerea materială sub orice formă, în special de către cetățeni

străini, cetățeni ai Republicii Moldova care nu au împlinit vârsta de 18 ani,

organizații cu finanțare de la bugetul public, persoane anonime sau organizații de

caritate, religioase, cât și profesionale.

Totodată, prima instanță a apreciat ca neîntemeiate argumentele lui Vladimir

Bogaciov, precum că pe site-urile „www.nash.md” și „www.nash.md/petrov”, cât

și prin investigațiile efectuate de portalul „moldovacurată.md” se confirmă că

Victor Petrov, candidat la funcția de deputat în Adunarea Populară a UTA

Găgăuzia, a folosit în campania electorală resursele din fonduri nedeterminate,

întrucât investigațiile nominalizate de către Vladimir Bogaciov se referă la

activitatea Asociației Obștești „Centrul Comunitar Anticriza” și nu au fost

prezentate probele care ar confirma participarea lui Victor Petrov la formarea și

activitatea acestei organizații. Mai mult, Victor Petrov a negat faptul că este

fondatorul sau conducătorul Asociației Obștești „Centrul Comunitar Anticriza”.

2

În acest context, instanța de fond a remarcat că sunt neîntemeiate afirmațiile

lui Vladimir Bogaciov, precum că Victor Petrov este fondatorul sau conducătorul

Asociației Obștești „Centrul Comunitar Anticriza” și că campania electorală a

acestuia s-a desfășurat cu susținerea materială a Centrului Comunitar Anticriza,

din fonduri nedeterminate.

În final, prima instanță a concluzionat că Vladimir Bogaciov, candidat la

funcția de deputat în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia, nu a prezentat probe

care ar confirma faptul că Victor Petrov personal sau prin persoane terțe a

distribuit locuitorilor circumscripției electorale nr. 2 cutii cu produse

alimentare/seturi alimentare în decursul acestei campanii electorale, mai mult,

lipsesc și deciziile organelor de constatare cu privire la o finanțare ilegală.

La 20 septembrie 2021, Vladimir Bogaciov, candidat la funcția de deputat în

Adunarea Populară a UTA Găgăuzia a depus prin poștă electronică la Curtea de

Apel Comrat recurs împotriva hotărârii din 19 septembrie 2021 a Curții de Apel

Comrat, solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi

hotărâri privind admiterea cererii de chemare în judecată (f.d. 57, 58).

La 24 septembrie 2021, Vladimir Bogaciov, candidat la funcția de deputat în

Adunarea Populară a UTA Găgăuzia, a depus prin poștă electronică la Curtea

Supremă de Justiție, la adresa de e-mail „info@csj.md”, motivarea recursului

împotriva hotărârii din 19 septembrie 2021 a Curții de Apel Comrat (f.d. 108).

La 27 septembrie 2021, Vladimir Bogaciov, candidat la funcția de deputat în

Adunarea Populară a UTA Găgăuzia, a depus prin poștă electronică la Curtea

Supremă de Justiție, la adresa de e-mail „colegiul.civil@csj.md”, motivarea

recursului împotriva hotărârii din 19 septembrie 2021 a Curții de Apel Comrat

(f.d. 72, 73-89).

Prin încheierea din 27 septembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție recursul

depus de Vladimir Bogaciov, candidat la funcția de deputat în Adunarea Populară

a UTA Găgăuzia, s-a declarat inadmisibil (f.d. 93-99).

La 29 septembrie 2021, Vladimir Bogaciov, candidat la funcția de deputat în

Adunarea Populară a UTA Găgăuzia, a depus prin intermediul poștei electronice

cerere de revizuire a încheierii din 27 septembrie 2021 a Curții Supreme de

Justiție, solicitând admiterea acesteia, casarea încheierii instanței de recurs și

examinarea în fond a recursului depus împotriva hotărârii din 19 septembrie 2021

a Curții de Apel Comrat (f.d. 105, 106-108).

Prin încheierea din 13 octombrie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

cererea de revizuire depusă de Vladimir Bogaciov, candidat la funcția de deputat

în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia.

S-a casat încheierea din 27 septembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție și s-a

reținut cauza pentru examinarea admisibilității recursului în procedura Curții

Supreme de Justiție (f.d. 120-125).

Prin încheierea din 20 octombrie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a acordat

recurentului Vladimir Bogaciov, candidatul la funcția de deputat în Adunarea

Populară a UTA Găgăuzia, termen până la 21 octombrie 2021, ora 17.00, pentru

prezentarea cererii de recurs împotriva hotărârii din 19 septembrie 2021 a Curții de

Apel Comrat redactată sau cu traducere în limba în care se desfășoară procedura

judiciară, adică în limba de stat – limba română.

La 20 octombrie 2021, ora 18.04, Vladimir Bogaciov, candidat la funcția de

deputat în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia, a depus prin poștă electronică la

3

Curtea Supremă de Justiție cerere de recurs nemotivată, dar nu și cea motivată

redactată în limba în care se desfășoară procedura judiciară, adică în limba de stat

– limba română.

Examinând admisibilitatea cererii de recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție constată inadmisibilitatea acesteia, din următoarele motive.

Conform art. 66 alin. (1) din Codul electoral al Găgăuziei nr. 60-XXVII/V din

31 iulie 2015, alegătorii și concurenții electorali pot contesta acțiunile/inacțiunile

și hotărârile consiliilor și birourilor electorale și acțiunile/inacțiunile concurenților

electorali la organul electoral ierarhic superior și în instanța de judecată.

Potrivit art. 69 alin. (1) din Codul electoral al Găgăuziei nr. 60-XXVII/V din

31 iulie 2015, instanța de judecată adoptă și pronunță hotărârea în conformitate cu

prevederile Codului de procedură civilă, legislației administrative și ale

prezentului cod.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

În acord cu art. 246 alin. (2) lit. f) din Codul administrativ, recursul se declară

inadmisibil când cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244

alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat

neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.

În conformitate cu art. 244 alin. (2) din Codul administrativ, pentru procedura

de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din

prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, prevederile art. 233 din cap. III din cartea a treia din Codul

administrativ coroborate cu dispozițiile art. 244 alin. (2) din Codul administrativ

reglementează condițiile de formă și conținut față de cererea de recurs.

Totodată, art. 231 alin. (2) din cap. III din cartea a treia din Codul

administrativ stipulează că pentru procedura în apel se aplică corespunzător

prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu

rezultă altceva.

În corespundere cu art. 213 din Codul administrativ, în cazul când cererea de

chemare în judecată nu corespunde prevederilor art. 211 alin. (1) și (2) și ale

art. 212 alin. (1), judecătorul stabilește reclamantului un termen pentru înlăturarea

neajunsurilor. Dacă reclamantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de

instanță, cererea se consideră depusă la data inițială.

Instanța de recurs observă că, în condițiile speței, cererea de recurs, cât și

motivarea acesteia depuse de către recurentul Vladimir Bogaciov au fost redactate

și depuse în limba rusă.

La aspectul dat articolul 26 din Codul administrativ stipulează că limba de

procedură în fața autorităților publice și a instanțelor de judecată competente este

cea prevăzută de legislație.

În Declarația de Independență din 27 august 1991, Parlamentul Republicii

Moldova a proclamat independența țării, cu decretarea limbii române ca limbă de

stat.

4

În conformitate cu art. 13 alin.(1) din Constituția Republicii Moldova limba

de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcționând pe baza

grafiei latine.

Astfel, se constată că Preambulul Declarației de Independență și Constituția

Republicii Moldova, care sunt două acte fundamentale, concurează referitor la

denumirea limbii de stat a Republicii Moldova.

Însă, în acest sens, Curtea Constituțională prin hotărârea nr. 36 din 05

decembrie 2013 privind interpretarea art. 13 din Constituție în corelație cu

Preambulul Constituției și Declarația de Independență a Republicii Moldova, a

hotărât că în cazul existenței unor divergențe între textul Declarației de

Independență și textul Constituției, textul constituțional primar al Declarației de

Independență prevalează.

Curtea a constatat că prevederea conținută în Declarația de Independență

referitoare la limba română ca limbă de stat a Republicii Moldova prevalează

asupra prevederii referitoare la limba moldovenească conținute în art. 13 din

Constituție.

Deopotrivă, art. 118 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova și art. 9

alin. (1) din Legea cu privire la organizarea judecătorească coroborate cu

Declarația de Independență a Republicii Moldova, la fel, statuează că procedura

judiciară se desfășoară în limba de stat – limba română.

Așadar, prin prisma dispozițiile art. 26 din Codul administrativ coroborate cu

Declarația de Independență a Republicii Moldova, judecarea cauzelor de

contencios administrativ în instanțele judecătorești se desfășoară în limba română,

care este limba de stat a Republicii Moldova.

În această consecvență, instanța de recurs notează că principiul utilizării

limbii oficiale, consfințit în Declarația de Independență a Republicii Moldova, în

art. 118 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, art. 9 din Legea cu privire la

organizarea judecătorească și art. 26 din Codul administrativ, impune ca judecarea

cauzelor de contencios administrativ să aibă loc în limba oficială a statului.

Principiul utilizării limbii oficiale impune obligația participanților la proces

de a se conforma condițiilor de admisibilitate a cererii de chemare în judecată,

cererii de apel și cererii de recurs, inter alia de a fi redactate în limba în care se

desfășoară procedura judiciară, adică în limba de stat – limba română.

Din cele menționate rezultă că documentele procesuale judiciare se întocmesc

în mod obligatoriu și în limba de stat, care este limba română, iar cetățenii-

justițiabili care nu posedă sau nu vorbesc limba de stat au dreptul să se exprime în

limba maternă, prin interpret, în cadrul procedurilor desfășurate în fața instanței

judecătorești, chiar și în ipoteza în care cunosc limba de stat.

În atare circumstanțe, s-a ajuns la concluzia că cererea de recurs depusă de

către Vladimir Bogaciov este redactată într-o altă limbă decât cea în care se

desfășoară procedura judiciară, iar prin urmare recurentul nu a respectat cerințele

de formă stabilite de Codul administrativ față de cererea de recurs.

În conformitate cu art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 235 din Codul

administrativ, dacă cererea de recurs nu corespunde cerințelor prevăzute la art. 233

alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (1), judecătorul stabilește recurentului un termen

pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă recurentul a înlăturat neajunsurile în

termenul stabilit de instanță, cererea de recurs se consideră depusă la data inițială.

5

În aceste condiții, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție a concluzionat despre necesitatea de a

indica recurentului Vladimir Bogaciov că cererea de recurs și motivarea acesteia

depuse electronic nu corespund cerințelor de formă stabilite de Codul

administrativ, acordându-i un termen rezonabil pentru înlăturarea acestora.

Așa, prin încheierea din 20 octombrie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a

acordat recurentului Vladimir Bogaciov termen până la 21 octombrie 2021, ora

17.00, pentru prezentarea, la Curtea Supremă de Justiție (sediul: mun. Chișinău,

str. Petru Rareș, 18), a cererii de recurs împotriva hotărârii din 19 septembrie 2021

a Curții de Apel Comrat redactată sau cu traducere în limba în care se desfășoară

procedura judiciară, adică în limba de stat – limba română.

Întru executarea încheierii din 20 octombrie 2021 a Curții Supreme de

Justiție, la 20 octombrie 2021, ora 18.04, Vladimir Bogaciov a depus prin poștă

electronică la Curtea Supremă de Justiție traducerea cererii de recurs nemotivate

depuse la 20 septembrie 2021, dar nu a depus și traducerea motivării cererii de

recurs.

Analizând recursul expediat de Vladimir Bogaciov la 20 octombrie 2021 și

redactat în limba română, se constată că nu a fost executată integral încheierea din

20 octombrie 2021 a Curții Supreme de Justiție. Or, prin acest act judecătoresc de

dispoziție, recurentul a fost obligat să depună cererea de recurs redactată sau cu

traducere în limba română și care să corespundă condițiilor atât formă, cât și de

conținut. Prin urmare, pentru a fi considerată executată încheierea din 20

octombrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, Vladimir Bogaciov avea obligația

pozitivă de a depune și traducerea în limba română a cererii de recurs motivate.

La aspectul dat completul reține prevederile art. 120 din Constituția

Republicii Moldova, care prevede că este obligatorie respectarea sentințelor și a

altor hotărâri definitive ale instanțelor judecătorești, precum și colaborarea

solicitată de acestea în timpul procesului, al executării sentințelor și a altor hotărîri

judecătorești definitive.

Deopotrivă, art. 16 din Codul de procedură civilă consfințește caracterul

obligatoriu al actelor judecătorești, stipulând la alin. (1) și (2) că hotărârile,

încheierile, ordonanțele și deciziile judecătorești definitive, precum și dispozițiile,

cererile, delegațiile, citațiile, alte adresări legale ale instanței judecătorești, sînt

obligatorii pentru toate autoritățile publice, asociațiile obștești, persoanele oficiale,

organizațiile și persoanele fizice și se execută cu strictețe pe întreg teritoriul

Republicii Moldova.

Neexecutarea nemotivată a actelor judecătorești, dispozițiilor, cererilor,

delegațiilor, citațiilor, altor adresări legale, precum și lipsa de considerație față de

judecată, atrag răspunderea prevăzută în prezentul cod și în alte legi.

Normele precitate conferă caracter obligatoriu actelor de dispoziție

judecătorești, inclusiv încheierilor judecătorești, fapt ce presupune că justițiabilul,

la caz recurentul Vladimir Bogaciov trebuie să-și ajusteze conduita conform

indicațiilor reflectate în actul judecătoresc de dispoziție.

Pe cale de consecință, completul notează că ignorarea de către subiectul

procesual a prescripțiilor legale, inclusiv celor indicate de instanța de judecată

conform art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 235 din Codul administrativ, și a

condițiilor de legalitate a cererii de recurs ar lipsi procedura judiciară de eficiență

și ar submina efectele actului de justiție. În acest sens legiuitorul a instituit în

6

procesul administrativ instituția sancțiunilor procedurale, una dintre care este

perimarea, adică sancționarea pasivității participanților la proces.

Astfel, neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a unui act de procedură

atrage după sine perimarea, ca sancțiune procedurală pentru neglijența părților sau

a participanților la proces în îndeplinirea obligațiilor sale procedurale, precum și

de intenția acestora de a abandona procesul administrativ. Respectiv, perimarea

fiind o consecință a lipsei de străduință și insistență în desfășurarea procesului

administrativ. Or, fiind interesat în soarta soluționării prezentului litigiu, recurentul

urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță,

inclusiv prin executarea întocmai a încheierii din 20 octombrie 2021 a Curții

Supreme de Justiție și depunerii a cererii de recurs motivate împotriva hotărârii din

19 septembrie 2021 a Curții de Apel Comrat tradusă în limba română.

Din considerentele expuse supra și având în vedere că cererea de recurs

depusă electronic de către Vladimir Bogaciov nu corespunde cerințelor de formă și

conținut impuse de Codul administrativ, iar recurentul nu a înlăturat neajunsurile

în termenul stabilit de instanța de recurs, completul specializat în examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de

recurs depusă de către Vladimir Bogaciov este inadmisibilă.

Conform art. 69 alin. (1) din Codul electoral al Găgăuziei nr. 60-XXVII/V din

31 iulie 2015, art. 230, art. 246 alin. (2) lit. f), art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1),

art. 211 alin. (1) lit. a)-d) și art. 26 din Codul administrativ coroborate cu

Declarația de Independență a Republicii Moldova, art. 118 alin. (1) din Constituția

Republicii Moldova și art. 9 din Legea cu privire la organizarea judecătorească

dispune:

Recursul depus de candidatul la funcția de deputat în Adunarea Populară a

UTA Găgăuzia – Vladimir Bogaciov se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

7