3ra-793/21 — constatarea faptului limitarii accesului la informatie, repararea prejudiciului moral

3ra-793/21 — constatarea faptului limitarii accesului la informatie, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-793/2021

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (I. Rusu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Gheorghieș, D. Stănilă, E. Bejenaru)

Î N C H E I E R E

06 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Nina Vascan

judecători Aliona Miron

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Iurie Grecu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Iurie Grecu împotriva reprezentantului Oficiului teritorial Bălți al Cancelariei de Stat,

Valeriu Gîrlă, privind constatarea faptului limitării accesului la informație și repararea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 25 mai 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost casată

hotărârea din 28 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, și emisă decizie

nouă prin care a fost declarată inadmisibilă acțiunea depusă de Iurie Grecu împotriva

reprezentantului Oficiului teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, Valeriu Gîrlă, privind

constatarea faptului limitării accesului la informație și repararea prejudiciului moral,

c o n s t a t ă :

La 27 aprilie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Iurie Grecu a depus cerere

de chemare în judecată împotriva reprezentantului Oficiului teritorial Bălți al

Cancelariei de Stat, Valeriu Gîrlă, privind constatarea faptului limitării accesului la

informație și repararea prejudiciului moral cauzat în mărime de 4 000 de lei.

În motivarea acțiunii Iurie Grecu a indicat că, la 24 februarie 2020, a adresat

cerere către reprezentantul Oficiului teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, Valeriu Gîrlă,

informându-l că la 09 aprilie 2019, a depus cerere înregistrată cu nr. 32, către primarul

satului Ciuciulea, raionul Glodeni privind angajarea sa în muncă în funcția de specialist

relații cu publicul în cadrul Primăriei sat. Ciuciulea, r-nul Glodeni. Primarul a refuzat

în mod nejustificat angajarea sa în muncă. Respectiv, în temeiul art. 66 alin. (1) din

1

Codul administrativ, Iurie Grecu a solicitat reprezentantului Oficiului teritorial Bălți al

Cancelariei de Stat, Valeriu Gîrlă să intervină în soluționarea cazului dat.

Reclamantul a precizat că cererea adresată reprezentantului Oficiului teritorial

Bălți al Cancelariei de Stat, Valeriu Gîrlă, nu a fost înregistrată în registrul cu privire la

petiționare, nu a fost aplicată ștampila de primire, nu a fost atribuit număr de intrare.

Reclamantul a invocat că răspuns la cererea depusă la 24 februarie 2020 nu a

primit, deși urma să primească răspuns până la 25 martie 2020.

Reclamantul consideră că pârâtul folosindu-se de situația de serviciu, în

detrimentul obligațiilor funcționale, potrivit competenței și în detrimentul drepturilor și

libertăților sale ca persoană fizică, i-a îngrădit dreptul la petiționare garantat

constituțional.

Prin acțiunile pârâtului i s-a cauzat un prejudiciu moral, care constă în acțiunile

și inacțiunile comise de acesta pe marginea refuzului nesoluționării petiției, fiindu-i

cauzate suferințe morale, aduse onoarei și demnității sale de cetățean al Republicii

Moldova.

Prin hotărârea din 28 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, a

fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu

împotriva reprezentantului Oficiului teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, Valeriu Gîrlă,

privind constatarea faptului limitării accesului la informație și repararea prejudiciului

moral cauzat (f.d.30,35-39).

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a stabilit că, la 24 februarie 2020, Iurie

Grecu a adresat cerere către reprezentantul Oficiului teritorial Bălți al Cancelariei de

Stat, Valeriu Gîrlă, însă fără a fi înregistrată în registrul cu privire la petiționare, fără a

fi aplicată ștampila pe marginea petiției de primire, fără atribuirea unui număr de

intrare.

Instanța de fond a mai constatat că potrivit informației parvenite la 30 octombrie

2020 de la șeful Oficiului teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, Vitalie Nogali, executată

de către șeful adjunct al Oficiului teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, Valeriu Gîrlă,

i-a fost comunicat lui Iurie Grecu că în conformitate cu prevederile art. 3 din Carta

Europeană, Declarația Universală cu privire la autonomia locală, art. 109 și art. 112 din

Constituția Republicii Moldova, Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a

Republicii Moldova nu este în drept să se implice în activitatea autorităților

administrației publice locale. Astfel, Grecu Iurie este în drept adreseze altor organe de

resort pentru soluționarea problemei descrise în cerere.

Instanța de fond a constatat caracterul deplin al răspunsului oferit de către pârât

la cererea petiționarului reieșind din conținutul solicitării, în termenul stabilit de lege,

cu asigurarea restabilirii drepturilor lezate și recuperarea prejudiciului cauzat.

Totodată, instanța de fond a conchis în privința netemeinicei pretenției privind

repararea prejudiciului moral în sumă de 4 000 de lei, deoarece lipsește motivarea

impactului adus persoanei în legătură cu neprezentarea informației.

La 14 noiembrie 2020, Iurie Grecu a recepționat dispozitivul hotărârii

Judecătoriei Drochia, sediul Central din 28 octombrie 2020 (f.d.34), iar la 05 martie

2021 a recepționat hotărârea motivată, fapt conformat prin avizul de recepție (f.d.53).

2

La 19 noiembrie 2020, în termenul prevăzut de art. 232 alin. (1) din Codul

administrativ, Iurie Grecu a depus cerere de apel nemotivată (f.d.41).

La 19 noiembrie 2020, a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 28

octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, solicitând casarea hotărârii

contestate și emiterea unei decizii noi privind recunoașterea dreptului vătămat la

informație, sancționarea pârâților potrivit art. 24 din Legea cu privire la accesul la

informație, repararea în mod solidar a prejudiciului moral cauzat în mărime de 4 000

de lei (f.d.42-43).

Prin decizia din 25 mai 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost casată integral

hotărârea din 28 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și declarată

inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Iurie Grecu împotriva

reprezentantului Oficiului teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, Valeriu Gîrlă, privind

constatarea recunoașterii dreptului vătămat și repararea prejudiciului moral.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că acțiunea înaintată de Iurie

Grecu împotriva reprezentantului Oficiului teritorial Bălți al Cancelariei de Stat,

Valeriu Gîrlă, urmează a fi declarată inadmisibilă, deoarece în temeiul art. art. 5, 7, 8,

17, 20, 189 din Codul administrativ, nu întrunește calitatea de autoritate publică,

respectiv acțiunea în contencios administrativ nu poate fi înaintată împotriva acestuia

or, Iurie Grecu urma să se adreseze cu cerere privind încălcarea dreptului la petiționare

împotriva autorității publice din care face parte Valeriu Gîrlă, anume, Oficiului

teritorial Bălți al Cancelariei de Stat.

De asemenea, instanța de apel a stabilit că prima instanță eronat a dispus

examinarea prezentului litigiu în fond, întrucât acțiunea formulată de Iurie Grecu urma

a fi declarată inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

Prin urmare, instanța de apel a ajuns la concluzia inadmisibilității pretenției

privind compensarea prejudiciului moral, deoarece este o pretenție subsecventă

pretenției împotriva reprezentantului Cancelariei de Stat, Valeriu Gîrlă, privind

constatarea recunoașterii dreptului la petiționare vătămat.

Totodată, instanța de apel a notat că prin instituirea exigențelor de admisibilitate

(vătămarea unui drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ, respectarea

procedurii prealabile, competenței jurisdicționale, existența împuternicirilor și a

capacității procesuale), nu s-a urmărit restrângerea accesului liber la justiție, de care, în

mod evident, cel interesat beneficiază în condițiile legii, ci exclusiv instaurarea unui

climat de ordine juridică, indispensabil, în vederea exercitării dreptului constituțional,

statuat de art. 20 din Constituția Republicii Moldova, prevenindu-se, astfel, abuzurile

și asigurându-se protecția drepturilor și intereselor legitime ale celorlalte părți.

La fel, apelantului Iurie Grecu i s-a explicat că potrivit art. 207 alin. (3)-(4) din

Codul administrativ, declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate

la alin. (2) lit. a)–e) exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași

reclamant cu aceeași acțiune. Declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor

specificate la alin. (2) lit. f) – h) nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată

a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune.

La 24 iunie 2021, Iurie Grecu a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții

de Apel Bălți din 25 mai 2021 (f.d.69).

3

Tot la 24 iunie 2021, Iurie Grecu a prezentat motivarea recursului împotriva

deciziei din 25 mai 2021 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea integrală a hotărârii

din 28 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și a deciziei din 25 mai

2021 a Curții de Apel Bălți, emiterea unei decizii noi privind constatarea dreptului

vătămat de acces la informație, repararea prejudiciului moral în mărime de 3000 de lei

(f.d.109-110).

În motivarea recursului Iurie Grecu a indicat că și-a manifestat dezacordul cu

decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe considerându-le neîntemeiate,

deoarece nu s-au expus complet, obiectiv și motivat în privința tuturor pretențiilor,

anume asupra refuzului nesoluționării cererii privind accesul la informație. A indicat că

actele judecătorești contestate au fost emise cu interpretarea și aplicarea eronată a

normelor de drept material și procedural, nefiind elucidate pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea cauzei.

Totodată, instanțele de judecată nu s-au expus în privința competențelor

reprezentantului Cancelariei de stat, r-nul Glodeni.

În opinia recurentului cele menționate denotă faptul că poziția sa ca parte implicată

în proces nu a fost auzită, că instanța de apel nu a cuprins întregul spectru de măsuri

procesuale necesare examinării complete și multilaterale a cauzei, efectuând verificarea

selectivă, superficială, incompletă, ceea ce constituie încălcare a prevederilor art. 6

CEDO.

Conform art. 244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 25 mai 2021.

La 09 iunie 2021, Iurie Grecu a recepționat dispozitivul deciziei contestate, fapt

confirmat prin semnătura olografă din recipisa anexată (f.d.67), iar la 01 iulie 2021, a

notificat decizia motivată, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție DS8001562512AS

(f.d. 74).

La 24 iunie 2021, Iurie Grecu a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 25

mai 2021 a Curții de Apel Bălți (f.d. 69), tot la 24 iunie 2021, Iurie Grecu a prezentat

motivarea recursului (f.d. 70-71). Astfel, instanța de recurs consideră că recursul a fost

depus cu respectarea termenului prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 20 iulie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copia

cererii de recurs depusă de Iurie Grecu, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii

referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului

(f.d. 77).

4

Deși intimatul a recepționat copia recursului lui Iurie Grecu, până la data stabilită

pentru examinarea recursului, acesta nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și

nu a depus referință.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural

și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai

sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului

5

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v. Norway,

hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că cererea de recurs depusă de Iurie Grecu este inadmisibilă.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Iurie Grecu, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Nina Vascan

judecători Aliona Miron

Victor Burduh

6