2rac-68/21 — repararea prejudiciului material, incasarea cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material, incasarea cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilitatii recursului
2rac-68/21 — repararea prejudiciului material, incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr.2rac-68/2021
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (D. Șușchevici)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, V. Mihaila, I. Secrieru)
Î N C H E I E R E
06 octombrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Victor Burduh
judecători Victor Boico
Aliona Miron
examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere Limitată
„Imexagro”, reprezentată de avocatul Gheorghe Macovei,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată a Societății cu Răspundere
Limitată „Imexagro” împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Wholemark-M”,
executorului judecătoresc Emil Nichitoi, Companiei de Asigurare „Donaris Vienna
Insurance Group” Societate pe Acțiuni, intervenienți accesorii Întreprinderea Mixtă
„Schmidt Agroteh” Societate cu Răspundere Limitată, în proces de insolvabilitate,
Societatea cu Răspundere Limitată „Planeta”, Societatea cu Răspundere Limitată
„Capriphil”, în proces de insolvabilitate, cu privire la repararea prejudiciului material
și încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 13 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 21 ianuarie 2013, SRL „Imexagro” a depus cerere de chemare în judecată
împotriva SRL „Wholemark-M” cu privire la obligarea de a înlătura impedimentele de
folosință, dispoziție și posesie a bunurilor și înlăturarea încălcării dreptului de
proprietate asupra bunurilor depozitate (f.d.1, vol. I).
În motivarea acțiunii a indicat că la 01 septembrie 2012, între SRL „Imexagro” și
SRL „Wholemark-M” a fost încheiat contractul de prelucrare și păstrare a producției
agricole, în baza căruia SRL „Imexagro” a predat spre prelucrare și păstrare pârâtului
semințe de floarea soarelui în cantitate de 271 930 kg și semințe de porumb în cantitate
de 145 234 kg, confirmate prin facturi de expediție.
1
A comunicat că după prelucrare, la pârât au rămas la păstrare semințe de floarea
soarelui în cantitate de 259 519 kg și semințe de porumb în cantitate de 136 160 kg, cu
condiția restituirii bunului de același gen la prima solicitare.
La 17 februarie 2013, SRL „Imexagro” a aflat că toată cantitatea de producție
agricolă predată spre prelucrare și păstrare se află în evidența pârâtului, la păstrare după
o persoană terță, fără acordul proprietarului. Astfel, a considerat că dreptul de
proprietate poate fi încălcat ca rezultat al lipsirii proprietarului SRL „Imexagro” de
posesia bunului său și să împiedice în exercitarea în deplinătate a prerogativelor
dreptului de proprietate.
A solicitat obligarea pârâtului de a înlătura toate impedimentele la folosința,
dispoziție și posesie asupra bunurilor SRL „Imexagro” și înlăturarea încălcării dreptului
de proprietate asupra bunurilor depozitate de către SRL „Imexagro”.
La 15 noiembrie 2013, SRL „Imexagro” a depus cerere de modificare a pretențiilor
împotriva SRL „Wholemark-M”, executorului judecătoresc Emil Nichitoi și SAR
„Donaris Group” SA, solicitând atragerea în calitate de copârâți a executorului
judecătoresc Emil Nichitoi și SA „Donaris Group”, încasarea de la pârâți, în mod
solidar, a prejudiciului în sumă de 1 504 503,9 de lei în beneficiul SRL „Imexagro” și
a cheltuielilor de judecată (f.d.64-66, vol. I).
În motivarea cererii a indicat că la 17 ianuarie 2013, SRL „Imexagro” a aflat că
prin procesele-verbale de sechestrare din 31 octombrie 2012, executorul judecătoresc
Emil Nichitoi a aplicat sechestru pe producția agricolă, presupusă a debitorului
urmăritor ÎM „Schmidt Agroteh” SRL, însă de fapt proprietate a SRL „Imexagro”,
aflată la păstrare la SRL „Wholemark-M” - Elevatorul Căinări, ulterior înstrăinată.
Astfel, cantitatea de producție agricolă dată spre prelucrare și păstrare SRL
„Wholemark-M”, a fost trecută în evidență, la păstrare după o persoană terță, fără
înștiințarea și acordul proprietarului, o parte fiind și ridicată de la păstrare.
A reiterat că potrivit pct. 12 din contractul nr. SC-57 din 01 septembrie 2012 de
prelucrare și păstrare a producției agricole, depozitarul se obligă să întoarcă agentului
producția conform parametrilor calitativi.
Ulterior, executorul judecătoresc Emil Nichitoi, având spre executare titlurile
executorii privind încasarea de la ÎM „Schmidt Agroteh” SRL în beneficiul SA „Floarea
Soarelui” a sumei de 1 030 000 de lei, Tudor Marinuța – 99 740 de lei, SRL „Imexagro”
– 7 411 742,33 de lei și Inspectoratului Fiscal de Stat -389 590,57 de lei, prin procesele-
verbale de sechestrare din 31 octombrie 2012, fără a înștiința SRL „Imexagro”, cât și
pe debitorul ÎM „Schmidt Agroteh” SRL și fără a le trimite exemplarele documentelor
de sechestrare, a aplicat sechestru pe producția agricolă a SRL „Imexagro” aflată la
păstrare la SRL „Wholemark-M” - Elevatorul Căinări, producție care ÎM „Schmidt
Agroteh” SRL în scopul stingerii datoriei, conform facturii fiscale nr. FB0703533 din
31 august 2012, a transmis-o în proprietatea SRL „Imexagro” și anume, semințe de
floarea soarelui în cantitate de 259 519 kg, precum și semințe de porumb în cantitate de
105 783 kg, iar prin procesul-verbal din 12 noiembrie 2012 au fost sechestrate semințe
de porumb în cantitate de 26 012 kg masa utilă, în favoare creditorului urmăritor SA
„Floarea Soarelui”.
A menționat că executorul judecătoresc Emil Nichitoi, prin intermediul
magazinului de consignație SRL „Planeta”, ilegal a înstrăinat semințele menționate
2
către SRL „Capriphil”, care la rândul său, a vândut semințele de floarea soarelui
întreprinderii SA „Floarea Soarelui”, iar semințele de porumb le-a luat de la SRL
„Wholemark-M” - Elevatorul Căinări și le-a transportat într-un loc necunoscut, fapt
constatat de executorul judecătoresc Maxim Romalischii în procesul-verbal de
asigurare a acțiunii din 23 ianuarie 2013.
A precizat că prin încheierea executorului judecătoresc Emil Nichitoi nr. 062-
164r/13 din 15 ianuarie 2013, a fost dispusă distribuirea sumei de 1 234 139,84 de lei,
încasate urmare a vânzării bunurilor, considerate de executor judecătoresc proprietatea
debitorului ÎM „Schmidt Agroteh” SRL, iar SRL „Imexagro” fiindu-i distribuită suma
de 1 140 959,91 de lei.
A relatat că SRL „Imexagro”, nefiind de acord cu acțiunile executorului
judecătoresc, s-a adresat în instanța de judecată împotriva executorului judecătoresc
Emil Nichitoi, SRL „Floarea Soarelui”, SRL „Capriphil”, intervenient principal SRL
„Schmidt Agroteh”, solicitând anularea procesului-verbal de sechestru din 31
octombrie 2012 și încheierii nr. 062-164r/13 din 15 ianuarie 2013 privind distribuirea
sumelor, întocmite de executorul judecătoresc Emil Nichitoi și a tranzacției de
înstrăinare a semințelor de floarea soarelui în cantitate de 259 519 kg și a semințelor de
porumb în cantitate de 136 160 kg.
Astfel, prin hotărârea din 24 aprilie 2013 a Judecătoriei Botanica, a fost admisă
cererea SRL „Imexagro”, anulat procesul-verbal de sechestru din 31 octombrie 2012,
tranzacția de înstrăinare emisă de SRL „Capriphil”, precum și încheierea executorului
judecătoresc nr. 062-164r/13 din 15 ianuarie 2013 de redistribuire a sumelor.
Prin decizia irevocabilă nr. 2r-1010/13 din 26 septembrie 2013 a Curții de Apel
Chișinău, a fost casată hotărârea din 24 aprilie 2013 a Judecătoriei Botanica în partea
anulării tranzacției de înstrăinare emisă către SRL „Capriphil” și restituită în această
parte pricina spre rejudecare în instanța de fond, în alt complet de judecată, în rest, a
fost menținută hotărârea primei instanțe.
A considerat că prin acțiunile ilegale ale pârâților, confirmate de instanța de
judecată ca ilegale, a fost încălcat dreptul de proprietate și aduse prejudicii firmei SRL
„Imexagro” în mărime de 1 504 503,9 de lei.
Bunurile sechestrate prin procesului-verbal de sechestru din 31 octombrie 2012 au
fost transmise de către debitor, de facto, către SRL „Imexagro”, fapt ce rezultă din
facturile de expediție și facturile fiscale.
Așadar, dispunând cu titlu de proprietate de marfa respectivă, SRL „Imexagro” a
întreprins acțiunile necesare în vederea depozitării acesteia, fapt ce se confirmă prin
facturi. În sensul dat, SRL „Imexagro” a transmis către SRL „Wholemark-M” la
elevator, spre depozitare, semințe de floarea soarelui și de porumb conform facturilor
de expediție, fapt constatat de instanța de judecată și că la momentul sechestrării
bunurilor prin procesul-verbal de sechestru din 31 octombrie 2012, acestea nu
aparțineau debitorului, iar executorul judecătoresc nu a ținut cont de respectiva
circumstanță.
Potrivit deciziilor instanțelor de judecată anularea încheierii executorului
judecătoresc Emil Nichitoi nr. 062-188r/12 din 15 ianuarie 2013 privind distribuirea
proporțională a sumei rezultate din vânzarea mărfii, semințe de porumb și de floarea
soarelui, sechestrate prin procesul-verbal de sechestru din 31 octombrie 2012, este în
3
mare măsură condiționată de faptul că la 12 iunie 2012, debitorul ÎM „Schmidt
Agroteh” SRL a instituit gajul asupra producției sale, semințe de floarea soarelui și de
porumb în beneficiul SRL „Imexagro”, iar prin prisma art. 100 din Codul de executare,
doar după satisfacerea integrală a creanțelor creditorilor gajiști, suma rămasă poate fi
distribuită între ceilalți creditori.
A menționat că prin avizul de înregistrarea gajului legal din 04 septembrie 2012
și confirmarea de înregistrare a gajului din 12 iunie 2012, se confirmă că roadă
porumbului anului 2012 colectate de pe câmpurile cu suprafața de 162 ha (în cantitate
aproximativ de 405 000 kg, la preț aproximativ de 2 lei/kg), aflate în extravilanul sat.
Zaim, r-nul Căușeni, admisă în garanție în suma de 8 000 de lei și roadă de floare
soarelui anului 2012 colectată de pe câmpurile cu suprafața de 240 ha în cantitate
aproximativ de 360 000 kg, la preț aproximativ de 4,5 lei/kg) aflate în extravilanul sat.
Zaim, r-nul Căușeni, admisă în garanție în suma de 1 620 000 de lei, au fost gajate de
către ÎM „Schmidt Agroteh” SRL în beneficiul SRL „Imexagro”.
Prin urmare, executorul judecătoresc, știind că SRL „Imexagro” avea calitatea de
creditor gajist, urma să satisfacă inițial toate creanțele acestuia, ulterior având dreptul
la redistribuirea proporțională a sumelor.
A evidențiat că producția agricolă a fost înstrăinată de către executorul
judecătoresc Emil Nichitoi la un preț diminuat în comparație cu prețul de piață existent
la acel moment în Republica Moldova și diminuat cu prețul stabilit conform raportului
de evaluare nr. 03013798 al Camerei de Comerț și Industrie menționat însuși de
executorul judecătoresc în încheierea sa nr. 062-164r/13 din 15 ianuarie 2013.
A concretizat că executorul judecătoresc Emil Nichitoi a înstrăinat semințe de
floarea soarelui în cantitate de 259 519 kg, la prețul de 5,496 lei/kg, în total 1 426 316,42
de lei, iar semințele de porumb în cantitate de 136 160 kg la prețul de 2,984 lei/kg, în
total 406 301,44 de lei, în total 1 832 617,86 de lei.
A specificat că SRL „Imexagro” a avut încheiat contract de vânzare-cumpărare a
semințelor de floarea soarelui în cantitate de 259 519 kg la prețul de 8,2 lei/kg, cu ÎCS
„FFA TRANS OIL LTD”, neexecutat din vina pârâților, urmând să primească
contravaloarea în sumă de 2 128 055,8 de lei. La fel, SRL „Imexagro”, având contractul
de vânzare-cumpărare a semințelor de porumb nr. 15/02 din 15 februarie 2013 încheiat
cu SRL „Arveal-Agro”, cantitatea de 356 000 kg, fiind înstrăinate la prețul de 3,8 lei/kg,
pentru cantitatea de 136 160 kg urma a fi încasată sumă de 517 408 de lei.
Așadar, SRL „Imexagro” în total urma să primească pe toată marfa sechestrată
contravaloarea în sumă de 2 645 463,8 de lei.
A remarcat că prejudiciul a fost stabilit prin aprecierea într-un alt proces al faptelor
și raporturilor juridice prin hotărâre judecătorească conform art. 123 alin. (2) din Codul
de procedură civilă.
Prin încheierea din 21 noiembrie 2013 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, au
fost atrași în proces în calitate de copârâți executorul judecătoresc Emil Nichitoi și SA
„Donaris Group” (f.d. 93, vol. I).
Prin hotărârea din 17 iunie 2014 a Judecătoriei Grigoriopol, a fost admisă integral
acțiunea.
A fost încasat în mod solidar de la SRL „Wholemark-M”, executorul judecătoresc
Emil Nichitoi și SA „Donaris Group” în beneficiul SRL „Imexagro” prejudiciul în
4
mărime de 1 504 503,9 de lei și taxa de stat plătită la depunerea cererii de chemare în
judecată în mărime de 45 135 de lei (f.d.124, 126-131, vol. I).
Prin decizia din 18 februarie 2015 a Curții de Apel Chișinău, au fost admise
apelurile declarate de SA „Donaris Group”, Emil Nichitoi și SRL „Wholemarc-M”,
casată integral hotărârea din 17 iunie 2014 a Judecătoriei Grigoriopol și remisă pricina
Judecătoriei Centru, mun. Chișinău pentru rejudecare, în alt complet (f.d.220, 221-223,
vol. I).
Prin încheierea din 30 martie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, au fost
atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii ÎM „Schmidt Agroteh” SRL și SRL
„Planeta” (f.d.2-3, vol. II).
Prin încheierea din 30 aprilie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, a fost
admisă cererea reprezentantului SRL „Wholemark-M”, Dorel Rotaru privind atragerea
în calitate de intervenient accesoriu de partea pârâților a SRL „Capriphil” în proces de
insolvabilitate (f.d.29-30, vol. II).
Pe parcursul examinării cauzei, SRL „Imexagro” a depus cerere de concretizare,
prin care întemeindu-și pretențiile în baza dispozițiilor art. 14, 1398, 1404 din Codul
civil, în vigoare la acel moment, a solicitat încasarea în beneficiul SRL „Imexagro” de
la pârâții SRL „Wholemark-M” și Emil Nichitoi în mod solidar a prejudiciului adus în
sumă de 1 254 503,9 de lei, încasarea în beneficiul SRL „Imexagro” de la pârâții SRL
„Wholemark-M”, SAR „Donaris Vienna Insurance Group” SA și Emil Nichitoi în mod
solidar a prejudiciului adus în sumă de 250 000 de lei, precum și a cheltuielilor de
judecată (f.d.109-111, vol. II).
Prin hotărârea din 14 ianuarie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, a fost
respinsă acțiunea ca neîntemeiată.
Au fost încasate de la SRL „Imexagro” în beneficiul SRL „Wholemark-M”
cheltuielile de judecată în sumă de 48 451,35 de lei.
Au fost încasate de la SRL „Imexagro” în beneficiul lui Emil Nichitoi cheltuielile
de judecată în sumă de 18 750 de lei.
Au fost încasate de la SRL „Imexagro” în beneficiul SAR „Donaris Vienna
Insurance Group” SA cheltuielile de judecată în sumă de 33 851,25 de lei (f.d.160-177,
vol. II).
Prin decizia din 09 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău, au fost admise
apelurile declarate de avocatul Domnița Pagoni în interesele SRL „Imexagro”, SRL
„Capriphil” și SRL „Planeta”, casată hotărârea din 14 ianuarie 2016 a Judecătoriei
Centru, mun. Chișinău și restituită cauza spre rejudecare, în aceiași instanță, în alt
complet de judecată (f.d.144,145-156, vol. III).
Prin hotărârea din 10 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a
fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată.
Au fost încasate de la SRL „Imexagro” în beneficiul SRL „Wholemark-M”
cheltuielile de judecată în sumă totală de 27 083,68 de lei.
Au fost încasate de la SRL „Imexagro” în beneficiul executorului judecătoresc
Emil Nichitoi cheltuielile de judecată în sumă de 18 750 de lei.
Au fost încasate de la SRL „Imexagro” în beneficiul CA „Donaris Vienna
Insurance Group” SA cheltuielile de judecată în sumă de 33 851,25 de lei (f.d.88, 96-
111, vol. IV).
5
Prin decizia din 05 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea
de apel depusă de SRL „Imexagro” și menținută hotărârea din 10 decembrie 2018 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.189, 190-205, vol. IV).
Prin decizia din 20 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul
declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Imexagro”, reprezentată de avocatul
Gheorghe Macovei.
S-a casat decizia din 05 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei
pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de judecători (f.d.151-
162,vol. V).
Rejudecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău prin decizia emisă
la 13 octombrie 2020, a respins apelul declarat de „Imexagro” SRL și a menținut
hotărârea din 10 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.10-11, 12-
25, vol. VI).
Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis în privința temeiniciei concluziei
instanței de fond de respingere ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de „Imexagro”
SRL împotriva ÎM „Wholemarc-M” SRL, executorul judecătoresc Nichitoi Emil și CA
„Donaris Vienna Insurace Group” SA, intervenienți accesorii SC „Capriphil” SRL în
procedura de faliment, ÎM „Schmidt Agrotex” SRL în proces de insolvabilitate și
„Planeta” SRL, privind recuperarea prejudiciului material și compensarea cheltuielilor
de judecată, pe motiv că lipsesc temeiurile și condițiile necesare pentru repararea
prejudiciului cauzat SRL ,,Imexagro” or, la caz nu a fost dovedită vinovăția
intimaților/pârâți la cauzarea pretinsului prejudiciu.
În acest sens, instanța de apel a stabilit că acțiunile executorului judecătoresc
privind aplicarea sechestrului, privind dispunerea vinderii bunurilor sechestrate prin
intermediul magazinului de comision, precum și repartizarea banilor obținuți din urma
realizării producției date de către magazinul de comision au fost legale și întemeiate,
fapt care probează ca procedura de executare în partea vinderii bunurilor debitorului au
fost perfect legale, iar creditorul S.R.L. „Imexagro” și-a primit suma cuvenită precum
și nu i-a fost încălcat un careva drept.
Referitor la argumentul apelantului precum că, prin acțiunile ilegale ale intimaților
s-a încălcat dreptul de proprietate, fiind aduse prejudicii SRL „Imexagro” în mărimea
de 1 504 503,9 lei, prin faptul că bunurile sechestrate prin procesului-verbal de
sechestru din 31 octombrie 2012 au fost transmise de către debitor, de facto, către SRL
„Imexagro”, fapt ce rezultă din facturile de expediție și facturi fiscale și că la momentul
sechestrării bunurilor prin procesul - verbal de sechestru din 31 octombrie 2012, acestea
nu aparțineau debitorului, iar executorul judecătoresc nu a ținut cont de respectiva
circumstanță, instanța de apel a stabilit că contrar argumentelor invocate supra cu
privire la vinovăția și acțiunile ilicite, inclusiv ale executorului judecătoresc Nichitoi
Emil, pentru a fi necesară antrenarea răspunderii delictuale și repararea prejudiciului
cauzat, actele cauzei indică că, după admiterea cererii de revizuire, procesul-verbal de
sechestru din 31 octombrie 2012 emis de către executorul judecătoresc Emil Nichitoi
și încheierea executorului judecătoresc Emil Nichitoi nr. 062-164r/13 din 15 ianuarie
2013 de redistribuire a sumelor, au fost recunoscute ca legale, prin decizia Curții de
Apel Chișinău din 25 octombrie 2018, fiind irevocabilă (f.d.156 – 165, vol. IV).
6
Mai mult, prin decizia din 06 februarie 2018 a Curții Supreme de Justiție a fost
menținută sentința din 09 martie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, prin care
Nichitoi Emil, învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. d)
din Codul penal, a fost achitat, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele
infracțiunii. Iar instanța de recurs a reținut că, în cadrul ședințelor de judecată de către
instanțele de fond nu s-a demonstrat cu certitudine, înlăturând orice dubiu rezonabil, că
Nichitoi Emil după ce a primit spre executare titlul executoriu nr. 2e-5804/11 din 30
iunie 2011, emis de Judecătoria Economică de Circumscripție Chișinău, prin care a fost
împuternicit de a executa hotărârea judecătorească privind încasarea de la debitorul, ÎM
„Schmidt Agroteh” SRL, a datoriei în sumă de 1 030 000 lei în favoarea creditorului
S.A. „Floarea Soarelui”, iar ulterior la 06 februarie 2012 primind spre executare și titlul
executoriu nr. 2e-11345/11 privind încasarea de la debitorul ÎM „Schmidt Agroteh”
SRL a datoriei în sumă de 7 411 742,33 lei, în favoarea creditorului SRL ,,Imexagro”,
ar fi încălcat în mod vădit prevederile legale și ar fi depășit limitele atribuite de lege în
vederea executării obligațiilor sale funcționale.
În asemenea circumstanțe, instanța de apel a respins argumentele invocate de
apelant, în susținerea poziției sale, deoarece se combat cu cele invocate supra și se
axează asupra circumstanțelor care au fost constatate și elucidate pe deplin de instanța
de fond, având la bază cumulul de probe, care au fost administrate și apreciate cu
respectarea normelor de drept procedural și susținute de normele de drept material.
La 18 ianuarie 2021, SRL „Imexagro”, reprezentat de avocatul Gheorghe
Macovei, a declarat recurs împotriva deciziei din 13 octombrie 2020 a Curții de Apel
Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii
primei instanțe, cu emiterea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii și încasarea tuturor
cheltuielilor de judecată suportate la judecarea cauzei în prima instanță, apel și recurs
(f.d.31-42, vol.VI).
În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel
și hotărârea primei instanțe pe motiv că la emiterea acestora instanțele ierarhic
inferioare au încălcat normele de drept material în sensul că nu a fost aplicată legea care
trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și a fost interpretată
eronat legea.
A invocat că instanța de apel, în urma rejudecării cauzei, pe lângă faptul că a emis
o decizie ilegală și neîntemeiată, nici nu a ținut cont de indicațiile Curții Supreme de
Justiție date prin decizia din 20 mai 2020.
Astfel, rejudecând cauza, instanța de apel s-a axat doar pe motivarea în partea ce
ține de vinovăția executorului judecătoresc Emil Nichitoi, însă, nu s-a referit la
răspunderea intimatului SRL „Wholemark-M” ca urmare a încălcării obligațiilor
contractuale care au dus la cauzarea prejudiciului material, la fel nu s-a referit la
temeiurile și condițiile care au condus la anularea actului juridic civil.
Instanțele inferioare nu au ținut cont de raportul juridic obligațional care stă la
baza litigiului, născut în temeiul contractului nr. SC-57 de prelucrare și păstrare a
producției agricole, prin care intimatul SRL „Wholemark-M” s-a obligat să prelucreze
și să păstreze producția agricolă depozitată de către SRL „Imexagro”.
Recurentul a invocat că la emiterea deciziei, instanța de apel nu a aplicat
prevederile legale ce reglementează raportul juridic de depozit. Or, din conținutul
7
deciziei motivate a instanței de apel nu reiese în mod clar și expres că acțiunile
intimatului SRL „Wholemark-M” în calitate de depozitar ar fi în concordanță cu
normele legale.
Mai mult, instanța de judecată nici nu s-a expus în privința respectării sau
nerespectării obligațiilor asumate de către intimatul SRL „Wholemark-M” în baza
contractul nr. SC-57, iar unicul argument reținut de către instanța de apel este că, prin
sentința din 09 martie 2016 a Judecătoriei Botanica, executorul judecătoresc Nichitoi
Emil, fiind învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. d) din
Codul penal, a fost achitat, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele
infracțiunii. Deși, instanțele inferioare au recunoscut ca fiind legal încheiat contractul
nr. SC-57 de prelucrare și păstrare a producției agricole, în nici un mod nu au aplicat
prevederile legale referitor la acest raport juridic de unde rezultă că instanțele inferioare
nu au aplicat legea potrivită.
Totodată, a evidențiat că pe parcursul examinării cauzei pe fondul demonstrării
certe a vinovăției executorului judecătoresc Emil Nichitoi, nu a fost prezentată nicio
probă ce ar combate circumstanțele ce demonstrează angajarea răspunderii delictuale a
acestuia.
Recurentul a obiectat că instanțele de judecată ierarhic inferioare au calificat ca
fiind nul acordul nr. 1/12 privind modul de executare a creanțelor dintre ÎM „Schmidt
Agroteh” SRL și SRL „Imexagro” din 24 februarie 2012 și au declarat ca fiind lovit de
nulitate absolută acest acord pe motiv că părțile se aflau în procedura de executare, iar
orice achitare efectuată între debitor și creditor urmează a fi efectuată prin intermediul
executorului judecătoresc.
Recurentul accentuat că acordul nr. 1/12 din 24 februarie 2012 nu reprezintă o
achitare or, conform definiției, achitare reprezintă efectuarea unei plăți.
Având în vedere prevederile art. 40 din Codul de executare, a remarcat că debitorul
ÎM „Schmidt Agroteh” SRL nu a efectuat o achitare propriu-zisă, ci doar a încheiat un
acord privind modalitatea de executare a creanțelor, ceea ce nu se încadrează în
prevederile art. 40 alin. (1) din Codul de executare or, instanța, aplicând norma
respectivă, a extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică.
A concluzionat că instanța de apel, prin decizia emisă, a interpretat în mod eronat
legea și anume, termenul „achitări” care nu are tangență cu litigiul dedus judecății, ceea
ce a dus la emiterea unei decizii neîntemeiate prin declararea nulității absolute a
acordului nr. 1/12 privind modul de executare a creanțelor dintre ÎM „Schmidt Agroteh”
SRL și SRL „Imexagro” din 24 februarie 2012.
A menționat că la emiterea hotărârii judecătorești, instanțele ierarhic inferioare au
aplicat o lege nepotrivită manifestată prin neaplicarea prevederilor legale
corespunzătoare raportului juridic care stă la baza litigiului, au interpretat în mod eronat
legea, și au dat o aprecierea arbitrară probelor, fapt ce constituie temei de casare a
hotărârilor judecătorești inferioare.
Prin notificarea din 25 ianuarie 2021, Curtea Supremă de Justiție în conformitate
cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, a expediat intimaților copia
recursului și i-a înștiințat despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o
lună de la data primirii acesteia (f.d.46, vol.VI).
8
Compania de Asigurare „Donaris Vienna Insurance Group” Societate pe Acțiuni,
intervenienți accesorii Întreprinderea Mixtă „Schmidt Agroteh” Societate cu
Răspundere Limitată, în proces de insolvabilitate, Societatea cu Răspundere Limitată
„Planeta”, Societatea cu Răspundere Limitată „Capriphil”, în proces de insolvabilitate,
au recepționat copia recursului (f.d.50-54, vol. VI), însă până la data examinării
admisibilității recursului nu au depus referință. Totodată, în adresa instanței de recurs a
fost restituit plicul expediat Societății cu Răspundere Limitată „Wholemark-M”, cu
mențiunea factorului poștal „nereclamat” (f.d.49 verso, vol. VI).
La 26 februarie 2021, executorul judecătoresc Nichitoi Emil a depus referință, prin
care a solicitat declararea inadmisibilă a cererii de recurs depusă de SRL „Imexagro” ,
or după caz, respingerea recursului cu menținerea în vigoare a actelor judecătorești
emise de instanțele ierarhic inferioare (f.d.57-64, vol. VI).
La 18 mai 2021, până la examinarea admisibilității recursului declarat, SRL
„Imexagro”, reprezentat de avocatul Gheorghe Macovei, a depus cerere de suspendare
a procesului pe motiv că la 18 mai 2021 a fost depusă o cerere de revizuire a procesului
penal privind învinuirea lui Emil Nichitoi în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328
alin. (3) lit. d) din Codul penal (f.d.71-73, vol. VI).
Prin încheierea din 19 mai 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă cererea
Socității cu Răspundere Limitată „Imexagro”, reprezentată de avocatul Gheorghe
Macovei privind suspendarea procesului (f.d.82-84, vol.VI).
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel.
Materialele dosarului atestă că decizia din 13 octombrie 2020 a Curții de Apel
Chișinău a fost expediată părților la proces la 13 noiembrie 2020 (f.d.28, vol. VI), însă
la materialele dosarului lipsesc date, care ar confirma recepționarea acesteia de către
recurent.
Astfel, recursul declarat la 18 ianuarie 2021 este în termen.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este
inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți
la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
9
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvîrșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare
a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la
soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
revăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Societatea cu Răspundere
Limitată „Imexagro”, reprezentată de avocatul Gheorghe Macovei nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către
instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar
nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Astfel, în sensul dat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene
pentru Apărarea Drepturilor Omului, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii
prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge
recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit
de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor
Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție ține să menționeze că potrivit jurisprudenței CEDO, recursul
trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în
cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de
lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2010, Meyer vs Germania, 22
martie 2016), însă motivele recursului, invocate în prezenta cauză sunt similare celor
susținute în cadrul judecării cauzei, care au fost apreciate corespunzător.
10
Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul
declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Imexagro”, reprezentată de avocatul
Gheorghe Macovei.
În conformitate cu prevederile art. art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1)
din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Imexagro”, reprezentată
de avocatul Gheorghe Macovei, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Victor Burduh
judecători Victor Boico
Aliona Miron
11