2ra-1260/21 — Partajarea averii
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Partajarea averii
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-1260/21 — Partajarea averii (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra-1260/21
Prima instanță: Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău, Judecător – N. Arabadji
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – A.Panov, V. Cotorobai și I.Secrieru
Î N C H E I E R E
06 octombrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Mocanu Valentin, în
interesele Nadejdei Roșu,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Burlacu Oleg către
Roșu Nadejda cu privire la partajarea averii proprietate comună în devălmășie, și la
acțiunea reconvențională a Nadejdei Roșu către Burlacu Oleg cu privire la partajarea
averii comune în devălmășie prin diferențierea cotelor-părți și atribuirea întregului
imobil în schimbul unei sulte bănești,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 mai 2021, prin care s-a casat
hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 30 decembrie 2013 și s-a emis o
nouă hotărâre, și împotriva deciziei suplimentare a Curții de Apel Chișinău din 24
iunie 2021 prin care s-au încasat cheltuielile de judecată,
c o n s t a t ă:
La 13 noiembrie 2007, Burlacu Oleg a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Nadejdei Roșu cu privire la partajarea casei de locuit situate în mun.
Chișinău, com. Xxxxx, str. Xxxxx, și a lotului de pământ cu suprafața de 0,07 ha
situat pe aceeași adresă.
În motivarea acțiunii Burlacu Oleg a menționat că, a încheiat căsătoria cu Roșu
Nadejda la 27 decembrie 1998, iar la xxxxx, s-a născut fiica Xxxxx și, la xxxxx, s-a
născut fiul Xxxxx.
Imediat după încheierea căsătoriei, Burlacu Oleg și Roșu Nadejda au plecat la
muncă peste hotarele țării de unde au revenit în anul 2002.
Peste câteva luni după reîntoarcere, Roșu Nadejda a plecat repetat peste hotarele
țării unde a muncit până în anul 2006.
Totodată, la 06 decembrie 2003, a procurat o casă de locuit nefinisată, situată în
comuna Xxxxx, mun. Chișinău la care a efectuat lucrări de reparare și unde a locuit
împreună cu copiii minori Xxxxx și Xxxxx.
După revenirea Nadejdei Roșu de peste hotarele țării, relația de căsătorie a fost
afectată, fapt care a generat solicitarea soției de a pleca împreună cu copiii minori
Xxxxx și Xxxxx peste hotarele țării, deși dispuneau de mijloace bănești suficiente
pentru a întreține copiii în condiții adecvate pentru educarea, întreținerea și
dezvoltarea acestora pe teritoriul țării.
1
Astfel, considerând că păstrarea familiei în continuare este imposibilă, reclamantul
a depus acțiune, solicitând desfacerea căsătoriei, partajarea averii comune în
devălmășie, prin repartizarea lui în natură a ½ cotă-parte din casa de locuit situată în
mun. Chișinău, com. Xxxxx, str. Xxxxx, și din lotul de teren cu suprafață de 0,07 ha
ce se află pe aceeași adresă, precum și determinarea domiciliului copiilor minori pe
adresa menționată.
La 01 februarie 2008, Roșu Nadejda a depus cerere de chemare în judecată către
Burlacu Oleg, intervenient accesoriu DPDC Rîșcani mun. Chișinău cu privire la
determinarea domiciliului copiilor minori Xxxxx și Xxxxx cu mama, și încasarea din
contul lui Burlacu Oleg a pensiei pentru întreținerea copiilor minori într-o sumă
bănească fixă de 8000 lei.
Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 06 martie 2008, cauza
civilă la acțiunea Nadejdei Roșu cu privire la determinarea domiciliului copiilor
minori și încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor, a fost transmisă spre conexare
cu cauza civilă la acțiunea lui Burlacu Oleg cu privire la desfacerea căsătoriei,
partajarea averii comune în devălmășie și determinarea domiciliului copiilor minori.
Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 13 octombrie 2009, s-a
admis cererea depusă de Roșu Nadejda, s-au separat pretențiile înaintate de Burlacu
Oleg cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și
cererea depusă de Roșu Nadejda cu privire la încasarea pensiei pentru întreținere și
determinarea domiciliului copiilor minori într-un proces aparte.
La 02 aprilie 2012, Roșu Nadejda a înaintat acțiune reconvențională către Burlacu
Oleg solicitând partajarea proprietății comune în devălmășie cu recunoașterea
dreptului de proprietatea a ¾ cote-părți din casa de locuit situată în mun. Chișinău,
com. Xxxxx str. Xxxxx, și atribuirea întregului bun imobil în schimbul sultei bănești.
În motivarea acțiunii reconvenționale Roșu Nadejda a menționat că, la educarea și
întreținerea ei se află copiii minori Xxxxx și Xxxxx, iar alt bun imobil în care să
locuiască nu deține în proprietate.
De asemenea, casa de locuit a fost cumpărată și finisată exclusiv din mijloacele
bănești câștigate de dânsa, pe când Burlacu Oleg nu a contribuit cu nimic la
efectuarea lucrărilor de construire.
Suplimentar, a menționat că casa de locuit este compusă din trei dormitoare care
sunt situate la etajul doi, iar la primul etaj este bucătăria, blocul sanitar, coridorul,
holul și antreul, or, având în vedere că copiii sunt de sex diferit, au vârsta de peste 11
ani, consideră că, două dormitoare urmează a fi ocupate de ei.
În ipoteza în care ei și copiilor minori li s-ar atribui etajul doi, aceștia vor fi lipsiți
de grup sanitar și bucătărie, iar dacă li s-ar atribui primul etaj, vor fi lipsiți de
dormitoare, motiv pentru care a solicitat determinarea cotei sale în mărime de ¾ cote-
părți din bunul imobil, iar lui Burlacu Oleg să-i fie atribuit ¼ cotă-parte cu asumarea
obligației de a-i achita sulta bănească.
Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 30 decembrie 2013, s-au
admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Burlacu Oleg și acțiunea
reconvențională a Nadejdei Roșu.
S-a dispus partajarea proprietății în devălmășie și anume a bunului imobil
constituit din casa de locuit individuală și terenul aferent, situate în mun. Chișinău,
com. Xxxxx, str. Xxxxx, înregistrate în Registrul bunurilor imobile cu nr. xxxxx și nr.
xxxxx.01, după cum urmează:
- S-a recunoscut dreptul de proprietate a Nadejdei Roșu asupra 2/ cote-părți
3
2
ideale, diferențiate, ținând cont de aportul și interesul Nadejdei Roșu și interesele
copiilor minori din casa de locuit individuală și terenul aferent, situate în mun.
Chișinău, com. Xxxxx, str. Xxxxx, în valoare de 662400 lei;
- S-a recunoscut dreptul de proprietate a lui Burlacu Oleg asupra 1/ cotă-parte
3
ideală din casa de locuit individuală și terenul aferent, situate în mun. Chișinău, com.
Xxxxx, str. Xxxxx, în valoare de 330700 lei;
- S-a atribuit în natură, Nadejdei Roșu, casa de locuit individuală și terenul aferent
situate în mun. Chișinău, com. Xxxxx, str. Xxxxx,;
- S-a încasat din contul Nadejdei Roșu în beneficiul lui Burlacu Oleg, sulta pentru
cota-parte în mărime de 330700 lei.
În rest acțiunile au fost respinse ca nefondate.
S-a încasat de la Burlacu Oleg în beneficiul statului suma de 9721 lei cu titlu de
taxă de stat.
S-a scutit, parțial, Roșu Nadejda de la plata taxei de stat, și s-a încasat de la Roșu
Nadejda în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 6000 lei.
La 18 ianuarie 2014, avocatul Zgherea Victoria în interesele lui Burlacu Oleg a
declarat apel, împotriva hotărârii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 30
decembrie 2013.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 iulie 2014, cererea de apel a fost
respinsă, cu menținerea hotărârii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 30
decembrie 2013.
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 05 august 2015, a fost casată decizia
Curții de Apel Chișinău din 22 iulie 2014, cu restituirea cauzei spre rejudecare la
Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 mai 2021, s-a admis apelul declarat de
avocatul Zgherea Victoria în interesele lui Burlacu Oleg și s-a casat hotărârea
Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 30 decembrie 2013, cu emiterea unei noi
hotărâri prin care:
- S-a respins ca neîntemeiată acțiunea reconvențională a Nadejdei Roșu cu privire
la partajarea averii comune în devălmășie prin diferențierea cotelor-părți și atribuirea
întregului imobil în schimbul unei sulte bănești.
- S-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Burlacu Oleg către Roșu
Nadejda cu privire la partajarea averii proprietate comună în devălmășie.
- S-au partajat în natură terenul cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața 0,07 ha,
evaluat la suma de 323048 lei, și casa de locuit individuală cu nr. cadastral xxxxx.01,
cu suprafața de 144,3 m2, evaluată la suma de 1018 898 lei, ambele amplasate în
mun. Chișinău, com. Xxxxx, str. Xxxxx, după cum urmează:
- S-a atribuit lui Burlacu Oleg, cota-parte din casa de locuit individuală cu nr.
cadastral xxxxx.01, cu suprafața de 144,3 m2, amplasată pe adresa mun. Chișinău,
com. Xxxxx, str. Xxxxx, și anume P-I cu suprafața de 80,2 m2, echivalentul a 49,08%
(etajul I al construcției) compusă din: garaj nr. I cu suprafața de 23 m2; cazangerie nr.
2 cu suprafața de 5,9 m2; baie nr. 3 cu suprafața de 4,1 m2; bucătăria nr. 5 cu
suprafața de 10,4 m2; hol nr. 6 cu suprafața de 26,5 m2; coridor nr. 7 cu suprafața de
2,7 m2, evaluată la suma 504762,07 lei.
- S-a atribuit Nadejdei Roșu, cota-parte din casa de locuit individuală cu nr.
cadastral xxxxx.01, cu suprafața de 144,3 m2, amplasată pe adresa mun. Chișinău,
com. Xxxxx, str. Xxxxx, și anume P-II cu suprafața de 77,3 m2, echivalentul a 50,92
% (anexa nr. 2) compusă din: odaia locativă nr. 1 cu suprafața de 19,3 m2; odaia
3
locativă nr. 2 cu suprafața de 15,6 m2; odaia locativă nr. 3 cu suprafața de 14,6 m2;
hol nr. 4 cu suprafața de 27,8 m2, evaluată la suma de 514135, 93 lei.
- S-a atribuit lui Burlacu Oleg, sectorul de teren - Partea I, marcat de punctele nr.
nr. 1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-1 cu suprafața de 271,875 m2, inclusiv suprafața terenului
aflată sub construcția amplasată pe adresa mun. Chișinău, com. Xxxxx, str. Xxxxx, și
s-a atribuit spre folosință 53,45 m., din gardul lit. II., evaluate la 159037,98 lei.
- S-a atribuit Nadejdei Roșu, sectorul de teren - Partea II, marcat de punctele nr.
nr. 3-4-5-6-91 -9-10-11-12-3 cu suprafața de 156,25 m2, inclusiv suprafața terenului
aflată sub construcția amplasată pe adresa mun. Chișinău, com. Xxxxx, str. Xxxxx, și
s-a atribuit în folosință 57 m., din gardul lit.1; șura nr. 1 și veceul lit. II, evaluate la
163010, 02 lei.
- S-au stabilit hotarele sectorului de teren atribuit lui Burlacu Oleg (de la 1 până la
2 - 34,67 m; de la 2 până la 3 - 8,30 m; de la 3 până la 4 - 12,5 m; de la 4 până la 5 -
7,5 m; de la 5 până la 6 - 5,0 m; de la 6 până la 7 - 12,5 m; de la 7 până la 8 - 12,5 m;
de la 8 până la 9 - 7,5 m; de la 9 până la 10 - 4,25 m; de la 10 până la 1 - 10,5 m).
- S-au stabilit hotarele sectorului de teren atribuit Nadejdei Roșu (de la 3 până la 4
- 12,5 m; de la 4 până la 5 - 7,5 m; de la 5 până la 6 - 5,0 m; de la 6 până la 9 - 12,5
m; de la 91 până la 9 - 5 m; de la 9 până la 10 - 4,25 m; de la 10 până la 11 - 10,0 m;
de la 11 până la 12 -34,67 m; de la 12 până la 3 - 12,39 m).
- S-a încasat din contul Nadejdei Roșu în beneficiul lui Burlacu Oleg, diferența
cotelor-părți din averea proprietate comună în devălmășie dobândită în timpul
căsătoriei, în sumă de 12696, 72 lei.
Totodată, instanța de apel a statuat că, pentru a se folosi de cotele - părți din casa
de locuit și terenul atribuit, părțile urmează să efectueze lucrări de reconstrucție
conform documentației de proiect.
Prin decizia suplimentară a Curții de Apel Chișinău din 24 iunie 2021, s-au încasat
din contul Nadejdei Roșu în beneficiul lui Burlacu Oleg, cheltuielile de judecată
legate de plata taxei de stat în sumă de 150 lei, suma de 7141 lei achitată pentru
cererea de apel, și suma de 4860 lei achitată pentru cererea de recurs.
Pentru a decide astfel, Curtea de apel a făcut referire la prevederile Codului
familiei și Codului civil în coroborare cu Rapoartele de expertiză nr.1502 din 18 iunie
2009, nr. 283 din 10 februarie 2010 și nr. 2422-2431 din 28 octombrie 2020 efectuate
de Centrul Național de Expertize Judiciare.
Referitor la acțiunea reconvențională a Nadejdei Roșu, reținând caracterul
devălmaș al bunurilor imobile litigioase și aportul egal al ambilor părți (soți), Curtea
de Apel a considerat neântemeiată concluzia instanței de fond privind aplicabilitatea
art. 26 alin. (2) din Codul familiei, or, la materialele pricinii nu se regăsesc probe
incontestabile ce ar justifica prevalarea intereselor Nadejdei Roșu și a copiilor minori
precum și contribuția acesteia la dobândirea și edificarea bunului comun asupra
principiului egalității cotelor-părți din proprietatea comună în devălmășie.
De asemenea, instanța de apel a considerat neîntemeiate probelele prezentate în
acest sens de Roși Nadejda, deoarece, acestea nu probează faptul folosirii mijloacelor
bănești în construcția casei de locuit individuale situate în mun. Chișinău, com.
Xxxxx, str. Xxxxx, iar faptul că a înregistrat în perioada respectivă venituri bănești,
nu demonstrează că acestea au fost transmise fostului soț și utilizate la construcția
casei.
Mi mult ca atât, instanța de apel a făcut referire la prevederile art. 20 alin. (4) din
Codul familiei, potrivit căruia, dreptul la proprietate în devălmășie se extinde și
4
asupra soțului care nu a avut un venit propriu, fiind ocupat cu gospodăria casnică, cu
educația copiilor sau din alte motive temeinice. Or, prin atribuirea întregului bun
imobil în proprietatea Nadejdei Roșu, există riscul ca lui Burlacu Oleg să-i fie
încălcat dreptul de proprietate.
La 16 iulie 2021, avocatul Mocanu Valentin, în interesele Nadejdei Roșu, a
declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 mai 2021 și a
deciziei suplimentare din 24 iunie 2021, solicitând casarea actelor judecătorești
menționate și menținerea hotărârii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 30
decembrie 2013.
În motivarea recursului, reiterând circumstanțele de fapt și normele de drept
indicate în referința depusă pe marginea cauzei date, a invocat că instanța de apel nu
a elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei și a aplicat
eronat normele legale la care a făcut referire.
Conform art.434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea
nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.
Potrivit materialelor cauzei, copiile deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 mai
2021 și a deciziei suplimentare din 24 iunie 2021, au fost expediate pentru cunoștință
participanților la proces, la 05 iulie 2021, însă probe cu privire la recepționarea
actelor judecătorești, nu au fost constatate.
Astfel, în conformitate cu art.434 din Codul de procedură civilă, Completul
Colegiului constată că cererea de recurs depusă de avocatul Mocanu Valentin, la 16
iulie 2021, este în termen.
Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii
și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul
Mocanu Valentin în interesele Nadejdei Roșu, este neîntemeiat și urmează a fi
declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.
Conform art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la
proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Conform art.433 lit.a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Potrivit art.440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată
existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide
în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității
recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o
referire cu privire la fondul recursului.
Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de
apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul de
procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din
prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentei
este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor
încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a
normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării
recursului ca fiind admisibil.
5
În speță însă, criticile recurentei, nu pot duce la admisibilitatea recursului, or,
acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură civilă, în
condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor
cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.
În context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care
evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel,
precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că,
rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a
deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de
art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu
soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea
omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil.
În altă ordine de idei, prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie
efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să
posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care
nu este evidențiată în cererea de recurs depusă de avocatul Mocanu Valentin în
interesele Nadejdei Roșu.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție constată lipsa cărorva temeiuri în urma cărora ar fi
necesară declararea recursului ca fiind admisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art.433 lit. a) și art. 440 alin.(1) din Codul
de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de avocatul Mocanu Valentin în
interesele Nadejdei Roșu.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
Judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
6