3ra-731/21 — Contestarea actului adminsitrativ

Dosarul nr. 3ra-731/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud: G.Cazacu)

Instanța de Apel: Curtea de Apel Chișinău (Jud: A.Minciună, I.Muruianu, E.Palanciuc)

Î N C H E I E R E

18 august 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Valeriu Gîrjău împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

contestarea actului administrativ, obligarea achitării pensiei anticipate pentru limită

de vîrstă și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 7 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 20 ianuarie 2020, Valeriu Gîrjău a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului

administrativ, obligarea achitării pensiei anticipate pentru limită de vîrstă și

încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 19 decembrie 2017, Valeriu Gîrjeu,

a depus actele necesare către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Căușeni, pentru

realizarea dreptului la pensie anticipate pentru limită de vârstă. Iar, în baza actelor

depuse, s-a stabilit lui, Valeriu Gîrjeu, pensia anticipată pentru limită de vârstă,

calculată pe baza venitului mediu lunar valorizat de 7 861,89 de lei, luându-se în

considerare stagiul total de cotizare de 33, 6 ani.

A relatat că, cadrul juridic care îi oferă dreptul de a beneficia de pensia

anticipată pentru limită de vârstă, este art. 151 din Legea privind sistemul public de

pensii, în vigoare la data acordării pensie, conform căruia, asiguratul care a realizat

stagiul complet de cotizare prevăzut la art.42 alin.(1) poate solicita stabilirea

anticipată a pensiei pentru limită de vârstă cu cel mult trei ani înaintea împlinirii

vârstei standard de pensionare de 63 de ani pentru bărbați și femei.

Întrunind condițiile cumulative, și anume stagiul de cotizare pentru bărbați -

33, 6 ani, având vârstă de 60 ani, ceea ce constituie cel mult 3 ani înaintea împlinirii

vârstei standarde de pensionare, a beneficiat de pensie anticipată pentru limită de

1

vârstă în baza art. 151 al Legii privind sistemul public de pensii, în vigoare la 1

ianuarie 2017.

A comunicat că, începând cu data de 1 martie 2018, de către Casa Națională

de Asigurări Sociale, a fost sistată achitarea pensiei acordate, pe motiv că ar urma să

confirme suplimentar prin alte documente, decât carnetul de muncă, perioada de

activitate de la 19 februarie 1980 – 24 septembrie 1980, deoarece înscrierile în

carnetul de muncă conțin rectificări.

Astfel, relatează reclamantul că, în scopul obținerii altor documente

confirmative pentru demonstrarea activității în perioada 19 februarie 1980 – 24

septembrie 1980, în cadrul РО Молдсельхозхимия, de la SA ,,Fertilitate-Căușeni”,

a solicitat informația cu privire la succesorul РО Молдсельхозхимия. Însă, prin

răspunsul oferit, s-a comunicat că, la 29 mai 1997, SA ,,Fertilltate-Căușeni”, a suferit

un furt și un incendiu în clădirea arhivei.

În asemenea circumstanțe, este lipsit de dreptul la prezentarea actelor

confirmative suplimentare, solicitate de Casa Națională de Asigurări Sociale, dat

fiind faptul că acestea au fost distruse.

La data de 1 noiembrie 2019, a înaintat o cerere prealabilă către Casa

Națională, însă prin răspunsul la cererea prealabilă, recepționat la data de 18

decembrie 2019, Casa Națională de Asigurări Sociale, confirmă dreptul său de a

beneficia de pensie anticipată pentru limită de vârstă și sistarea achitării pensiei

începând cu 1 martie 2018 până la confirmarea perioadei de 7 luni, și anume 19

februarie 1980 – 24 septembrie 1980.

A relatat că, rectificările din carnetul de muncă, conform pct. 69 din

Regulamentul privind modalitatea de calculare a pensiilor și modalitatea de

confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor, stagiul de cotizare

realizat până la Introducerea evidenței individuale de asigurări sociale (până la 1

ianuarie 2019) este carnetul de muncă.

În lipsa carnetului de muncă sau în cazurile în care carnetul de muncă include

înscrieri incorecte și imprecise sau lipsesc înscrisurile respective despre anumite

perioade de activitate, pentru confirmarea stagiului se iau în considerare

adeverințele, extrasele din ordine, contul personal al angajatului în care se reflectă

salariul calculat lunar, schema de încadrare și alte documente ce conțin informații

referitoare la perioada de muncă. Or, din carnetul de muncă reiese că, reclamantul

Valeriu Gîrjeu, a fost angajat la data de 19 februarie 1980 în calitate de șofer în

cadrul РО Молдсельхозхимия, datele fiind confirmate prin ștampila angajatorului.

A considerat că, alegațiile pârâtei sunt lipsite de temei, deoarece acele

înscrieri care susține Casa Națională, sunt rectificate și necesită a fi confirmate prin

alte acte confirmative, țin de data angajării, nu și de luna angajării, astfel, în orice

situație se întrunesc condițiile pentru beneficierea de pensie anticipată pentru limită

de vârstă.

Mai mult decât atât, conform răspunsului Arhivei orașului Căușeni,

reclamantul este în imposibilitate de a prezenta alte înscrisuri confirmative, or,

carnetul de muncă servește drept temei pentru demonstrarea activității acestuia,

conținând înscrieri efectuate și confirmate de angajator prin ștampilă.

A solicitat Valeriu Gîrjău anularea răspunsului nr. G-2557/19 din 9

decembrie 2019, privind respingerea cererii prealabile; obligarea de a include în

stagiul de cotizare a perioadei activității din 19 februarie 1980 până la 24 septembrie

1980; obligarea de a achita pensia anticipată pentru limită de vârstă, retroactiv din

2

data suspendării cu restituirea cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice în

sumă de 3 000 de lei.

Prin hotărârea din 23 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani acțiunea

a fost admisă parțial, s-a anulat răspunsul nr. G-2557/19 din 9 decembrie 2019 a

Casei Naționale de Asigurări Sociale, privind respingerea cererii prealabile; s-a

obligat Casa Națională de Asigurări Sociale de a achita lui Valeriu Gîrjău, pensie

anticipată pentru limită de vârstă din data de 1 martie 2018; s-a încasat din contul

Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul lui Valeriu Gîrjău, cheltuielile de

asistență juridică în sumă de 2 500 de lei. În rest pretențiile fiind respinse ca

neîntemeiate.

La data de 27 iulie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere

de apel împotriva hotărârii din 23 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

Prin decizia din 7 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 23 iulie 2020

a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel instanțele ierarhic inferioare au conchis că, carnetul de

muncă conține careva rectificări asupra datei angajării, dar nu și lunii sau anului,

respectiv această înscriere urma a fi inclusă la calculul stagiului de cotizare.

Rectificarea în carnetul de muncă se confirmă și prin consecutivitatea mențiunilor

în carnetul de muncă referitor la perioada de activitatea a intimatului, precum și prin

ordinul emis la data cu 8 februarie 1980. Argumentele Casei Naționale de Asigurări

Sociale, sunt neîntemeiate, or, prin lege, aceasta este obligată să achite pensia

anticipată pentru limita de vârstă, în caz contrar, respingerea acestei cerințe a

reclamantului va duce la încălcarea dreptului de proprietate al reclamantului asupra

pensiei neprimite, fapt ce ar încălca atât un drept constituțional, cât și ar contraveni

practicii judiciare naționale și principiilor CtEDO.

La 9 aprilie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs, iar la 13

mai 2021 motivarea recursului împotriva deciziei din 7 aprilie 2021 a Curții de Apel

Chișinău.

În motivarea cererii de recurs a indicat că, instanțele ierarhic inferioare au

apreciat eronat înscrisurile anexate ce ar confirma perioada de activitate conform

carnetului de muncă. Înscrierile în carnetul de muncă trebuie să fie clare, concise și

fără rectificări.

A solicitat Casa Națională de Asigurări Sociale admiterea cererii de recurs,

casarea deciziei recurate cu pronunțarea unei noi decizii.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale la data de 9

aprilie 2021 și motivarea recursului depusă la data de 13 mai 2021, sunt în termen.

Or, dispozitivul deciziei din 7 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificat

3

participanților la proces prin intermediul poștei electronice la data 8 aprilie 2021

(f.d.128), iar decizia motivată a fost recepționată la data de 18 mai 2021, fapt ce se

confirmă prin avizul de recepție nr. DS8001660807AS (f.d. 138).

La data de 17 iunie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimatului copia cererii de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței.

La 6 iulie 2021, Valeriu Gîrjău, reprezentat de avocatul Olga Secrieru a depus

referință prin care a solicitat de a declara ca fiind inadmisibil recursul depus de Casa

Națională de Asigurări Sociale.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din motivele ce succed.

În temeiul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246

din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile

Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex

officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245

alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

4

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

5