2ra-1210/21 — Declararea nulitătii actelor juridice

Dosarul nr. 2ra-1210/21

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central, judecător – S. Slobodzean

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – M. Anton, I. Secrieru, V. Cotorobai

Î N C H E I E R E

06 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de GȚ „Aghenie Tudor”, Ionel

Viorica și avocatul Carp Mircea în interesele recurenților GȚ „Aghenie Tudor” și

Ionel Viorica,

în cauza civilă la cererea înaintată de Ionel Renata către GȚ „Aghenie Tudor” și

Ionel Viorica cu privire la anularea contractului de arendă,

împotriva deciziei din 22 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de apel depusă de GȚ „Aghenie Tudor” și Ionel Viorica, prin

intermediul avocatului Carp Mircea, fiind menținută hotărârea din 16 octombrie

2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 17 iulie 2019, Ionel Renata s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva GȚ „Aghenie Tudor” și Ionel Viorica, solicitând anularea contractului de

arendă a terenurilor agricole încheiat între Ionel Viorica și GȚ ”Aghenie Tudor”,

radierea înscrierii din Registrul bunurilor imobile, compensarea din contul pârâților

a tuturor cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a menționat că, la 26 februarie 2018, a întocmit

procură pe numele pârâtei Ionel Viorica pentru administrarea și întreținerea a celor

aproximativ 600 terenuri agricole pe care le are în proprietate, deoarece la acel

moment urma să plece peste hotarele țării.

Recent, reclamanta a aflat că pârâta Ionel Viorica a încheiat un contract de arendă

cu GȚ “Aghenie Tudor” pe un termen de 15 ani, cu care ea nu este de acord, deoarece

pârâta Ionel Viorica nu avea dreptul de a încheia un contract de arendă. În acest sens

reclamanta a indicat că personal nu a negociat cu GȚ „Aghenie Tudor” încheierea

unui contract de arendă și nici reprezentatului său nu i-a acordat împuterniciri de a

încheia astfel de acte juridice.

1

Potrivit reclamantei, examinând contractul de arendă a terenurilor agricole

încheiat între pârâta Ionel Viorica și GȚ „Aghenie Tudor”, nu îi este clar care

terenuri agricole au fost transmise în arendă, însă solicitând informații la Agenția

Servicii Publice oficiul Cadastru Strășeni, i s-a comunicat că toate terenurile sale

sunt grevate pârâtului GȚ „Aghenie Tudor”.

Reieșind din cele expuse, reclamanta a solicitat anularea contractului de arendă a

terenurilor agricole, încheiat între Ionel Viorica și GȚ ”Aghenie Tudor”, radierea

înscrierii din Registrul bunurilor imobile, încasarea din contul pârâților a tuturor

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 16 octombrie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,

acțiunea a fost admisă. S-a anulat contractul de arendă a terenurilor agricole cu anexa

nr. 1, fără număr și dată, încheiat între Ionel Viorica, în numele Renatei Ionel și GȚ

„Aghenie Tudor”. S-a încasat de la GȚ „Aghenie Tudor” și Ionel Viorica în

beneficiul Renatei Ionel cheltuielile de judecată pentru taxa de stat în sumă de 200

(două sute) lei.

Prin decizia din 22 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea

de apel depusă de GȚ „Aghenie Tudor” și Ionel Viorica, prin intermediul avocatului

Carp Mircea, fiind menținută hotărârea din 16 octombrie 2020 a Judecătoriei

Strășeni, sediul Central.

Pentru a decide astfel instanța de apel a conchis că, Ionel Viorica a acționat la

încheierea contractului contestat în lipsa împuternicirilor, or împuternicirea de

transmitere în arendă a terenurilor pe o perioadă de 15 ani urma expres să fie

prevăzută în procură, deoarece exercitarea dreptului de administrare nu poate depăși

termenul de valabilitate a actului juridic prin care s-a acordat dreptul la administrare.

La 21 iunie 2021 și 24 iunie, GȚ „Aghenie Tudor”, reprezentată de Aghenie

Tudor, a înaintat recursuri asupra deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 aprilie

2021.

La 24 iunie 2021, Ionel Viorica a depus recurs împotriva deciziei Curții de Apel

Chișinău din 22 aprilie 2021.

Tot la 24 iunie 2021, a fost înregistrat și recursul declarant de avocatul Carp

Mircea, în interesele recurenților GȚ „Aghenie Tudor” și Ionel Viorica.

În motivarea recursurilor s-a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către

participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele

pricinii. Suplimentar au fost invocate motive și circumstanțe similare celor din

cererea de apel.

Astfel, recurenții au solicitat admiterea cererilor de recurs, casarea deciziei Curții

de Apel Chișinău din 22 aprilie 2021 și a hotărârii din 16 octombrie 2020 a

Judecătoriei Strășeni, sediul Central, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere

integral a acțiunii.

Analizând temeiurile invocate în cererile de recurs în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de GȚ

„Aghenie Tudor”, Ionel Viorica și avocatul Carp Mircea în interesle recurenților

GȚ „Aghenie Tudor” și Ionel Viorica, sunt neîntemeiate și urmează a fi declarate

inadmisibile, din considerentele ce urmează.

2

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

22 aprilie 2021 și expediată participanților la proces prin poșta electronică la 22 iunie

2021 (f.d. 199, vol. I). Astfel, având în vedere faptul că recursurile declarate

împotriva deciziei din 22 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău au fost înregistrate

la 21 iunie 2021 și 24 iunie 2021, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură

civilă, acestea se consideră declarate în termen.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurenți nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură

civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel. În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii

a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursurilor, fiind lipsite de esență,

care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța

de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursurilor, având în

vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control

de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursurilor nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestora ca fiind

admisibile.

3

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererile de recurs declarate de GȚ „Aghenie Tudor”, Ionel Viorica și avocatul

Carp Mircea în interesle recurenților GȚ „Aghenie Tudor” și Ionel Viorica.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursurilor ca fiind admisibile.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de GȚ „Aghenie Tudor”, Ionel

Viorica și avocatul Carp Mircea în interesele recurenților GȚ „Aghenie Tudor” și

Ionel Viorica.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Iurie Bejenaru

4