2rac-68/21 — repararea prejudiciului material, incasarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr.2rac-68/2021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (D. Șușchevici) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, V. Mihaila, I. Secrieru) Î N C H E I E R E 06 octombrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Victor Burduh judecători Victor Boico Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Imexagro”, reprezentată de avocatul Gheorghe Macovei, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată a Societății cu Răspundere Limitată „Imexagro” împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Wholemark-M”, executorului judecătoresc Emil Nichitoi, Companiei de Asigurare „Donaris Vienna Insurance Group” Societate pe Acțiuni, intervenienți accesorii Întreprinderea Mixtă „Schmidt Agroteh” Societate cu Răspundere Limitată, în proces de insolvabilitate, Societatea cu Răspundere Limitată „Planeta”, Societatea cu Răspundere Limitată „Capriphil”, în proces de insolvabilitate, cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 13 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 21 ianuarie 2013, SRL „Imexagro” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Wholemark-M” cu privire la obligarea de a înlătura impedimentele de folosință, dispoziție și posesie a bunurilor și înlăturarea încălcării dreptului de proprietate asupra bunurilor depozitate (f.d.1, vol. I). În motivarea acțiunii a indicat că la 01 septembrie 2012,

între SRL „Imexagro” și SRL „Wholemark-M” a fost încheiat contractul de prelucrare și păstrare a producției agricole, în baza căruia SRL „Imexagro” a predat spre prelucrare și păstrare pârâtului semințe de floarea soarelui în cantitate de 271 930 kg și semințe de porumb în cantitate de 145 234 kg, confirmate prin facturi de expediție. 1 A comunicat că după prelucrare, la pârât au rămas la păstrare semințe de floarea soarelui în cantitate de 259 519 kg și semințe de porumb în cantitate de 136 160 kg, cu condiția restituirii bunului de același gen la prima solicitare. La 17 februarie 2013, SRL „Imexagro” a aflat că toată cantitatea de producție agricolă predată spre prelucrare și păstrare se află în evidența pârâtului, la păstrare după o persoană terță, fără acordul proprietarului.

Astfel, a considerat că dreptul de proprietate poate fi încălcat ca rezultat al lipsirii proprietarului SRL „Imexagro” de posesia bunului său și să împiedice în exercitarea în deplinătate a prerogativelor dreptului de proprietate. A solicitat obligarea pârâtului de a înlătura toate impedimentele la folosința, dispoziție și posesie asupra bunurilor SRL „Imexagro” și înlăturarea încălcării dreptului de proprietate asupra bunurilor depozitate de către SRL „Imexagro”.

La 15 noiembrie 2013, SRL „Imexagro” a depus cerere de modificare a pretențiilor împotriva SRL „Wholemark-M”, executorului judecătoresc Emil Nichitoi și SAR „Donaris Group” SA, solicitând atragerea în calitate de copârâți a executorului judecătoresc Emil Nichitoi și SA „Donaris Group”, încasarea de la pârâți, în mod solidar, a prejudiciului în sumă de 1 504 503,9 de lei în beneficiul SRL „Imexagro” și a cheltuielilor de judecată (f.d.64-66, vol. I). În motivarea cererii a indicat că la 17 ianuarie 2013, SRL „Imexagro” a aflat că prin procesele-verbale de sechestrare din 31 octombrie 2012, executorul judecătoresc Emil Nichitoi a aplicat sechestru pe producția agricolă, presupusă a debitorului urmăritor ÎM „Schmidt Agroteh” SRL, însă de fapt proprietate a SRL „Imexagro”, aflată la păstrare la SRL „Wholemark-M” - Elevatorul Căinări, ulterior înstrăinată.

Astfel, cantitatea de producție agricolă dată spre prelucrare și păstrare SRL „Wholemark-M”, a fost trecută în evidență, la păstrare după o persoană terță, fără înștiințarea și acordul proprietarului, o parte fiind și ridicată de la păstrare. A reiterat că potrivit pct. 12 din contractul nr. SC-57 din 01 septembrie 2012 de prelucrare și păstrare a producției agricole, depozitarul se obligă să întoarcă agentului producția conform parametrilor calitativi.

Ulterior, executorul judecătoresc Emil Nichitoi, având spre executare titlurile executorii privind încasarea de la ÎM „Schmidt Agroteh” SRL în beneficiul SA „Floarea Soarelui” a sumei de 1 030 000 de lei, Tudor Marinuța – 99 740 de lei, SRL „Imexagro” – 7 411 742,33 de lei și Inspectoratului Fiscal de Stat -389 590,57 de lei, prin procesele- verbale de sechestrare din 31 octombrie 2012, fără a înștiința SRL „Imexagro”, cât și pe debitorul ÎM „Schmidt Agroteh” SRL și fără a le trimite exemplarele documentelor de sechestrare, a aplicat sechestru pe producția agricolă a SRL „Imexagro” aflată la păstrare la SRL „Wholemark-M” - Elevatorul Căinări, producție care ÎM „Schmidt Agroteh” SRL în scopul stingerii datoriei, conform facturii fiscale nr. FB0703533 din 31 august 2012, a transmis-o în proprietatea SRL „Imexagro” și anume, semințe de floarea soarelui în cantitate de 259 519 kg, precum și semințe de porumb în cantitate de 105 783 kg, iar prin procesul-verbal din 12 noiembrie 2012 au fost sechestrate semințe de porumb în cantitate de 26 012 kg masa utilă, în favoare creditorului urmăritor SA „Floarea Soarelui”.

A menționat că executorul judecătoresc Emil Nichitoi, prin intermediul magazinului de consignație SRL „Planeta”, ilegal a înstrăinat semințele menționate 2 către SRL „Capriphil”, care la rândul său, a vândut semințele de floarea soarelui întreprinderii SA „Floarea Soarelui”, iar semințele de porumb le-a luat de la SRL „Wholemark-M” - Elevatorul Căinări și le-a transportat într-un loc necunoscut, fapt constatat de executorul judecătoresc Maxim Romalischii în procesul-verbal de asigurare a acțiunii din 23 ianuarie 2013. A precizat că prin încheierea executorului judecătoresc Emil Nichitoi nr. 062- 164r/13 din 15 ianuarie 2013, a fost dispusă distribuirea sumei de 1 234 139,84 de lei, încasate urmare a vânzării bunurilor, considerate de executor judecătoresc proprietatea debitorului ÎM „Schmidt Agroteh” SRL, iar SRL „Imexagro” fiindu-i distribuită suma de 1 140 959,91 de lei.

A relatat că SRL „Imexagro”, nefiind de acord cu acțiunile executorului judecătoresc, s-a adresat în instanța de judecată împotriva executorului judecătoresc Emil Nichitoi, SRL „Floarea Soarelui”, SRL „Capriphil”, intervenient principal SRL „Schmidt Agroteh”, solicitând anularea procesului-verbal de sechestru din 31 octombrie 2012 și încheierii nr. 062-164r/13 din 15 ianuarie 2013 privind distribuirea sumelor, întocmite de executorul judecătoresc Emil Nichitoi și a tranzacției de înstrăinare a semințelor de floarea soarelui în cantitate de 259 519 kg și a semințelor de porumb în cantitate de 136 160 kg. Astfel, prin hotărârea din 24 aprilie 2013 a Judecătoriei Botanica, a fost admisă cererea SRL „Imexagro”, anulat procesul-verbal de sechestru din 31 octombrie 2012, tranzacția de înstrăinare emisă de SRL „Capriphil”, precum și încheierea executorului judecătoresc nr. 062-164r/13 din 15 ianuarie 2013 de redistribuire a sumelor.

Prin decizia irevocabilă nr. 2r-1010/13 din 26 septembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată hotărârea din 24 aprilie 2013 a Judecătoriei Botanica în partea anulării tranzacției de înstrăinare emisă către SRL „Capriphil” și restituită în această parte pricina spre rejudecare în instanța de fond, în alt complet de judecată, în rest, a fost menținută hotărârea primei instanțe. A considerat că prin acțiunile ilegale ale pârâților, confirmate de instanța de judecată ca ilegale, a fost încălcat dreptul de proprietate și aduse prejudicii firmei SRL „Imexagro” în mărime de 1 504 503,9 de lei. Bunurile sechestrate prin procesului-verbal de sechestru din 31 octombrie 2012 au fost transmise de către debitor, de facto, către SRL „Imexagro”, fapt ce rezultă din facturile de expediție și facturile fiscale.

Așadar, dispunând cu titlu de proprietate de marfa respectivă, SRL „Imexagro” a întreprins acțiunile necesare în vederea depozitării acesteia, fapt ce se confirmă prin facturi. În sensul dat, SRL „Imexagro” a transmis către SRL „Wholemark-M” la elevator, spre depozitare, semințe de floarea soarelui și de porumb conform facturilor de expediție, fapt constatat de instanța de judecată și că la momentul sechestrării bunurilor prin procesul-verbal de sechestru din 31 octombrie 2012, acestea nu aparțineau debitorului, iar executorul judecătoresc nu a ținut cont de respectiva circumstanță.

Potrivit deciziilor instanțelor de judecată anularea încheierii executorului judecătoresc Emil Nichitoi nr. 062-188r/12 din 15 ianuarie 2013 privind distribuirea proporțională a sumei rezultate din vânzarea mărfii, semințe de porumb și de floarea soarelui, sechestrate prin procesul-verbal de sechestru din 31 octombrie 2012, este în 3 mare măsură condiționată de faptul că la 12 iunie 2012, debitorul ÎM „Schmidt Agroteh” SRL a instituit gajul asupra producției sale, semințe de floarea soarelui și de porumb în beneficiul SRL „Imexagro”, iar prin prisma art. 100 din Codul de executare, doar după satisfacerea integrală a creanțelor creditorilor gajiști, suma rămasă poate fi distribuită între ceilalți creditori.

A menționat că prin avizul de înregistrarea gajului legal din 04 septembrie 2012 și confirmarea de înregistrare a gajului din 12 iunie 2012, se confirmă că roadă porumbului anului 2012 colectate de pe câmpurile cu suprafața de 162 ha (în cantitate aproximativ de 405 000 kg, la preț aproximativ de 2 lei/kg), aflate în extravilanul sat. Zaim, r-nul Căușeni, admisă în garanție în suma de 8 000 de lei și roadă de floare soarelui anului 2012 colectată de pe câmpurile cu suprafața de 240 ha în cantitate aproximativ de 360 000 kg, la preț aproximativ de 4,5 lei/kg) aflate în extravilanul sat. Zaim, r-nul Căușeni, admisă în garanție în suma de 1 620 000 de lei, au fost gajate de către ÎM „Schmidt Agroteh” SRL în beneficiul SRL „Imexagro”.

Prin urmare, executorul judecătoresc, știind că SRL „Imexagro” avea calitatea de creditor gajist, urma să satisfacă inițial toate creanțele acestuia, ulterior având dreptul la redistribuirea proporțională a sumelor. A evidențiat că producția agricolă a fost înstrăinată de către executorul judecătoresc Emil Nichitoi la un preț diminuat în comparație cu prețul de piață existent la acel moment în Republica Moldova și diminuat cu prețul stabilit conform raportului de evaluare nr. 03013798 al Camerei de Comerț și Industrie menționat însuși de executorul judecătoresc în încheierea sa nr. 062-164r/13 din 15 ianuarie 2013. A concretizat că executorul judecătoresc Emil Nichitoi a înstrăinat semințe de floarea soarelui în cantitate de 259 519 kg, la prețul de 5,496 lei/kg, în total 1 426 316,42 de lei, iar semințele de porumb în cantitate de 136 160 kg la prețul de 2,984 lei/kg, în total 406 301,44 de lei, în total 1 832 617,86 de lei.

A specificat că SRL „Imexagro” a avut încheiat contract de vânzare-cumpărare a semințelor de floarea soarelui în cantitate de 259 519 kg la prețul de 8,2 lei/kg, cu ÎCS „FFA TRANS OIL LTD”, neexecutat din vina pârâților, urmând să primească contravaloarea în sumă de 2 128 055,8 de lei. La fel, SRL „Imexagro”, având contractul de vânzare-cumpărare a semințelor de porumb nr. 15/02 din 15 februarie 2013 încheiat cu SRL „Arveal-Agro”, cantitatea de 356 000 kg, fiind înstrăinate la prețul de 3,8 lei/kg, pentru cantitatea de 136 160 kg urma a fi încasată sumă de 517 408 de lei. Așadar, SRL „Imexagro” în total urma să primească pe toată marfa sechestrată contravaloarea în sumă de 2 645 463,8 de lei.

A remarcat că prejudiciul a fost stabilit prin aprecierea într-un alt proces al faptelor și raporturilor juridice prin hotărâre judecătorească conform art. 123 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Prin încheierea din 21 noiembrie 2013 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, au fost atrași în proces în calitate de copârâți executorul judecătoresc Emil Nichitoi și SA „Donaris Group” (f.d. 93, vol. I). Prin hotărârea din 17 iunie 2014 a Judecătoriei Grigoriopol, a fost admisă integral acțiunea.

A fost încasat în mod solidar de la SRL „Wholemark-M”, executorul judecătoresc Emil Nichitoi și SA „Donaris Group” în beneficiul SRL „Imexagro” prejudiciul în 4 mărime de 1 504 503,9 de lei și taxa de stat plătită la depunerea cererii de chemare în judecată în mărime de 45 135 de lei (f.d.124, 126-131, vol. I). Prin decizia din 18 februarie 2015 a Curții de Apel Chișinău, au fost admise apelurile declarate de SA „Donaris Group”, Emil Nichitoi și SRL „Wholemarc-M”, casată integral hotărârea din 17 iunie 2014 a Judecătoriei Grigoriopol și remisă pricina Judecătoriei Centru, mun. Chișinău pentru rejudecare, în alt complet (f.d.220, 221-223, vol. I). Prin încheierea din 30 martie 2015 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, au fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii ÎM „Schmidt Agroteh” SRL și SRL „Planeta” (f.d.2-3, vol. II). Prin încheierea din 30 aprilie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, a fost admisă cererea reprezentantului SRL „Wholemark-M”, Dorel Rotaru privind atragerea în calitate de intervenient accesoriu de partea pârâților a SRL „Capriphil” în proces de insolvabilitate (f.d.29-30, vol. II).

Pe parcursul examinării cauzei, SRL „Imexagro” a depus cerere de concretizare, prin care întemeindu-și pretențiile în baza dispozițiilor art. 14, 1398, 1404 din Codul civil, în vigoare la acel moment, a solicitat încasarea în beneficiul SRL „Imexagro” de la pârâții SRL „Wholemark-M” și Emil Nichitoi în mod solidar a prejudiciului adus în sumă de 1 254 503,9 de lei, încasarea în beneficiul SRL „Imexagro” de la pârâții SRL „Wholemark-M”, SAR „Donaris Vienna Insurance Group” SA și Emil Nichitoi în mod solidar a prejudiciului adus în sumă de 250 000 de lei, precum și a cheltuielilor de judecată (f.d.109-111, vol. II). Prin hotărârea din 14 ianuarie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Au fost încasate de la SRL „Imexagro” în beneficiul SRL „Wholemark-M” cheltuielile de judecată în sumă de 48 451,35 de lei. Au fost încasate de la SRL „Imexagro” în beneficiul lui Emil Nichitoi cheltuielile de judecată în sumă de 18 750 de lei. Au fost încasate de la SRL „Imexagro” în beneficiul SAR „Donaris Vienna Insurance Group” SA cheltuielile de judecată în sumă de 33 851,25 de lei (f.d.160-177, vol. II). Prin decizia din 09 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău, au fost admise apelurile declarate de avocatul Domnița Pagoni în interesele SRL „Imexagro”, SRL „Capriphil” și SRL „Planeta”, casată hotărârea din 14 ianuarie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău și restituită cauza spre rejudecare, în aceiași instanță, în alt complet de judecată (f.d.144,145-156, vol. III).

Prin hotărârea din 10 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată. Au fost încasate de la SRL „Imexagro” în beneficiul SRL „Wholemark-M” cheltuielile de judecată în sumă totală de 27 083,68 de lei. Au fost încasate de la SRL „Imexagro” în beneficiul executorului judecătoresc Emil Nichitoi cheltuielile de judecată în sumă de 18 750 de lei. Au fost încasate de la SRL „Imexagro” în beneficiul CA „Donaris Vienna Insurance Group” SA cheltuielile de judecată în sumă de 33 851,25 de lei (f.d.88, 96- 111, vol. IV). 5 Prin decizia din 05 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de apel depusă de SRL „Imexagro” și menținută hotărârea din 10 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.189, 190-205, vol. IV).

Prin decizia din 20 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Imexagro”, reprezentată de avocatul Gheorghe Macovei. S-a casat decizia din 05 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de judecători (f.d.151- 162,vol. V). Rejudecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău prin decizia emisă la 13 octombrie 2020, a respins apelul declarat de „Imexagro” SRL și a menținut hotărârea din 10 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.10-11, 12- 25, vol. VI).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis în privința temeiniciei concluziei instanței de fond de respingere ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de „Imexagro” SRL împotriva ÎM „Wholemarc-M” SRL, executorul judecătoresc Nichitoi Emil și CA „Donaris Vienna Insurace Group” SA, intervenienți accesorii SC „Capriphil” SRL în procedura de faliment, ÎM „Schmidt Agrotex” SRL în proces de insolvabilitate și „Planeta” SRL, privind recuperarea prejudiciului material și compensarea cheltuielilor de judecată, pe motiv că lipsesc temeiurile și condițiile necesare pentru repararea prejudiciului cauzat SRL ,,Imexagro” or, la caz nu a fost dovedită vinovăția intimaților/pârâți la cauzarea pretinsului prejudiciu.

În acest sens, instanța de apel a stabilit că acțiunile executorului judecătoresc privind aplicarea sechestrului, privind dispunerea vinderii bunurilor sechestrate prin intermediul magazinului de comision, precum și repartizarea banilor obținuți din urma realizării producției date de către magazinul de comision au fost legale și întemeiate, fapt care probează ca procedura de executare în partea vinderii bunurilor debitorului au fost perfect legale, iar creditorul S.R.L. „Imexagro” și-a primit suma cuvenită precum și nu i-a fost încălcat un careva drept.

Referitor la argumentul apelantului precum că, prin acțiunile ilegale ale intimaților s-a încălcat dreptul de proprietate, fiind aduse prejudicii SRL „Imexagro” în mărimea de 1 504 503,9 lei, prin faptul că bunurile sechestrate prin procesului-verbal de sechestru din 31 octombrie 2012 au fost transmise de către debitor, de facto, către SRL „Imexagro”, fapt ce rezultă din facturile de expediție și facturi fiscale și că la momentul sechestrării bunurilor prin procesul - verbal de sechestru din 31 octombrie 2012, acestea nu aparțineau debitorului, iar executorul judecătoresc nu a ținut cont de respectiva circumstanță, instanța de apel a stabilit că contrar argumentelor invocate supra cu privire la vinovăția și acțiunile ilicite, inclusiv ale executorului judecătoresc Nichitoi Emil, pentru a fi necesară antrenarea răspunderii delictuale și repararea prejudiciului cauzat, actele cauzei indică că, după admiterea cererii de revizuire, procesul-verbal de sechestru din 31 octombrie 2012 emis de către executorul judecătoresc Emil Nichitoi și încheierea executorului judecătoresc Emil Nichitoi nr. 062-164r/13 din 15 ianuarie 2013 de redistribuire a sumelor, au fost recunoscute ca legale, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2018, fiind irevocabilă (f.d.156 – 165, vol. IV).

6 Mai mult, prin decizia din 06 februarie 2018 a Curții Supreme de Justiție a fost menținută sentința din 09 martie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, prin care Nichitoi Emil, învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. d) din Codul penal, a fost achitat, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Iar instanța de recurs a reținut că, în cadrul ședințelor de judecată de către instanțele de fond nu s-a demonstrat cu certitudine, înlăturând orice dubiu rezonabil, că Nichitoi Emil după ce a primit spre executare titlul executoriu nr. 2e-5804/11 din 30 iunie 2011, emis de Judecătoria Economică de Circumscripție Chișinău, prin care a fost împuternicit de a executa hotărârea judecătorească privind încasarea de la debitorul, ÎM „Schmidt Agroteh” SRL, a datoriei în sumă de 1 030 000 lei în favoarea creditorului S.A.

„Floarea Soarelui”, iar ulterior la 06 februarie 2012 primind spre executare și titlul executoriu nr. 2e-11345/11 privind încasarea de la debitorul ÎM „Schmidt Agroteh” SRL a datoriei în sumă de 7 411 742,33 lei, în favoarea creditorului SRL ,,Imexagro”, ar fi încălcat în mod vădit prevederile legale și ar fi depășit limitele atribuite de lege în vederea executării obligațiilor sale funcționale. În asemenea circumstanțe, instanța de apel a respins argumentele invocate de apelant, în susținerea poziției sale, deoarece se combat cu cele invocate supra și se axează asupra circumstanțelor care au fost constatate și elucidate pe deplin de instanța de fond, având la bază cumulul de probe, care au fost administrate și apreciate cu respectarea normelor de drept procedural și susținute de normele de drept material.

La 18 ianuarie 2021, SRL „Imexagro”, reprezentat de avocatul Gheorghe Macovei, a declarat recurs împotriva deciziei din 13 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii și încasarea tuturor cheltuielilor de judecată suportate la judecarea cauzei în prima instanță, apel și recurs (f.d.31-42, vol.VI). În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe pe motiv că la emiterea acestora instanțele ierarhic inferioare au încălcat normele de drept material în sensul că nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și a fost interpretată eronat legea.

A invocat că instanța de apel, în urma rejudecării cauzei, pe lângă faptul că a emis o decizie ilegală și neîntemeiată, nici nu a ținut cont de indicațiile Curții Supreme de Justiție date prin decizia din 20 mai 2020. Astfel, rejudecând cauza, instanța de apel s-a axat doar pe motivarea în partea ce ține de vinovăția executorului judecătoresc Emil Nichitoi, însă, nu s-a referit la răspunderea intimatului SRL „Wholemark-M” ca urmare a încălcării obligațiilor contractuale care au dus la cauzarea prejudiciului material, la fel nu s-a referit la temeiurile și condițiile care au condus la anularea actului juridic civil. Instanțele inferioare nu au ținut cont de raportul juridic obligațional care stă la baza litigiului, născut în temeiul contractului nr. SC-57 de prelucrare și păstrare a producției agricole, prin care intimatul SRL „Wholemark-M” s-a obligat să prelucreze și să păstreze producția agricolă depozitată de către SRL „Imexagro”.

Recurentul a invocat că la emiterea deciziei, instanța de apel nu a aplicat prevederile legale ce reglementează raportul juridic de depozit. Or, din conținutul 7 deciziei motivate a instanței de apel nu reiese în mod clar și expres că acțiunile intimatului SRL „Wholemark-M” în calitate de depozitar ar fi în concordanță cu normele legale. Mai mult, instanța de judecată nici nu s-a expus în privința respectării sau nerespectării obligațiilor asumate de către intimatul SRL „Wholemark-M” în baza contractul nr. SC-57, iar unicul argument reținut de către instanța de apel este că, prin sentința din 09 martie 2016 a Judecătoriei Botanica, executorul judecătoresc Nichitoi Emil, fiind învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. d) din Codul penal, a fost achitat, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Deși, instanțele inferioare au recunoscut ca fiind legal încheiat contractul nr. SC-57 de prelucrare și păstrare a producției agricole, în nici un mod nu au aplicat prevederile legale referitor la acest raport juridic de unde rezultă că instanțele inferioare nu au aplicat legea potrivită. Totodată, a evidențiat că pe parcursul examinării cauzei pe fondul demonstrării certe a vinovăției executorului judecătoresc Emil Nichitoi, nu a fost prezentată nicio probă ce ar combate circumstanțele ce demonstrează angajarea răspunderii delictuale a acestuia.

Recurentul a obiectat că instanțele de judecată ierarhic inferioare au calificat ca fiind nul acordul nr. 1/12 privind modul de executare a creanțelor dintre ÎM „Schmidt Agroteh” SRL și SRL „Imexagro” din 24 februarie 2012 și au declarat ca fiind lovit de nulitate absolută acest acord pe motiv că părțile se aflau în procedura de executare, iar orice achitare efectuată între debitor și creditor urmează a fi efectuată prin intermediul executorului judecătoresc. Recurentul accentuat că acordul nr. 1/12 din 24 februarie 2012 nu reprezintă o achitare or, conform definiției, achitare reprezintă efectuarea unei plăți.

Având în vedere prevederile art. 40 din Codul de executare, a remarcat că debitorul ÎM „Schmidt Agroteh” SRL nu a efectuat o achitare propriu-zisă, ci doar a încheiat un acord privind modalitatea de executare a creanțelor, ceea ce nu se încadrează în prevederile art. 40 alin. (1) din Codul de executare or, instanța, aplicând norma respectivă, a extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică.

A concluzionat că instanța de apel, prin decizia emisă, a interpretat în mod eronat legea și anume, termenul „achitări” care nu are tangență cu litigiul dedus judecății, ceea ce a dus la emiterea unei decizii neîntemeiate prin declararea nulității absolute a acordului nr. 1/12 privind modul de executare a creanțelor dintre ÎM „Schmidt Agroteh” SRL și SRL „Imexagro” din 24 februarie 2012. A menționat că la emiterea hotărârii judecătorești, instanțele ierarhic inferioare au aplicat o lege nepotrivită manifestată prin neaplicarea prevederilor legale corespunzătoare raportului juridic care stă la baza litigiului, au interpretat în mod eronat legea, și au dat o aprecierea arbitrară probelor, fapt ce constituie temei de casare a hotărârilor judecătorești inferioare.

Prin notificarea din 25 ianuarie 2021, Curtea Supremă de Justiție în conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, a expediat intimaților copia recursului și i-a înștiințat despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia (f.d.46, vol.VI). 8 Compania de Asigurare „Donaris Vienna Insurance Group” Societate pe Acțiuni, intervenienți accesorii Întreprinderea Mixtă „Schmidt Agroteh” Societate cu Răspundere Limitată, în proces de insolvabilitate, Societatea cu Răspundere Limitată „Planeta”, Societatea cu Răspundere Limitată „Capriphil”, în proces de insolvabilitate, au recepționat copia recursului (f.d.50-54, vol. VI), însă până la data examinării admisibilității recursului nu au depus referință.

Totodată, în adresa instanței de recurs a fost restituit plicul expediat Societății cu Răspundere Limitată „Wholemark-M”, cu mențiunea factorului poștal „nereclamat” (f.d.49 verso, vol. VI). La 26 februarie 2021, executorul judecătoresc Nichitoi Emil a depus referință, prin care a solicitat declararea inadmisibilă a cererii de recurs depusă de SRL „Imexagro” , or după caz, respingerea recursului cu menținerea în vigoare a actelor judecătorești emise de instanțele ierarhic inferioare (f.d.57-64, vol. VI). La 18 mai 2021, până la examinarea admisibilității recursului declarat, SRL „Imexagro”, reprezentat de avocatul Gheorghe Macovei, a depus cerere de suspendare a procesului pe motiv că la 18 mai 2021 a fost depusă o cerere de revizuire a procesului penal privind învinuirea lui Emil Nichitoi în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. d) din Codul penal (f.d.71-73, vol. VI).

Prin încheierea din 19 mai 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă cererea Socității cu Răspundere Limitată „Imexagro”, reprezentată de avocatul Gheorghe Macovei privind suspendarea procesului (f.d.82-84, vol.VI). În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Materialele dosarului atestă că decizia din 13 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată părților la proces la 13 noiembrie 2020 (f.d.28, vol. VI), însă la materialele dosarului lipsesc date, care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent. Astfel, recursul declarat la 18 ianuarie 2021 este în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; 9 b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile revăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Imexagro”, reprezentată de avocatul Gheorghe Macovei nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Astfel, în sensul dat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2010, Meyer vs Germania, 22 martie 2016), însă motivele recursului, invocate în prezenta cauză sunt similare celor susținute în cadrul judecării cauzei, care au fost apreciate corespunzător. 10 Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Imexagro”, reprezentată de avocatul Gheorghe Macovei.

În conformitate cu prevederile art. art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Imexagro”, reprezentată de avocatul Gheorghe Macovei, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Victor Burduh judecători Victor Boico Aliona Miron 11