2ra-1182/21 — repararea prejudiciului material si moral

2ra-1182/21 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.2ra-1182/21

Prima instanță - Judecătoria Ungheni, sediul Central ( jud. :M. Stratan )

Instanța de Apel - Curtea de Apel Chișinău (jud. : V. Sîrbu, V. Buhnaci, D. Dorin)

Î N C H E I E R E

01 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de Popescu Cătălin, reprezentat

de avocatul Bajurean Ghenadie,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de depusă de Popescu

Cătălin împotriva lui Luncașu Nicolai, Luncașu Gheorghii și Scutelnic Elizaveta,

privind repararea prejudiciului material și moral cauzat prin vătămare corporală, și

cererea reconvențională înaintată de Luncașu Nicolai împotriva lui Popescu

Cătălin privind încasarea prejudiciului material și moral cauzat în urma infracțiunii,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 martie 2021 prin care s-a

respins apelul declarat de Popescu Cătălin și s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Ungheni, sediul Central din 12 noiembrie 2020,

c o n s t a t ă :

La 02 iunie 2020, Popescu Cătălin a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Luncașu Nicolai, Luncașu Gheorghii și Scutelnic Elizaveta, privind

repararea prejudiciului material și moral cauzat prin vătămare corporală.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 01 noiembrie 2017, aproximativ la ora

2100, Luncașu Nicolai Gheorghii, Luncașu Gheorghii și Scutelnic Elizaveta Isai,

aflându-se în strada din satul Patruceni, r-nul Nisporeni, i-au aplicat multiple

lovituri peste corp, cauzându-i conform raportului de expertiză judiciară

nr.201824D0022 din 26 februarie 2018, trauma cranio-cerebrală acută închisă,

exprimată prin contuzie cerebrală de gradul I, care se califică ca vătămare corporală

ușoară.

La 26 decembrie 2017, de către SUP a IP Nisporeni a fost pornită urmărirea

penală în cauza penală pe semnele componenței de infracțiune prevăzută de art. 287

al. (2) lit. b) Cod Penal în cadrul examinării căreia ulterior au fost puși sub învinuire

Luncașu Nicolai Gheorghii, Luncașu Gheorghii și Scutelnic Elizaveta Isai.

La 02 iulie 2018, prin ordonanța procurorului Procuraturii raionului Nisporeni,

a fost dispusă scoaterea pârâților de sub urmărire penală pe motiv că, fapta nu

întrunește elementele infracțiunii, dar constituie contravenție, fiind pornit dosar

1

contravențional în baza art. 78 alin. (2) Cod contravențional.

Astfel, pârâții au fost recunoscuți vinovați în comiterea contravenției prevăzute

de art.78 alin. (2) Cod contravențional.

Reclamantul a indicat că, în urma acțiunilor ilegale ale pârâților i-a fost cauzat

un prejudiciu sănătății, fiind nevoit un timp îndelungat să primească tratament,

pentru care a cheltuit suma totală de 23074,95 lei (cheltuieli legate de investigațiile

medicale, medicamente, alimente, deplasările etc.) și consideră că această sumă

urmează a fi încasată solidar din contul pârâților.

De asemenea, pe lângă prejudiciul material i-au fost cauzate suferințe psihice

legate de tratamentul îndelungat, reproșurile aduse de către colegi pentru faptul ca a

fost bătut și umilit, de examinarea îndelungată a dosarului penal și pentru

recuperarea prejudiciului moral suferit consideră că suma de 100.000 lei este una

rezonabilă.

Popescu Cătălin a solicitat încasarea în mod solidar de la Luncașu Nicolai

Gheorghii, Luncașu Gheorghii și Scutelnic Elizaveta Isai a sumei de 23074,95 lei,

cu titlu de prejudiciu cauzat prin vătămare a integrității corporale, suma de 100000

lei cu titlu de prejudiciu moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

La 12 august 2020, Luncașu Nicolai a înaintat o cerere reconvențională

împotriva lui Popescu Cătălin privind încasarea prejudiciului material și moral

cauzat în urma infracțiunii.

În motivarea acțiunii reconvenționale a indicat că, potrivit sentinței

judecătoriei Ungheni din 11 aprilie 2018, Popescu Cătălin a fost recunoscut vinovat

de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 al. (1) Cod penal.

În urma evenimentelor din la 01 noiembrie 2017, are un sentiment permanent

de neliniște, și-a pierdut încrederea în sine și simte o teamă permanentă.

În procesul penal acțiune civilă nu a înaintat, deoarece la acel moment nu

conștientiza existența problemei și prejudiciul suferit.

Astfel, prin fapta comisă de Popescu Cătălin, i-a fost cauzat un prejudiciu

material în mărime de 7728 lei, compus din 6000 lei cheltuieli pentru consiliere

psihologică și 1728 lei cheltuieli de deplasare.

Prețul unei ședințe de consiliere psihologică constituie 300 lei, iar pentru a

ameliora problemele de ordin psihologic, consideră că are nevoie de 20 de

asemenea ședințe, prețul total al cărora constituie 6.000 lei.

Instituția respectivă se află în mun. Chișinău și astfel trebuie să se deplaseze,

iar tichetul pentru ruta Nisporeni-Chișinău costă 43,2 lei într-o direcție, conform

datelor afișate pe http://autogara.md.

Deoarece necesită să efectueze 20 de deplasări Nisporeni Chișinău, tur-retur, îi

sunt necesare 40 de tichete de călătorie a câte 43,2 lei fiecare, în total 1.728 lei.

La moment nu dispune de bani pentru procedurile de consiliere nominalizate și

solicită instanței, să fie percepute din contul pârâtului contravaloarea acestora, ca

cheltuieli ce urmează a fi suportate de el în viitor.

Totodată, relatează că a fost nevoit să apeleze la serviciile avocatului pentru

întocmirea cererii și reprezentarea în judecată. Aceste servicii constau în

reprezentarea sa în fața instanței de judecată. Suma totală a cheltuielilor de asistență

juridică constituie 6000 lei, iar pentru suferințele suportate consideră că urmează să

îi fie compensat și un prejudiciu moral pe care îl estimează în mărime de 100000 lei.

2

Luncașu Nicolai a solicitat încasarea din contul lui Popescu Cătălin a

prejudiciului material cauzat prin infracțiune în mărime de 7728 lei, a cheltuielilor

de asistență juridică în mărime de 6000 lei și a prejudiciului moral în mărime de

100000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Ungheni din 12 noiembrie 2020, acțiunea depusă

de Popescu Cătălin s-a admis parțial.

S-a încasat în mod solidar de la Luncașu Nicolai, Luncașu Gheorghii,

Scutelnic Elizaveta în beneficiul lui Popescu Cătălin prejudiciul material cauzat prin

vătămările corporale în sumă de 445,94 lei și cheltuieli pentru asistența juridică în

mărime de 6000 lei, în total suma de 6445,94 lei.

S-a încasat de la Luncașu Nicolai în beneficiul lui Popescu Cătălin prejudiciul

moral cauzat în urma contravenției în mărime de 5000 lei.

S-a încasat de la Luncașu Gheorghii în beneficiul lui Popescu Cătălin

prejudiciul moral cauzat în urma contravenției în mărime de 5000 lei.

S-a încasat de la Scutelnic Elizaveta în beneficiul lui Popescu Cătălin

prejudiciul moral cauzat în urma contravenției în mărime de 5000 lei.

În rest cererea de chemare în judecată depusă de Popescu Cătălin s-a respins.

S-a admis parțial cererea reconvențională.

S-a încasat de la Popescu Cătălin în beneficiul lui Luncașu Nicolai prejudiciul

moral cauzat prin infracțiune în mărime de 15000 lei și cheltuieli pentru asistența

juridică în mărime de 6.000 lei.

În rest cererea reconvențională s-a respins.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că, prin sentința Judecătoriei

Ungheni din 11 aprilie 2018 Popescu Cătălin a fost recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute la art.287 alin. (1) Cod Penal.

Prin Ordonanța Procurorului în Procuratura Nisporeni din 02 iulie 2018

Luncașu Nicolae, Luncașu Gheorghii și Scutelnic Elizaveta au fost recunoscuți

vinovați de comiterea contravenției prevăzute la art. 78 al. (2) Cod Contravențional

și le-a fost aplicată amenda în mărime de câte 40 unități convenționale, echivalentul

a 2000 lei.

Pedepsele au fost aplicate pentru faptele petrecute la 01 noiembrie 2017 între

Popescu Cătălin și Luncașu Nicolae Luncașu Gheorghii și Scutelnic Elizaveta.

Instanța a reținut că, potrivit bonuri de plată Popescu Cătălin a suportat

cheltuieli în sumă de 707,89 lei, însă din acestea unele bonuri nu se referă la

cheltuieli legate de vătămările corporale, în sumă constituie 261,95 lei.

Pârâții Luncașu Nicolae, Luncașu Gheorghii și Scutelnic Elizaveta au

recunoscut bonurile de plată pe care le-au considerat aparent relevante speței în

sumă de 445,94 lei.

Careva probe care ar demonstra relevanța și pertinența bonurilor prezentate, a

extraselor-trimitere, precum și a bonurilor pentru transport, Popescu Cătălin, nu a

demonstrat instanței și nici nu a combătut analiza detaliată bazată pe literatura de

specialitate, menționată de pârâți în referință.

Astfel, instanța a admis pretenția privind încasarea prejudiciul material în

partea în care pârâții au recunoscut-o prin referință, în rest a considerat cerința ca

neîntemeiată.

Cu referire la prejudiciul moral instanța a constatat că, lui Popescu Cătălin,

3

prin acțiunile ilegale ale lui Luncașu Nicolae, Luncașu Gheorghii și Scutelnic

Elizaveta, care au dus la vătămarea corporală a reclamantului i-a fost cauzat și un

prejudiciu moral, întrucât a suportat unele suferințe morale în urma durerilor

provocate cât și cauzat un disconfort legat de necesitatea de a se trata.

Astfel, ținând cont de natura dreptului lezat, caracterul și gravitatea suferințelor

suportate de Popescu Cătălin, instanță a concluzionat de a acorda reclamantului

drept compensație morală suma de câte 5000 lei care urmează a fi încasată de la

fiecare dintre pârâți, sumă ce reprezentă o satisfacție suficientă, echitabilă și

nicidecum diminuată a prejudiciului moral cauzat în sensul art. 41 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamental.

Referitor la pretenția din cererea reconvențională cu privire la încasarea din

contului lui Popescu Cătălin a prejudiciului material cauzat prin infracțiune în

mărime de 7728 lei instanța a reținut că, Luncașu Nicolae nu a probat prin avizul

unui organ abilitat necesitatea de a participa la consultații psihologice.

Referitor la cerința din cererea reconvențională cu privire la încasarea

prejudiciului moral, instanța consideră aplicabile prevederile art. 1998 alin. (1) ,

2036 alin. (1). Cod civil

Instanța a conchis că, Luncașu Nicolae a fost recunoscut ca parte vătămată pe

cauza penală în baza căreia, prin sentința Judecătoriei Ungheni din 11 aprilie 2018,

Popescu Cătălin a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.

287 alin. (1) Cod Penal.

Astfel, ținând cont de faptul că în urma unor acțiuni ilegale, comise într-un loc

public, în prezența mai multor persoane, lui Luncașu Nicolae i-au fost cauzate

prejudicii morale și astfel instanța a considerat oportun încasarea despăgubirii

morale în mărime de 15000 lei de la Popescu Cătălin pentru Luncașu Nicolae, suma

fiind proporțională cu suferințele morale cauzate și în coraport cu perioada de timp

scursă din momentul acțiunilor care le-au provocat.

Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 07 decembrie 2020 Popescu

Cătălin a depus apel solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei

Ungheni, sediul Central din 12 noiembrie 2020, cu emiterea unei noi hotărâri de

admitere integrală a acțiunii inițiale și de respingere a acțiunii reconvenționale.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 martie 2021 s-a respins apelul

declarat de Popescu Cătălin și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Ungheni, sediul

Central din 12 noiembrie 2020

La 14 iunie 2021, avocatul Popescu Cătălin, reprezentat de avocatul Bajurean

Ghenadie a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 martie

2021 și a hotărârii Judecătoriei Ungheni, sediul Central din 12 noiembrie 2020

solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare și

emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii inițiale și de respingere a

acțiunii reconvenționale.

În motivare a invocat că, instanța de fond și apel nu au elucidat pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei și nu a luat în considerație

probele prezentate.

Aprecierea instanței referitor la cuantumul prejudiciului moral este greșită.

Instanța nu urma să se limiteze la stabilirea cuantumului prejudiciului numai la

calificarea faptelor săvârșite de reclamant și de pârât, dar să ia în considerație

4

suferințele psihice exprimate prin frustrare, suferințe fizice exprimate prin dureri

fizice ca urmare a leziunilor cauzate suferite de reclamant.

Lui Popescu Cătălin în rezultatul acțiunilor ilicite ale pârâților i-a fost cauzată

vătămare intenționată ușoară a integrității corporale care a provocat o dereglare de

scurtă durată a sănătății, a capacității de muncă, exprimată prin trauma cranio-

cerebrală acută închisă, iar lui Luncașu Nicolae i-au fost provocate vătămări

corporale neînsemnate.

Recurentul consideră greșită soluția instanțelor inferioare de a-i acorda

prejudiciu moral de trei ori mai mic față de pârâți, deoarece acestuia i-au fost

cauzate leziuni mai grave.

Probele prezentate în cadrul examinării cauzei au fost interpretate eronat, iar

decizia instanței de apel relevă o insuficiență analiză a probatoriului în cauză ce a

condus la reținerea unei situații de fapt inexacte.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs

menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei 24 martie

2021.

Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Potrivit dovezii de la fila dosarului 205 instanța de apel a comunicat

participanților la proces decizia motivată la 27 aprilie 2021, respectiv, cererea de

recurs declarată la 14 iunie 2021, se încadrează în termenul prevăzut de art.434 din

Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

La 30 iunie 2021, Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimaților recursul,

informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de la data

primirii scrisorii, corespondența fiind recepționată la 08 iulie 2021, potrivit avizelor

de recepție (f.d. 215-217).

La 16 iulie 2021, Luncașu Nicolai, Luncașu Gheorghii și Scutelnic Elizaveta,

reprezentați de avocatul au depus referință menționând că, recursul lui Popescu

Cătălin nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă.

De asemenea a invocat că, recursul este depus peste termenul prevăzut de art.

434 din Codul de procedură civilă. A pledat pentru inadmisibilitatea recursului.

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

5

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de

recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Potrivit art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

6

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Popescu Cătălin,

reprezentat de avocatul Bajurean Ghenadie, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și drept urmare, este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Popescu Cătălin, reprezentat de

avocatul Bajurean Ghenadie.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii

Galina Stratulat

Dumitru Mardari

7