2rh-93/21 — Recunoasterea dreptului de proprietate

Dosarul nr. 2rh–93/21

Î N C H E I E R E

13 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Nina Vascan

Victor Burduh

Aliona Miron

examinând cererea de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție,

Svetlana Filincova, Galina Stratulat și Iurie Bejenaru, înaintată de Ursu Nicolae,

de la examinarea cererii de revizuire depuse de Ursu Nicolae

împotriva deciziei din 14 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție prin care au

fost respins recursul declarat de către Ursu Nicolae și menținută decizia din 24 iunie

2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 22 decembrie 2012, Ursu Nicolae s-a adresat în instanță cu o cerere de

chemare în judecată împotriva lui Ursu Sava și Ursu Alexandru cu privire la

declararea nulității contractului de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață.

La 31 martie 2014, Ursu Nicolae a mai înaintat o cerere de chemare în judecată

(concretizată pe parcurs) împotriva lui Ursu Sava și Ursu Alexandru, intervenienți

accesorii Ursu Victor și Ursu Vladimir cu privire la constatarea faptului acceptării

succesiunii, recunoașterea dreptului de proprietate și determinarea cotelor părți reale

din bunul imobil și din autovehicul.

La 14 decembrie 2015, Ursu Nicolae a depus cerere de concretizare împotriva

lui Ursu Sava, Ursu Alexandru, Ursu Radu, intervenienți accesorii Ursu Larisa, Ursu

Victor, Ursu Vladimir, notarul public Șevciuc Victor, cu privire la constatarea

faptului acceptării succesiunii, recunoașterea dreptului de proprietate prin

moștenire, determinarea cotelor părți reale și împărțirea în natură a imobilului și a

autovehiculul de model „VAZ 2107”, declararea nulității contractului de înstrăinare

cu condiția întreținerii pe viață și a contractului de donație.

La 19 mai 2017, Ursu Nicolae a înaintat încă o cerere de chemare în judecată

împotriva lui Ursu Alexandru și Ursu Radu, intervenient accesoriu notarul public

Izdebschi Natalia cu privire la constatarea nulității actului juridic – testamentul cu

nr. 1290, întocmit la 20 martie 2015.

La 23 octombrie 2017, reclamantul a înaintat cerere de concretizare, prin care

a formulat aceleași solicitări ca și în cererea de concretizare depusă la data de 14

1

decembrie 2015, împotriva lui Ursu Sava, Ursu Alexandru, Ursu Radu, intervenienți

accesorii Ursu Larisa, Ursu Victor, Ursu Vladimir, notarul public Șevciuc Victor cu

privire la recunoașterea faptului acceptării succesiunii; recunoașterea dreptului de

proprietate prin moștenire; determinarea cotelor părți reale și împărțirea în natură a

imobilului și a autovehiculului; declararea nulității contractului de înstrăinare cu

condiția întreținerii pe viață și a contractului de donație.

Prin hotărârea din 10 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru),

acțiunea înaintată de Ursu Nicolae a fost respinsă ca nefondată.

Prin decizia din 24 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de către Ursu Nicolae și menținută hotărârea din 10 iulie 2020 a Judecătoriei

Chișinău (sediul Centru).

Prin decizia din 14 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat

de Ursu Nicolae, reprezentat de avocatul Hriplivaia Valentina, a fost respins.

La 19 iulie 2021, Ursu Nicolae, reprezentat de avocatul Hriplivaia Valentina, a

depus o cerere de revizuire împotriva deciziei din 14 aprilie 2021 a Curții Supreme

de Justiție, solicitând casarea acesteia și reținerea cauzei pentru examinare în ordine

de recurs, admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei

noi hotărâri prin care acțiunea lui să fie admisă integral.

La 08 octombrie 2021, Ursu Nicolae a depus o cerere de recuzare în privința

judecătorilor Svetlana Filincova, Galina Stratulat și Iurie Bejenaru.

În motivarea cererii de recuzare a indicat că nu are și nu poate avea încredere

în judecătorii recuzați, este total dezamăgit în instanțele judecătorești, or ultima lui

speranță în soluționarea favorabilă a cauzei civile care îl vizează, a fost spulberată

prin respingerea recursului declarat prin decizia din 14 aprilie 2021 a Curții Supreme

de Justiție.

Mai mult, a menționat că același complet de judecată a mai examinat anterior

o cauză civilă în privința imobilului din str. XXXX, 12, mun. Chișinău și trebuia să

se abțină de la examinarea cauzei.

Totodată, în viziunea lui Ursu Nicolae emiterea hotărârilor favorabile părții

adverse este influențată de o persoană care protejează pârâții, care în mod deschis

intervenea atât în instanța de apel, cât și în instanța de recurs.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea

de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Svetlana Filincova, Galina

Stratulat, Iurie Bejenaru, din următoarele considerente.

Conform art. 50 alin. (1) lit. a), e) al Codului de procedură civilă, judecătorul

care judecă pricina urmează a fi recuzat dacă la judecarea anterioară a cauzei a

participat în calitate de martor, expert, specialist, interpret, reprezentant, grefier,

executor judecătoresc, arbitru sau mediator; are un interes personal, direct sau

indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială

obiectivitatea și nepărtinirea lui.

Potrivit art. 118 alin.(1) al Codului de procedură civilă, fiecare parte trebuie să

dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor sale, iar

conform art. 52 alin. (2) al Codului de procedură civilă cererea de recuzare trebuie

să fie motivată.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

2

de Justiție a constatat cu certitudine că temei de recuzare a judecătorilor Svetlana

Filincova, Galina Stratulat, Iurie Bejenaru este faptul că, în opinia revizuentului

Ursu Nicolae, ar fi influențați de persoane care protejează interesele părții adverse

în proces. La fel, Ursu Nicolae a considerat că participând anterior la examinarea

unei cauze legate de imobilul din str. XXXX, 12, mun. Chișinău, judecătorii recuzați

sunt în imposibilitate să participe la examinarea prezentei cauze.

În această ordine de idei, Colegiul reține că, temeiurile de recuzare a

judecătorului nu pot fi lărgite la inițiativa participanților, precum și nu pot fi

tălmăcite de către aceștia, iar limitele impuse de lege urmează să contracareze

abuzurile justițiabililor și să creeze un echilibru necesar pentru înfăptuirea efectivă

a justiției.

Cu referire la argumentele revizuentului, privind imparțialitatea judecătorilor

la examinarea cauzei civile, Colegiul menționează că, dubiile sau suspiciunile cu

privire la obiectivitatea și nepărtinirea magistratului nu pot servi drept argument

justificat întru recuzarea acestora, atâta timp cât nu există fapte dovedite care să dea

naștere la îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea lor.

Totodată, argumentele invocate în această privință, de fapt, sunt percepute de

către Colegiu ca un dezacord al revizuentului cu soluția dată de către completul care

a examinat recursul, iar o cerere de recuzare nu poate îngloba forma unei căi de atac

asupra incidențelor procedurale prevăzute de art. 440 al Codului de procedură civilă.

Cu referire la argumentele lui Ursu Nicolae ce țin de așa-numita influență din

partea unor persoane interesate asupra magistraților Curții Supreme de Justiție,

Colegiul reține că după cum s-a specificat anterior, fiecare parte trebuie să

dovedească circumstanțele pe care le invocă, inclusiv la înaintarea unei cereri de

recuzare, fapt omis de către revizuent.

În privința declarațiilor lui Ursu Nicolae că anterior judecătorii recuzați au

participat la examinarea unei cauze în privința imobilului nominalizat, Completul

evidențiază că nici în susținerea acestei poziții nu au fost prezentate probe din care

ar fi putut să fie stabilite circumstanțe importante speței.

Totuși, potrivit bazei de date publice a Curții Supreme de Justiție, se atestă

existența unor cauze civile examinate anterior cu participarea lui Ursu Nicolae și

altor persoane, inclusiv părți în prezenta cauză, însă obiectul cauzelor vizate este

diferit de la caz la altul, circumstanță care nu poate fi încadrată în prevederile art. 50

alin. (1) lit. a) al Codului de procedură civilă.

Prin urmare, reținând că nu au fost prezentate careva probe plauzibile în

susținerea argumentelor ce ar pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea

judecătorilor, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție le respinge ca declarative.

În această ordine de idei, după cum indică și jurisprudența Curții Europene a

Drepturilor Omului, imparțialitatea în mod normal denotă absența prejudecății sau

părtinirii, existenta sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri. Curtea

a făcut distincție între o abordare subiectivă și o abordare obiectivă. În ceea ce

privește al doilea test, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă

comportamentul personal al judecătorului, există fapte care pot fi stabilite și care pot

trezi dubii în ceia ce privește imparțialitatea.

3

De altfel Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului promovează

constant principiul aparenței de imparțialitate, conform căruia esențial în derularea

unui proces echitabil nu este credința de imparțialitate a celui ce judecă, ci percepția

în acest sens a celui judecat.

Prin urmare, Colegiul conchide că, în speță nu au fost constate careva

circumstanțe care ar pune la îndoială rezonabilă imparțialitatea judecătorilor, iar

raportând circumstanțele constatate la prevederile legale enunțate, se apreciază drept

neîntemeiată cererea revizuentului Ursu Nicolae de recuzare a judecătorilor Svetlana

Filincova, Galina Stratulat și Iurie Bejenaru.

În conformitate cu art. 52, art. 53, art. 269-270 ale Codului de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Se respinge cererea înaintată de Ursu Nicolae cu privire la recuzarea

judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Svetlana Filincova, Galina Stratulat și Iurie

Bejenaru.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Nina Vascan

Victor Burduh

Aliona Miron

4