3ra-1065/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1065/21 Prima instanță: Curtea de Apel Comrat – G. Colev, Ș. Starciuc, A. Curdov ÎNCHEIERE 20 octombrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului depus de candidatul la funcția de deputat în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia – Vladimir Bogaciov, în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de candidatul la funcția de deputat în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia – Vladimir Bogaciov împotriva Comisiei Electorale Centrale a UTA Găgăuzia, terț candidatul la funcția de deputat în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia – Victor Petrov, cu privire la anularea actului administrativ și obligarea Comisiei Electorale Centrale a UTA Găgăuzia să anuleze înregistrarea concurentului electoral, împotriva hotărârii din 19 septembrie 2021 a Curții de Apel Comrat, prin care s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depus de candidatul la funcția de deputat în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia – Vladimir Bogaciov, constată: La 19 septembrie 2021, Vladimir Bogaciov, candidat la funcția de deputat în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale a UTA Găgăuzia, terț Victor Petrov, candidat la funcția de deputat în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia,

prin care a solicitat: anularea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale a UTA Găgăuzia din 18 septembrie 2021 cu privire la examinarea contestației înaintate de către Vladimir Bogaciov, candidat la funcția de deputat în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia; constatarea faptului că concurentul electoral Victor Petrov a încălcat Codul electoral a UTA Găgăuzia, prin folosirea în campania electorală a resurselor din fonduri nedeterminate; obligarea Comisiei Electorale Centrale a UTA Găgăuzia să anuleze înregistrarea concurentului electoral Victor Petrov. Prin hotărârea din 19 septembrie 2021 a Curții de Apel Comrat s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Vladimir Bogaciov, candidat la funcția de deputat în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia.

1 La 20 septembrie 2021, Vladimir Bogaciov, candidat la funcția de deputat în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia a depus recurs împotriva hotărârii din 19 septembrie 2021 a Curții de Apel Comrat, solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri privind admiterea cererii de chemare în judecată. La 27 septembrie 2021, Vladimir Bogaciov, candidat la funcția de deputat în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia, a depus motivarea recursului împotriva hotărârii din 19 septembrie 2021 a Curții de Apel Comrat. Prin încheierea din 27 septembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție recursul depus de Vladimir Bogaciov, candidat la funcția de deputat în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia, s-a declarat inadmisibil.

La 29 septembrie 2021, Vladimir Bogaciov, candidat la funcția de deputat în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia, a depus prin intermediul poștei electronice cerere de revizuire a încheierii din 27 septembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea acesteia, casarea încheierii instanței de recurs și examinarea în fond a recursului depus împotriva hotărârii din 19 septembrie 2021 a Curții de Apel Comrat. Prin încheierea din 13 octombrie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a admis cererea de revizuire depusă de Vladimir Bogaciov, candidat la funcția de deputat în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia. S-a casat încheierea din 27 septembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție și s-a reținut cauza pentru examinarea admisibilității recursului în procedura Curții Supreme de Justiție.

Studiind cererea de recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a amâna examinarea admisibilității acesteia, acordând recurentului Vladimir Bogaciov un termen pentru înlăturarea neajunsurilor stabilite la depunerea cererii de recurs, din următoarele considerente. Conform art. 244 alin. (2) din Codul administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. La rândul său, prevederile art. 233 din cap. III din cartea a treia din Codul administrativ coroborate cu dispozițiile art. 244 alin. (2) din Codul administrativ reglementează condițiile de formă și conținut față de cererea de recurs.

Totodată, art. 231 alin. (2) din cap. III din cartea a treia din Codul administrativ stipulează că pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. În corespundere cu art. 213 din Codul administrativ, în cazul când cererea de chemare în judecată nu corespunde prevederilor art. 211 alin. (1) și (2) și ale art. 212 alin. (1), judecătorul stabilește reclamantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă reclamantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea se consideră depusă la data inițială. Instanța de recurs observă că, în condițiile speței, cererea de recurs depusă de către recurentul Vladimir Bogaciov este redactată și depusă în limba rusă.

2 La aspectul dat articolul 26 din Codul administrativ stipulează că limba de procedură în fața autorităților publice și a instanțelor de judecată competente este cea prevăzută de legislație. În Declarația de Independență din 27 august 1991, Parlamentul Republicii Moldova a proclamat independența țării, cu decretarea limbii române ca limbă de stat. În conformitate cu art. 13 alin.(1) din Constituția Republicii Moldova limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine. Astfel, se constată că Preambulul Declarației de Independență și Constituția Republicii Moldova, care sunt două acte fundamentale, concurează referitor la denumirea limbii de stat a Republicii Moldova.

Însă, în acest sens, Curtea Constituțională prin hotărârea nr. 36 din 05 decembrie 2013 privind interpretarea art. 13 din Constituție în corelație cu Preambulul Constituției și Declarația de Independență a Republicii Moldova, a hotărât că în cazul existenței unor divergențe între textul Declarației de Independență și textul Constituției, textul constituțional primar al Declarației de Independență prevalează. Curtea a constatat că prevederea conținută în Declarația de Independență referitoare la limba română ca limbă de stat a Republicii Moldova prevalează asupra prevederii referitoare la limba moldovenească conținute în art. 13 din Constituție. Deopotrivă, art. 118 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova și art. 9 alin. (1) din Legea cu privire la organizarea judecătorească coroborate cu Declarația de Independență a Republicii Moldova, la fel, statuează că procedura judiciară se desfășoară în limba de stat – limba română.

Așadar, prin prisma dispozițiile art. 26 din Codul administrativ coroborate cu Declarația de Independență a Republicii Moldova, judecarea cauzelor de contencios administrativ în instanțele judecătorești se desfășoară în limba română, care este limba de stat a Republicii Moldova. În această consecvență, instanța de recurs notează că principiul utilizării limbii oficiale, consfințit în Declarația de Independență a Republicii Moldova, în art. 118 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, art. 9 din Legea cu privire la organizarea judecătorească și art. 26 din Codul administrativ, impune ca judecarea cauzelor de contencios administrativ să aibă loc în limba oficială a statului.

Principiul utilizării limbii oficiale impune obligația participanților la proces de a se conforma condițiilor de admisibilitate a cererii de chemare în judecată, cererii de apel și cererii de recurs, inter alia de a fi redactate în limba în care se desfășoară procedura judiciară, adică în limba de stat – limba română. Însăși Curtea Europeană a Drepturilor Omului a observat că dreptul de acces la instanță nu este unul absolut și se pot impune anume limitări; acestea sunt implicit admise, deoarece dreptul de acces „prin natura sa, presupune reglementarea sa de către stat, reglementare care poate varia în timp și spațiu, în concordanță cu nevoile și resursele comunității și ale indivizilor” (a se vedea Stanev vs Bulgaria [Marea Cameră], 17 ianuarie 2012, §230; Pasquiuni vs San Marino, 2 mai 2019, §156).

3 Condițiile de admisibilitate a unei căi de atac pot fi aplicate dacă nu reduc substanța dreptului de acces la un tribunal, și, în special, dacă ele urmăresc un scop legitim și dacă există o legătură rezonabilă de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul care trebuie îndeplinit (a se vedea Sultan vs Republica Moldova, 5 iunie 2018, §24; Graciova vs Republica Moldova, 24 ianuarie 2019, §§23-24).

Limitările într-o cale extraordinară de atac pot fi mai stricte decât cerințele instituite pentru o cale de atac ordinară (a se vedea, inter alia, Miessen vs Belgia, 16 octombrie 2016, §64; Samardžić vs Croația, 20 iulie 2017, §28; Zubac vs Croația [Marea Cameră], 5 aprilie 2018, §82) Din cele menționate rezultă că documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu și în limba de stat, care este limba română, iar cetățenii- justițiabili care nu posedă sau nu vorbesc limba de stat au dreptul să se exprime în limba maternă, prin interpret, în cadrul procedurilor desfășurate în fața instanței judecătorești, chiar și în ipoteza în care cunosc limba de stat. Însă, dreptul de a se exprima în limba maternă în cadrul procedurilor desfășurate în fața instanței judecătorești, include și dreptul de a întocmi și înainta în instanță acte de procedură sau alte cereri în această limbă, dar în mod obligatoriu traduse și în limba de stat.

Din considerentele expuse supra și având în vedere că cererea de recurs este redactată într-o altă limbă decât cea în care se desfășoară procedura judiciară, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va amâna examinarea admisibilității recursului și va acorda recurentului Vladimir Bogaciov termen pentru prezentarea cererii de recurs redactată sau cu traducere în limba în care se desfășoară procedura judiciară, adică în limba de stat – limba română.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar a-i explica recurentului că, în cazul neînlăturării în termenul stabilit de instanța de recurs a neajunsului constatat la depunerea cererii de recurs, în temeiul art. 246 alin. (2) lit. f), art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) din Codul administrativ, recursul va fi declarat inadmisibil.

Conform art. 230, art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și art. 235 din Codul administrativ și în conformitate cu art. 208 din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se amână examinarea admisibilității recursului depus de candidatul la funcția de deputat în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia – Vladimir Bogaciov împotriva hotărârii din 19 septembrie 2021 a Curții de Apel Comrat, pentru data de 22 octombrie 2021. Se acordă recurentului Vladimir Bogaciov, candidatul la funcția de deputat în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia, termen până la 21 octombrie 2021, ora 17.00 4 pentru prezentarea, la Curtea Supremă de Justiție (sediul: mun.

Chișinău, str. Petru Rareș, 18), a cererii de recurs împotriva hotărârii din 19 septembrie 2021 a Curții de Apel Comrat redactată sau cu traducere în limba în care se desfășoară procedura judiciară, adică în limba de stat – limba română. Se explică recurentului că, în cazul neînlăturării în termenul stabilit de instanța de recurs a neajunsului constatat la depunerea cererii de recurs, în temeiul art. 246 alin. (2) lit. f), art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) din Codul administrativ, recursul va fi declarat inadmisibil. Prezenta încheiere se notifică lui Vladimir Bogaciov, candidatul la funcția de deputat în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia, în mod electronic, prin e-mail, la adresa căsuței poștale indicate în cererea de recurs, în ziua adoptării.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 5