2ra-958/21 — constatarea faptului juridic

Dosarul nr. 2ra–958/21

Prima instanță: Judecătoria Cimișlia (sediul central), (jud. D. Cherdivara)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. D. Fujenco, A. Mironov, L. Caraianu)

Î N C H E I E R E

08 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Postica Andrei,

în cauza civilă la cererea depusă de Postica Andrei cu privire la constatarea

unui fapt cu valoare juridică, și anume a posesiei, folosinței și dispoziției unui bun

imobil în drept de proprietate,

împotriva deciziei din 21 ianuarie 2021 a Curții de Apel Comrat, prin care a

fost admisă cererea de apel depusă de Postica Andrei, casată hotărârea din 11 august

2020 a Judecătoriei Cimișlia (sediul central) și emisă o nouă hotărâre sub formă de

încheiere prin care cererea a fost scoasă de pe rol,

con st ată:

La 19 decembrie 2017, Postica Andrei s-a adresat în instanța de judecată cu

cererea cu privire la constatarea unui fapt cu valoare juridică, și anume a posesiei,

folosinței și dispoziției unui bun imobil în drept de proprietate.

În motivarea cererii a invocat faptul că, prin hotărârea Primăriei com. Gura

Galbenei nr. 2 din 20 ianuarie 1999 (la acel moment sat. Fetița făcea parte din

componența Primăriei Gura Galbenei) petiționarului i-a fost repartizat în proprietate

privată terenul de pământ cu destinație agricolă, cu suprafața de 0,70 ha, cu nr.

cadastral XXXXXXXXXXX, situat în sat. Fetița, r-nul Cimișlia.

Acest teren a fost trecut la Primărie în Registrul cadastral al deținătorilor de

terenuri la nr. 134 din 14 mai 2003, cu eliberarea titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren.

În cuprinsul titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren a fost

inserat planul sectorului repartizat cu suprafața de 0,70 ha, cu nr. cadastral

XXXXXXXXXXX, cu enumerarea adiacenților și mențiunea mărimilor loturilor de

teren. Astfel, terenul în cauză a fost identificat în masivul amplasat în sat. Fetița.

Petiționarul, din data atribuirii acestui teren și până în prezent, se comportă cu

acest bun ca un bun proprietar, îl prelucrează, achită impozite funciare.

Însă, recent când petiționarul a solicitat Oficiului Cadastral Teritorial Cimișlia,

1

filiala ÎS Cadastru, să elaboreze planul geometric pentru autentificarea dreptului

asupra terenului de pământ cu nr. cadastral XXXXXXXXXXX, cu suprafața de 0.70

ha, s-a constatat că terenul în cauză este înregistrat cu nr. cadastral

XXXXXXXXXXX după APL com. Albina, r-nul Cimișlia. Pentru executarea

lucrărilor solicitate de către petiționar, oficiul cadastral a propus radierea din baza

de date grafice în Registrul bunurilor imobile a terenului cu nr. cadastral

XXXXXXXXXXX, înregistrat după com. Albina, pentru înregistrarea lui cu titlu de

proprietate pe numele petiționarului.

În urma adresărilor petiționarului, Administrația Publică Locală l-a informat că

în arhiva Serviciului Arhivă Cimișlia pentru terenul cu suprafața de 0,70 ha lipsește

decizia Primăriei com. Gura Galbenei nr.2 din 20 ianuarie 1999, iar în lipsa acesteia

nu este posibil de a se întocmi actele de proprietate asupra terenului dat. În urma

adresării petiționarului către Serviciul Arhivă Cimișlia la fel a primit răspuns că

lipsește decizia Primăriei com. Gura Galbenei nr.2 din 20 ianuarie 1999.

În astfel de circumstanțe, deoarece petiționarul nu are o altă posibilitate de a

confirma existența actului administrativ prin care i-a fost atribuit terenul, s-a adresat

în instanță și a solicitat constatarea faptului cu valoare juridică cu privire la

posesiunea, folosința și dispoziția asupra bunului imobil în drept de proprietate și

anume a terenului agricol cu suprafața de 0,70, ha cu nr. cadastral

XXXXXXXXXXX, din sat. Fetița, r-nul Cimișlia.

Prin hotărârea din 11 august 2020 a Judecătoriei Cimișlia (sediul central), a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată cererea înaintată de către Postica Andrei, persoane

interesate Primarul com. Albina, IP Agenția Servicii Publice cu privire la constatarea

unui fapt cu valoare juridică și anume posesia, folosința și dispoziția.

S-a restituit petiționarului Postica Andrei taxa de stat achitată în surplus la

înaintarea cererii în sumă de 900 lei.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că petiționarul nu a prezentat

probe care ar confirma că terenul atribuit prin decizia Primăriei Gura Galbenei nr.2

din 20 ianuarie 1999, este anume terenul în litigiu la care se pretinde că petiționarul

la posedat, folosit și a dispus de acesta în drept de proprietate, or, din conținutul

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nu reiese cu certitudine

amplasarea acestui teren și/sau adiacenții acestuia.

Mai mult, petiționarul, fiind anterior consilier local, nu a putut oferi explicații

din ce motiv, dispunând de un titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren

din anul 2003 în baza unei decizii din 1999, s-a adresat abia în anul 2017 cu cerere

pentru a înregistra în Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate asupra

acestui bun și la serviciul arhivă pentru a i se elibera decizia în baza căreia a fost

eliberat titlul menționat.

Prin decizia din 21 ianuarie 2021 a Curții de Apel Comrat, a fost admisă cererea

de apel depusă de Postica Andrei, casată hotărârea din 11 august 2020 a Judecătoriei

Cimișlia (sediul central) și emisă o nouă hotărâre sub formă de încheiere prin care

cererea a fost scoasă de pe rol.

Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că din materialele dosarului

reiese că bunul imobil în litigiu este proprietatea administrației publice locale, însă

petiționarul a solicitat recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunului

susmenționat, întrucât începând din anul 2003 dispune de acest teren ca un bun

2

proprietar, prelucrându-l, plătind impozitul funciar. Din aceste considerente, la caz

persistă existența unui litigiu de drept ce ține de competența instanțelor judecătorești,

circumstanță care duce la scoaterea cererii de pe rol.

La 19 aprilie 2021, Postica Andrei a contestat cu recurs decizia din 21 ianuarie

2021 a Curții de Apel Comrat, solicitând casarea acesteia cu emiterea unei noi

hotărâri prin care cererea să fie admisă în modul formulat.

În motivarea recursului a invocat faptul că la emiterea deciziei instanța de apel

a interpretat în mod eronat legea precum și a comis alte erori care au dus la

soluționarea greșită a cauzei.

La 07 iunie 2021 (prin oficiul poștal), Primarul com. Albina a depus o referință

la recursul declarat de către Postica Andrei, solicitând considerarea acestuia ca fiind

inadmisibil.

La 06 septembrie 2021, Postica Andrei a depus un supliment la recursul

declarat, reiterând aceleași circumstanțe și motive.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 21

ianuarie 2021, expediată părților 22 februarie 2021, recepționată de recurent la 26

februarie 2021, astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și

a declarat recursul împotriva deciziei instanței de apel în termenul stabilit de lege.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către

Postica Andrei, inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Postica Andrei, nu pot duce la admisibilitatea

3

recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură

civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe

care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs

implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarată de către Postica Andrei.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Postica Andrei.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

4