2ra-1302/21 — incasarea cheltuielilor

Dosarul nr. 2ra-1302/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. L.Mitrofan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.A.Pahopol, R.Pulbere, O.Cojocaru)

Î N C H E I E R E

01 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitu Mardari

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Natalia Busuioc,

reprezentată de avocatul Balmuș Ștefan,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Busuioc

împotriva lui Alexandru Bîtcă cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată și a

prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 18 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 02 mai 2019, Natalia Busuioc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Alexandru Bîtcă prin care a solicitat încasarea cheltuielilor de

judecată în valoare de 35 000 lei, care se rezumă la cheltuielile de asistență

juridică, în sumă de 28 500 lei suportate pentru reprezentarea intereselor pe

dosarul civil nr. XXXXX și nr.XXXXX, inclusiv onorariul avocatului în sumă de

3 000 lei, pentru reprezentarea intereselor în dosarul contravențional nr.XXXXX

și 3 500 lei pentru reprezentare intereselor pe acest caz, precum și încasarea

prejudiciului moral în sumă de 10 200 lei.

În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 16 noiembrie 2017, Alexandru

Bîtcă a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandru Bîtcă cu

privire la încasarea sumei de 47 346,88 lei cu titlul de venit ratat, precum și a taxei

de stat în sumă de 1420,41 lei.

A afirmat că, la data de 24 septembrie 2018, examinând dosarul civil nr.

XXXXX în procedura cererilor cu valoare redusă, de către judecătorul Vladislav

Holban, a fost emisă o hotărâre prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea de

chemare în judecată depusă Alexandru Bîtcă către Natalia Busuioc privind

încasarea sumei de 47 346, 88 lei cu titlul de venitul ratat, precum și a taxei de

stat în sumă de 1420,41 lei.

A susținut că, litigiul s-a desfășurat în cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul

Central, în procedură de mediere 3 ședințe, apoi în procesul civil cu nr. XXXXX,

1

pe parcursul a 4 ședințe de judecată care au avut loc în perioadă 17 ianuarie 2018

– 24 septembrie 2018.

A menționat că, la data de 26 decembrie 2017, pe acest caz au avut loc și o

ședință de judecată la Curtea de Apel Chișinău, în cadrul dosarul civil nr.XXXXX,

unde s-a examinat recursul depus de Alexandru Bîtca.

A invocat că, nefiind de acord cu hotărârea menționată, la 03 octombrie

2018, Alexandru Bîtcă a înaintat o cerere de apel prin care a solicitat admiterea

apelului și casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 24

septembrie 2018, emiterea unei noi hotărâri de admitere a cererii de chemare de

chemare în judecată a lui Alexandru Bîtcă împotriva Nataliei Busuioc privind

încasarea sumei de 47 345,88 lei cu titlul de venit ratat, precum și a taxei de stat

în sumă de 1420,41 lei și a taxei în sumă de 1065,31 lei, depusă la Curtea de Apel

Chișinău.

A declarat că, de către Curtea de Apel Chișinău, la 21 februarie 2019, în

cadrul dosarului civil, nr.XXXXX, în temeiul argumentelor invocate în referința

depusă de avocatul Ștefan Balmuș s-a dispus de a respinge apelul declarat și de a

menține hotărârea primei instanțe.

A învederat că, în cadrul dosarului civil nr.XXXXX, judecătorul în

Judecătoria Chișinău, sediul Central, Vladislav Holban, nu s-a expus asupra

cărorva cerințe de încasare a cheltuielilor de asistență juridică, deoarece de către

clienta Natalia Busuioc, la acel moment nu au fost înaintate cereri reconvenționale

și cerințele privitor la onorariul achitat avocatului Ștefan Balmuș.

A mai menționat că, pentru prezentarea intereselor clientei Natalia Busuioc,

în cadrul litigiului civil pe dosarul civil nr.XXXXX la instanța de fond și la Curtea

de Apel Chișinău, în cadrul dosarelor civile, nr. XXXXX și nr.XXXXX, a fost

achitat onorariul primar în valoare de 20 500 lei, ce se confirmă prin bonul de

plată EZ nr.306092 din 14 februarie 2018, onorariul consultativ în valoare de 8

000 lei, ce se confirmă prin bonul de plată EZ nr.306088 din 22.01.2018, onorariul

în mărime de 3 000 lei, ce se confirmă prin bonul de plată EZ nr. 206103 din

16.03.2018, achitat pentru reprezentarea intereselor pe dosarul contravențional,

precum și onorariul în mărime de 3500 lei achitat pentru reprezentarea intereselor

pe acest caz.

Prin hotărârea din 29 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

s-a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Prin decizia din 18 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Buiusoc Natalia, reprezentată de avocatul Balmuș Ștefan și s-a

menșinut hotărârea din 29 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că instanța de fond corect a

stabilit că, la materialele cauzei nu a fost prezentat nici un act care ar justifica

activitatea avocatului Balmuș Ștefan în cauza civilă, la cererea de chemare în

judecată depusă de Bîtcă Alexandru împotriva Nataliei Busuioc cu privire la

încasarea sumei, or, la materialele cauzei lipsește raportul de activitate pentru

cheltuielile suportate pe cauza civilă menționată.

În această ordine de idei afirmațiile apelantului precum că a anexat la

materialele cauzei bonurile de plată care certifică implicarea avocatului în

activități de acordare a asistenței juridice în cauzele nr.XXXXX, XXXXX (curtea

de apel) și pe cauza contravențională nr. XXXXX, instanța de apel a considerat

2

că urmează a fi respinse, deoarce prezentarea unor bonuri de plată în care nu este

indicat numărul contractului de asistență juridică, nu poate constitui un temei

rezonabil ca instanța să constatate că bonurile de plată au fost eliberate anume în

urma acordării asistenței juridice pe cauzele enumerate.

Astfel, pentru dovada cheltuielilor suportate, prin prisma practicii CtEDO,

se evidențiază necesitatea prezentării de către partea care pretinde compensarea

cheltuielilor, a următoarelor documente: dovada achitării onorariilor avocaților

(copii de pe dispozițiile de plată prin virament sau bonurile de plată); copia de pe

facturile de strictă evidență, emisă pentru clienți-persoane juridice și în alte cazuri

stabilite de legislație; listă detaliată a actelor/acțiunilor efectuate de avocat și a

timpului aferent acestora (cu tariful și orarul).

Pentru determinarea cuantumului compensației acordate, instanța de

judecată, pentru a face o apreciere corectă, va mai ține cont de: complexitatea

cauzei; noutatea și dificultatea întrebărilor juridice ridicate de speță; aportul

avocatului la soluționarea cauzei; timpul și munca depusă de avocat; aptitudinile

speciale necesare pentru a acorda asistența (cunoștințe tehnice speciale,

cunoașterea profundă a unor reglementări de profil, cunoașterea limbilor străine,

a altor procedee de comunicare cu clienți specifici etc.); faptul în ce măsură munca

avocatului în cauza respectivă îi limitează capacitatea de a lucra în alte dosare;

rezultatul obținut; restricțiile de timp impuse de client și de circumstanțele cauzei;

natura și durata relației dintre avocat și client; experiența, reputația și abilitatea

avocatului; justificarea și ponderea mijloacelor de apărare utilizate în cauză; suma

despăgubirilor pretinse/obținute în cauză; alți factori, la discreția instanței.

Subsecvent, instanța de apel a reținut că, cheltuielile pentru asistență juridică

trebuie să fie rezonabile și necesare, or, avocatul Balmuș Ștefan nu a prezentat

nici un raport de activitate, iar actul de predare primire este o expunere a anexei

nr. 3 anexată la cererea de chemare în judecată. (f.d.15)

Totodată, instanța de apel a notat că, cauza civilă, la cererea de chemare în

judecată depusă de Bîtcă Alexandru către Natalia Busuioc cu privire la încasarea

sumei (f.d.60-64), a fost examinată atât în instanța de fond, cât și în instanța de

apel în procedura cererilor cu valoare redusă, iar, avocatul Ștefan Balmuș nu a

prezentat nici o probă precum că a reprezentat interesele Nataliei Busuioc sau care

ar fi fost contribuția acestuia în cauza dată.

Cu referire la cerința Nataliei Busuioc privind încasarea cheltuielilor de

judecată pentru examinarea cauzei contravenționale, instanța de apel a conchis că,

atât Codul contravențional, cât și Codul de procedură penală, prevede repararea

cheltuielilor de judecată din contul contravenientului/condamnatului dacă acesta

a fost sancționat.

La 12 iulie 2021, Natalia Busuioc, reprezentată de avocatul Balmuș Ștefan a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu remiterea cauzei

la rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată.

În motivarea recursului s-a indicat că, soluția instanței de apel în sensul

adoptat rezultată din interpretarea greșită a prevederilor legale ce guvernează

raportul juridic litigios și circumstanțele probatorii ale dosarului.

3

Mai mult ca atât, a invocat hotărârea Curții Constituționale nr.12 din 19

iunie 2003 pentru controlul constituționalității Legii nr.1260 din 19 iulie 2002 cu

privire la avocatură.

Conform art.434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs

menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 18

mai 2021, prin urmare, cererea de recurs declarată la 12 iulie 2021, se consideră

depusă în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Prin notificarea din 29 iulie 2021, Curtea Supremă de Justiție în conformitate

cu art. 439 alin. (2) CPC a expediat intimaților copia recursului și i-a înștiințat

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

În conformitate cu art.432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul

de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

din Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține

că reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă,

în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurentă nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de

4

procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel.

În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța

de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în

vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui

control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a

recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de Natalia Busuioc, reprezentată de

avocatul Balmuș Ștefan.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1)

din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul declarat de Natalia Busuioc, reprezentată de avocatul Balmuș

Ștefan se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

5