3ra-1051/21 — validarea alegerilor si amandatelor de deputat

3ra-1051/21 — validarea alegerilor si amandatelor de deputat (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-1051/21

Prima instanță: Curtea de Apel Comrat (jud: G. Colev, Ș. Starciuc, A. Curdov)

Î N C H E I E R E

12 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Nina Vascan

judecătorii Victor Burduh

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Stepan Gheorghe Piron, Simion

Dragan, Anna Maslenicova,

în cauza de contencios administrativ, la cererea depusă de Comisia Electorală

Centrală a Găgăuziei cu privire la confirmarea legalității rezultatelor alegerilor și

validarea mandatelor deputaților în Adunarea Populară a Găgăuziei din 19 septembrie

2021 pe câteva circumscripții electorale, și la contestațiile candidaților la funcția de

deputat al Adunării Populare UTA Găgăuzia Stepan Gheorghe Piron, Simion Dragan,

Anna Maslenicova cu privire la declararea alegerilor la funcția de deputat în Adunarea

Populară a Găgăuziei nevalabile, și anularea proceselor-verbale privind rezultatul

numărării voturilor,

împotriva hotărârii din 02 octombrie 2021 a Curții de Apel Comrat, prin care s-a

respins:

- contestația candidatului la funcția de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei

pe circumscripția electorală nr.26 Stepan Gheorghe Piron,

- contestația candidatului la funcția de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei

pe circumscripția electorală nr.26, Simion Dragan,

- contestația candidatului la funcția de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei

pe circumscripția electorală nr.17, s.Cioc-Maidan, Anna Maslenicova.

S-a admis cererea Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei privind confirmarea

valabilității rezultatelor alegerilor și declararea ca fiind valabile mandatele deputaților

în Adunarea Populară a Găgăuziei în unele circumscripții electorale.

S-a validat legalitatea și rezultatele alegerilor deputaților în Adunarea Populară a

Găgăuziei, care au avut loc la data de 19 septembrie 2021, și s-au declarat valabile

mandatele deputaților aleși.

c o n s t a t ă:

La 22 septembrie 2021, Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei a depus cerere

cu privire la confirmarea legalității rezultatelor alegerilor și validarea mandatelor

deputaților în Adunarea Populară a Găgăuziei din 19 septembrie 2021 pe 18

circumscripții electorale.

Prin hotărârea din 02 octombrie 2021 a Curții de Apel Comrat s-a respins

contestația candidatului la funcția de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei, pe

circumscripția electorală nr.26 Stepan Gheorghe Piron privind declararea ca fiind

1

nevalabile alegerile la funcția de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei în Biroul

Electoral al secției de votare nr.48 și 49 s.Chirsova, care au avut loc la 19 septembrie

2021 și privind anularea proceselor-verbale privind rezultatul numărării voturilor,

întocmite de Biroul Electoral al secției de votare nr.48 și 49 la data de 19 septembrie

2021.

S-a respins contestația candidatului la funcția de deputat în Adunarea Populară a

Găgăuziei, pe circumscripția electorală nr.26, Simion Dragan către Comisia Electorală

Centrală a Găgăuziei, Biroul Electoral al secției de votare nr. 48 și 49 privind declararea

ca fiind nevalabile a alegerilor la funcția de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei

în Biroul Electoral al secției de votare nr.48 și 49 s.Chirsova a circumscripției nr.26 în

s.Chirsova, UTA Găgăuzia.

S-a respins contestația candidatului la funcția de deputat în Adunarea Populară a

Găgăuziei, pe circumscripția electorală nr.17, s.Cioc-Maidan, Anna Maslenicova către

Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei, privind declararea ca fiind nevalabile și

anularea Hotărârii nr.67/3 (322) din 22 septembrie 2021 a Comisiei Electorale Centrale

a Găgăuziei și Hotărârii nr.67/4 (323) din 22 septembrie 2021 a Comisiei Electorale

Centrale a Găgăuziei privind examinarea cererilor, depuse de către observatorul

candidatului la alegeri Anna Maslenicova, - Anatoli Cobolschi, secția nr.66 a

Circumscripției electorale nr.17 Cioc-Maidan; privind declararea ca fiind nevalabile a 3

buletine de vot, folosite de grupa mobilă a circumscripției electorale nr.66; privind

obligarea comisiei circumscripției electorale nr.66 și Comisia Electorală Centrală al

UTA Găgăuzia să prezinte instanței de judecată buletinele de vot, folosite pentru votare

cu ajutorul grupei mobile și rezultatele numărării voturilor.

S-a admis cererea Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei privind confirmarea

valabilității rezultatelor alegerilor și declararea ca fiind valabile mandatele deputaților

în Adunarea Populară a Găgăuziei în unele circumscripții electorale.

A valida legalitatea și rezultatele alegerilor deputaților în Adunarea Populară a

Găgăuziei, care au avut loc la data de 19 septembrie 2021, și a declara valabile

mandatele deputaților aleși în următoarele circumscripțiile electorale:

Elena Anatoli Iurcenco candidat la funcția de deputat în Adunarea Populară UTA

Găgăuzia, pe circumscripția electorală nr.7 Ceadîr-Lunga,

Alexandr Gheorghi Toporaș candidat la funcția de deputat în Adunarea Populară

UTA Găgăuzia, pe circumscripția electorală nr.8 Vulcănești,

Dmitri Pantelei Topal candidat la funcția de deputat în Adunarea Populară UTA

Găgăuzia, pe circumscripția electorală nr.9 Vulcănești,

Alexandr Petru Dinjos candidat la funcția de deputat în Adunarea Populară UTA

Găgăuzia, pe circumscripția electorală nr.l1 Avdarma,

Ivan Danil Caraja candidat la funcția de deputat în Adunarea Populară UTA

Găgăuzia, pe circumscripția electorală nr.l4 Beșghioz,

Leonid Nicolai Chiosea candidat la funcția de deputat în Adunarea Populară UTA

Găgăuzia pe circumscripția electorală nr.l6 Cișmichioi,

Fiodor Petru Ianioglo candidat la funcția de deputat în Adunarea Populară UTA

Găgăuzia, pe circumscripția electorală nr.l7 Cioc-Maidan,

Nicolai Ilia Raia candidat la funcția de deputat în Adunarea Populară UTA

Găgăuzia, pe circumscripția electorală nr.l8 Dezghincea,

Nicolai Ilia Andrușoi candidat la funcția de deputat în Adunarea Populară UTA

Găgăuzia, pe circumscripția electorală nr.l9 Joltai,

2

Dmitri Gheorghi Constantinov candidat la funcția de deputat în Adunarea Populară

UTA Găgăuzia, pe circumscripția electorală nr.21 Ferapontievca,

Valentin Ivan Gaidarji candidat la funcția de deputat în Adunarea Populară UTA

Găgăuzia, pe circumscripția electorală nr.23 Carbolia,

Alexandr Dmitri Diulgher candidat la funcția de deputat în Adunarea Populară

UTA Găgăuzia, pe circumscripția electorală nr.24 Cazaclia,

Mihail Nicolai Jelezoglo candidat la funcția de deputat în Adunarea Populară UTA

Găgăuzia, pe circumscripția electorală nr.25 Chiriet- Lunga,

Stepan Gheorghi Sarioglo candidat la funcția de deputat în Adunarea Populară

UTA Găgăuzia, pe circumscripția electorală nr.26 Chirsova,

Dmitri Iordan Manastârlî candidat la funcția de deputat în Adunarea Populară UTA

Găgăuzia, pe circumscripția electorală nr.31 Copceac,

Nicolai Nicolai Ormanji candidat la funcția de deputat în Adunarea Populară UTA

Găgăuzia, pe circumscripția electorală nr.32 Cotovschi,

Ilia Simion Uzun candidat la funcția de deputat în Adunarea Populară UTA

Găgăuzia, pe circumscripția electorală nr.33 Chioselia Rusă,

Serghei Constantin Cimpoeș candidat la funcția de deputat în Adunarea Populară

UTA Găgăuzia, pe circumscripția electorală nr.35 Tomai.

La 04 octombrie 2021, prin intermediul Direcției de evidență și documentare

procesuală a Curții de Apel Comrat, Stepan Gheorghe Piron a depus cerere de recurs

nemotivată în limba rusă, solicitând casarea hotărârii din 02 octombrie 2021 a Curții de

Apel Comrat, pronunțarea unei hotărâri noi de admitere a contestației.

Ulterior, la 11 octombrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Stepan

Gheorghe Piron a expediat cererea de recurs motivată în limba rusă, solicitând casarea

hotărârii din 02 octombrie 2021 a Curții de Apel Comrat, pronunțarea unei hotărâri noi

de admitere a contestației.

La 05 octombrie 2021, prin intermediul Direcției de evidență și documentare

procesuală a Curții de Apel Comrat, Simion Dragan a depus cerere de recurs nemotivată

în limba rusă, solicitând casarea hotărârii din 02 octombrie 2021 a Curții de Apel

Comrat și pronunțarea unei hotărâri noi de admitere a contestației.

Ulterior, la 08 octombrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Simion Dragan

a depus cerere de recurs motivată în limba rusă și de stat, solicitând casarea hotărârii

din 02 octombrie 2021 a Curții de Apel Comrat și pronunțarea unei hotărâri noi de

admitere a contestației.

La 05 octombrie 2021, prin intermediul Direcției de evidență și documentare

procesuală a Curții de Apel Comrat, Anna Maslenicova a depus cerere de recurs

nemotivată, în limba rusă, solicitând casarea hotărârii din 02 octombrie 2021 a Curții

de Apel Comrat, pronunțarea unei hotărâri noi de admitere a contestației.

Ulterior, la data de 08 octombrie 2021, Anna Maslenicova a depus cerere de recurs

motivată, în limba rusă, solicitând casarea hotărârii din 02 octombrie 2021 a Curții de

Apel Comrat, pronunțarea unei hotărâri noi de admitere a contestației.

Studiind cererile de recurs depuse de Stepan Gheorghe Piron, Simion Dragan și

Anna Maslenicova, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar de acorda recurenților Stepan Gheorghe Piron,

Simion Dragan și Anna Maslenicova un termen pentru înlăturarea neajunsurilor

stabilite la depunerea cererii de recurs, din următoarele considerente.

3

În conformitate cu art.244 alin.(2) din Codul administrativ, pentru procedura de

recurs se aplică corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, prevederile art.233 din cap.III din cartea a treia din Codul

administrativ, reglementează condițiile de formă și de conținut față de cererea de apel și

prin urmare față de cererea de recurs.

Totodată, art.231 alin.(2) din cap.III din cartea a treia din Codul administrativ,

stipulează că pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap.II din

cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

În corespundere cu art.213 din Codul administrativ, dacă cererea de chemare în

judecată nu corespunde prevederilor art.211 alin.(1) și (2) și ale art.212 alin.(1),

judecătorul stabilește reclamantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă

reclamantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea se consideră

depusă la data inițială.

Conform art.235 coroborat cu art.art.244 alin.(2) din Codul administrativ, dacă

cererea de recurs nu corespunde cerințelor prevăzute la art.233 alin.(1) și (2) și art.234

alin.(1), judecătorul stabilește recurentului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor.

Dacă recurentul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea de recurs

se consideră depusă la data inițială.

Instanța de recurs observă că, la caz, cererile de recurs depuse de către recurenții

Anna Maslenicova și Stepan Gheorghe Piron sunt redactate și depuse în limba rusă,

adică într-o altă limbă decât limba oficială în care se desfășoară procesul, fără a anexa

traducerea acestora în limba de stat.

La aspectul dat, art.26 din Codul administrativ, stipulează că limba de procedură

în fața autorităților publice și a instanțelor de judecată competente este cea prevăzută de

legislație.

Prin Hotărârea nr.17 din 04 iunie 2018 a Curții Constituționale a Republicii

Moldova, a fost constatată desuetudinea Legii nr.3465-XI din 01 septembrie 1989 cu

privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste

Moldovenești. Curtea a notat că potrivit art.74 alin. (1) din Legea nr.100 din 22

decembrie 2017 cu privire la actele normative, efectul constatării desuetudinii unei legi

presupune încetarea acțiunii sale, tot așa cum se întâmplă în cazul abrogării ei.

În lumina celor indicate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că unul din principiile fundamentale ale procesului

civil și penal este principiul limbii oficiale de procedură, care este consacrat în art.118

din Constituție, art.24 din Codul de procedură civilă, art.16 din Codul de procedură

penală și art.9 din Legea cu privire la organizarea judecătorească.

Prevederile conținute în art.118 din Constituție sunt necesare pentru asigurarea

respectării drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor în condițiile egalității

depline în fața legii. Reglementările invocate au fost reluate și incorporate în textul

legilor procedurale, fiind coroborate cu tratatele internaționale, Pactul internațional cu

privire la drepturile civile și politice și Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului,

care nu impun condiții privind limba în care se desfășoară procesul, prezumând că

ședința de judecată se desfășoară în limba națională a statului.

Conform art.13 din Constituție, limba de stat a Republicii Moldova este limba

moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine, care în lumina Hotărârii Curții

4

Constituționale a Republicii Moldova nr.36 din 05 decembrie 2013, urmează a fi

înțeleasă ca limba română. Caracterul oficial al limbii instituie, obligativitatea utilizării

acesteia în raporturile cetățenilor cu autoritățile statului, în această limbă fiind redactate

și aduse la cunoștința publică toate actele oficiale ale statului.

Principiul utilizării limbii oficiale impune obligația participanților la proces de a se

conforma condițiilor de admisibilitate a cererii de chemare în judecată, cererii de apel și

cererii de recurs, inter alia de a fi redactate în limba în care se desfășoară procedura

judiciară, adică în limba de stat - limba română.

Însăși Curtea Europeană a Drepturilor Omului a observat că dreptul de acces la

instanță nu este unul absolut și se pot impune anume limitări; acestea sunt implicit

admise, deoarece dreptul de acces „prin natura sa, presupune reglementarea sa de către

stat, reglementare care poate varia în timp și spațiu, în concordanță cu nevoile și

resursele comunității și ale indivizilor” (a se vedea Stanev vs Bulgaria [Marea Cameră],

17 ianuarie 2012, §230; Pasquiuni vs San Marino, 2 mai 2019, §156).

Condițiile de admisibilitate a unei căi de atac pot fi aplicate dacă nu reduc substanța

dreptului de acces la un tribunal și, în special, dacă ele urmăresc un scop legitim și dacă

există o legătură rezonabilă de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul care

trebuie îndeplinit (a se vedea Sultan vs Republica Moldova, 5 iunie 2018, §24; Graciova

vs Republica Moldova, 24 ianuarie 2019, §§23-24). Limitările într-o cale extraordinară

de atac pot fi mai stricte decât cerințele instituite pentru o cale de atac ordinară (a se

vedea, inter alia, Miessen vs Belgia, 16 octombrie 2016, §64; Samardzic vs Croația, 20

iulie 2017, §28; Zubac vs Croația [Marea Cameră], 5 aprilie 2018, §82)

În aceste condiții, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție concluzionează că, în cazul când cererea de recurs este redactată

într-o altă limbă decât limba de stat, justițiabilului i se va indica acest neajuns și i se va

acorda un termen pentru înlăturarea acestuia. Dacă cererea de recurs se va perfecta în

limba de stat sau va fi însoțită de o traducere oficială a textului acesteia, atunci se va

considera depusă la data inițială.

Totodată, instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea cererilor înaintate

instanței (de chemare în judecată, apel sau recurs) dintr-o altă limbă în limba de stat din

simplul considerent că această pretinsă obligație depășește cadrul împuternicirilor de a

înfăptui justiția în mod imparțial și echidistant. Obligația instanței de judecată este de a

asigura participanților la proces să ia cunoștință de actele, de lucrările dosarului și să

vorbească în judecată prin interpret, în cazul când nu cunosc limba de stat.

De asemenea, colegiul atestă că recurenții Stepan Gheorghe Piron, Simion Dragan

au depus prin e-mail cererile de recurs în formă electronică.

La aspectul dat sunt relevante prevederile art.72 alin.(3) din Codul administrativ,

care statuează că dacă se transmite în formă electronică, petiția trebuie să corespundă

cerințelor legale stabilite pentru un document electronic.

Colegiul decelează că regula privind modul de depunere a petiției în formă

electronică se aplică corespunzător și situației când cererea de chemare în judecată, de

apel și de recurs este transmisă în formă electronică.

Astfel, depunerea cererii de recurs în format electronic prin e-mail poate fi

apreciată drept îndeplinire a actului de procedură doar în cazul în care cererea de recurs

nu contravine regimului juridic al documentelor electronice și cerințelor față de

valabilitatea acestora.

5

În acest sens sunt incidente dispozițiile art.13 alin.(1) și (2) din Legea privind

semnătura electronică și documentul electronic nr.91 din 29 mai 2014, care stipulează

că documentul electronic semnat cu semnătură electronică avansată calificată este

asimilat, după efectele sale, cu documentul analog pe suport de hârtie, semnat cu

semnătură olografă. Documentul electronic semnat cu semnătură electronică simplă sau

cu semnătură electronică avansată necalificată este asimilat, după efectele sale, cu

documentul analog pe suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă, doar în cazurile

stabilite expres de actele normative sau de acordul părților privind aplicarea

semnăturilor electronice, cu respectarea condițiilor stipulate la art.16 alin.(1).

La rândul său, art.15 din Legea nr.91 din 29 mai 2014 stabilește cerințele față de

documentul electronic. Așa, prin prisma acestei norme, pentru a fi considerat valabil,

documentul electronic trebuie să corespundă următoarelor cerințe principale: a) să fie

creat, prelucrat, expediat, recepționat, păstrat, modificat și/sau nimicit cu ajutorul

mijloacelor tehnice și/sau de program; b) să conțină, pentru confirmarea autenticității

acestuia, una sau mai multe semnături electronice ce corespund condițiilor și cerințelor

stabilite de prezenta lege; c) să fie creat și utilizat prin metode și într-o formă ce ar

permite identificarea semnatarului; d) să fie afișat într-o formă perceptibilă; e) să

permită utilizarea sa repetată.

Potrivit art.16 alin.(1) din Legea nr.91 din 29 mai 2014, documentul electronic este

considerat autentic dacă întrunește cumulativ următoarele condiții: a) este semnat de

persoana abilitată, în modul stabilit, să semneze cu semnătură olografă documentul

echivalent pe suport de hârtie; b) este semnat cu semnătura electronică autentică a

semnatarului indicat în document.

În privința acestui aspect Colegiul notează că, întru respectarea modalității de

semnare electronică a documentelor digitale, a fost creat Serviciul electronic

guvernamental de semnătură electronică (MSign), care în sensul pct.3 subpct.1 și 2 din

Regulamentul privind serviciul electronic guvernamental integrat de semnătură

electronică (MSign), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.405 din 02 iunie 2014, este

serviciu ce are ca funcții principale:

1) asigurarea aplicării semnăturii electronice de către utilizatori, inclusiv în

contextul utilizării sistemelor informaționale ale beneficiarilor serviciului MSign;

2) asigurarea verificării autenticității semnăturii electronice aplicate.

În atare circumstanțe, se ajunge la concluzia că la depunerea cererilor de recurs

motivate împotriva hotărârii din 02 octombrie 2021 a Curții de Apel Comrat, Stepan

Gheorghe Piron și Simion Dragan nu au respectat cerințele stabilite de Legea nr.91 din

29 mai 2014 față de documentul electronic.

În aceste condiții, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție concluzionează că în cazul când cererea de recurs transmisă

electronic nu corespunde cerințelor față de documentul digital, justițiabilului i se va

indica acest neajuns și i se va acorda un termen rezonabil pentru înlăturarea acestuia,

prin depunerea cererii de recurs semnată olograf, personal de recurent sau reprezentantul

acestuia.

Din considerentele expuse supra și având în vedere că cererile de recurs motivate

depuse, prin intermediul poștei electronice, de recurenții Stepan Gheorghe Piron și

Simion Dragan împotriva hotărârii din 02 octombrie 2021 a Curții de Apel Comrat nu

corespund cerințelor față de documentul electronic, stabilite de Codul administrativ în

6

coroborare cu Legea nr.91 din 29 mai 2014, în conformitate cu prevederile art. 72 alin.

(3), art. art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (2), art. 235 și art. 195 din Codul administrativ,

cât și faptul că cererile de recurs depuse de către Anna Maslenicova și Stepan Gheorghe

Piron sunt redactate într-o altă limbă decât cea în care se desfășoară procedura judiciară,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

va acorda recurenților Stepan Gheorghe Piron și Simion Dragan termen pentru

prezentarea cererilor de recurs semnate olograf, personal de către aceștia sau

reprezentantul acestora, sau cu semnătură electronică, iar recurenților Anna

Maslenicova și Stepan Gheorghe Piron prezentarea cererilor de recurs redactate cu

traducere în limba în care se desfășoară procedura judiciară, adică în limba de stat, până

la 12 octombrie 2021, ora 14:00.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar a explica recurenților că, în cazul neînlăturării în

termenul stabilit de instanța de recurs a neajunsurilor constatate la depunerea cererii de

recurs, în temeiul art. 246 alin. (2) lit. f), art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) din Codul

administrativ, recursul va fi declarat inadmisibil.

La 12 octombrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Simion Dragan a depus

cerere, prin care a solicitat acordarea unui termen suplimentar pentru înlăturarea

neajunsurilor indicate în încheierea din 12 octombrie 2021 a Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție.

Totodată, la 12 octombrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Stepan Piron

a depus cerere, prin care a solicitat acordarea unui termen suplimentar pentru înlăturarea

neajunsurilor indicate în încheierea din 12 octombrie 2021 a Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție.

În asemenea circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră necesar a acorda recurenților un termen

suplimentar, până la 13 octombrie 2021, ora 14:00, pentru întreprinderea măsurilor

necesare în scopul înlăturării neajunsurilor constatate la depunerea cererilor de recurs și

indicate în încheierea din 12 octombrie 2021 a Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție.

Conform art.art.72 alin.(3), 244 alin.(2), art.233 alin.(2), art.235, art.230 și art.195

din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se acordă termen suplimentar până la data de 13 octombrie 2021, ora 14:00:

- recurentului Stepan Gheorghe Piron pentru prezentarea la Curtea Supremă de

Justiție (sediul: mun. Chișinău, str. Petru Rareș, nr.18) a cererii de recurs

motivată împotriva hotărârii din 02 octombrie 2021 a Curții de Apel Comrat,

semnată corespunzător, redactată cu traducere în limba de stat;

- recurentului Simion Dragan pentru prezentarea la Curtea Supremă de Justiție

(sediul: mun. Chișinău, str. Petru Rareș, nr.18) a cererii de recurs motivată

împotriva hotărârii din 02 octombrie 2021 a Curții de Apel Comrat, semnată

7

corespunzător;

- recurentei Anna Maslenicova pentru prezentarea la Curtea Supremă de Justiție

(sediul: mun. Chișinău, str. Petru Rareș, nr.18) a cererii de recurs împotriva

hotărârii din 02 octombrie 2021 a Curții de Apel Comrat, redactată cu traducere

în limba de stat.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului,

judecătorul Nina Vascan

judecătorii Victor Burduh

Aliona Miron

8