2ra-1004/21 — recuperarea in ordine de regres a prejudiciului material
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- recuperarea in ordine de regres a prejudiciului material
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
2ra-1004/21 — recuperarea in ordine de regres a prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra-1004/2021
prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Central (jud: A.Arapu-Buțco)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M.Guzun, I.Dutca, A.Malîi)
Î N C H E I E R E
07 iulie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
examinând admisibilitatea recursului declarat de Radu Țanga, reprezentat de
avocatul Liliana Munteanu,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Compania de
Asigurări „Galas” societate pe acțiuni împotriva lui Radu Țanga, intervenienți
accesorii Compania de Asigurări „Asterra Group” societate pe acțiuni și societatea
comercială „Eneia-Grup” societate cu răspundere limitată cu privire la recuperarea
în ordine de regres a prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 03 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 20 februarie 2020, CA „Galas” SA a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Radu Țanga, intervenienți accesorii CA „Asterra Group” SA și SC
„Eneia-Grup” SRL cu privire la recuperarea în ordine de regres a prejudiciului
material și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, CA „Galas” SA a invocat că la data de 15 septembrie
2017, între CA „Galas” SA și Alexandru Sandu, a fost încheiat un contract de
asigurare obligatorie de răspundere civilă auto pentru pagube produse de
autovehicule XXXXX, pentru automobilul de model XXXXX, valabil până la data
de 14 septembrie 2018, pentru un număr limitat de persoane.
A susținut că la 21 iunie 2018, în XXXXX, a avut loc accidentul rutier între
automobilul de model XXXXX, condus de Radu Țanga și automobilul de model
XXXXX (care a fost deteriorat esențial), condus de Roman Baeș.
A menționat că prin procesul-verbal de constatare a contravenției nr. XXXXX
din 25.06.2018, vinovat de producerea accidentului rutier a fost recunoscut pârâtul
Țanga Radu. La fel, în privința acestuia a fost întocmit și proces verbal cu privire
la contravenție în baza art.243 Cod contravențional, pentru părăsirea locului
accidentului rutier.
Conform art.22 alin. (11) al Legii nr.414-XVI din 22.12.2006, stipulează că
dacă la data producerii accidentului de autovehicul, persoana păgubită are în
vigoare un contract de asigurare de bunuri pentru bunurile avariate sau distruse
1
prin accidentul de autovehicule, posesorul unor astfel de bunuri va fi despăgubit în
temeiul acelui contract.
Astfel, a menționat că, automobilul de model XXXXX era asigurat facultativ
în baza contractului de asigurare auto-casco nr.CS nr.009/BT/18 din 31.01.2018,
încheiat între CA „Asterra Group” SA și „Eneia Grup” SRL, prin urmare Baeș
Roman a fost despăgubit în temeiul acestui contract.
A comunicat că prejudiciul cauzat autoturismului XXXXX, anul fabricări
2017, a fost evaluat de unitatea autorizată de specialitate SC „Continent” SRL,
fiind stabilit că despăgubirea de asigurare pentru automobilul deteriorat constituie
suma de 149 932 lei, confirmată prin facturi și actele îndeplinire a lucrărilor.
A specificat că la data de 07.09.2018 la CA „Galas” SA a fost înregistrată cu
nr.2181 pretenția din partea CA „Asterra Group” SA, prin care ultima a solicitat
restituirea sumei de 149 932 lei, ceea ce a constituit despăgubire de asigurare
pentru autovehiculul deteriorat, făcând trimitere la prevederile art.22 alin. (13) al
Legii nr.414-XVI din 22.12.2006, cu privire la asigurarea obligatorie de
răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, care statuează că,
asiguratorul de bunuri al persoanei păgubite recuperează despăgubirea de asigurare
plătită de la asiguratorul de răspundere civilă auto al persoanei vinovate.
Astfel, Comisia regularizare daune a CA „Galas” SA a recunoscut
evenimentul produs la data de 21 iunie 2018 ca fiind caz asigurat și a aprobat prin
ordinul nr.04/regres/19/RE, spre achitare suma de 149932 lei, ceea ce constituie
despăgubire de asigurare pentru automobilul XXXXX, sumă ce la data de
19.02.2019 a fost transferată către CA „Asterra Group” SA, potrivit obligațiilor
asumate prin contractul de asigurare RCA1 nr.003454513 din 15 septembrie 2017
încheiat între CA „Galas” SA și Sandu Alexandru pentru a automobilul de model
XXXXX.
A afirmat că, deoarece la data producerii accidentului, Radu Țanga nu era
inclus în lista conducătorilor auto admiși de a conduce mijlocul de transport indicat
în contractul de asigurare încheiat între CA „Galas” SA și Sandu Alexandru pentru
automobilul de model XXXXX, ori acesta a fost încheiat pentru un număr limitat
de persoane, doar pentru Sandu Alexandru, astfel că răspunderea lui Țanga Radu
pentru pagubele produse terților prin accident, nu se consideră asigurată în temeiul
contractului menționat.
A relatat că răspunderea civilă a pârâtului pentru daunele produse terților, nu
se consideră asigurată în temeiul contractului RCAI încheiat cu CA „Galas” SA și
pentru faptul că a părăsit locul accidentului rutier, contrar prevederilor legale, și
astfel, acestuia îi revine obligația de a restitui în ordine de regres suma achitată de
CA „Galas” SA cu titlu de despăgubire de asigurare.
A susținut că în vederea recuperării pe cale amiabilă a pagubei materiale
suportate pentru despăgubirea autovehiculul deteriorat CA „Galas” SA, a expediat
în adresa lui Radu Țanga cerere prealabilă la data de 27 martie 2019 și 28
noiembrie 2019, care au fost recepționate de pârât, în vederea recuperării
prejudiciului material în mărime de 149932 lei. Cererile date au fost lăsate fără
răspuns.
A solicitat CA „Galas” SA, încasarea din contul lui Radu Țanga în beneficiul
CA „Galas” SA a sumei de 149932 lei cu titlu de prejudiciu material în ordine de
regres și încasarea din contul pârâtului în beneficiul reclamantului cheltuielile de
judecată, formate din cheltuieli de taxa de stat în sumă de 4497,96 lei.
2
Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni (sediul Central) din 12 iunie 2020, s-a
admis acțiunea înaintată de CA „Galas” SA. S-a încasat din contul lui Radu Țanga
în beneficiul CA „Galas” SA cu titlu de prejudiciu material suma de 149932 lei și
cheltuielile de judecată sub forma taxei de stat în mărime de 4497,96 lei (f.d.125;
133-142).
Prin decizia din 03 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul
declarat de Radu Țanga, reprezentat de avocatul Liliana Munteanu și s-a menținut
hotărârea Judecătoriei Criuleni (sediul Central) din 12 iunie 2020.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că hotărârea primei instanțe
întemeiată și legală, iar argumentele cererii de apel neîntemeiate, reieșind din
următoarele.
Dispozițiile art. 7 alin. (1) și (2) Cod civil (în redacția în vigoare de la 1 martie
2019), prevăd că legea civilă nu are caracter retroactiv. Ea nu modifică și nici nu
suprimă condițiile de constituire a unei situații juridice constituite anterior, nici
condițiile de stingere a unei situații juridice stinse anterior. De asemenea, legea
nouă nu modifică și nu desființează efectele deja produse ale unei situații juridice
stinse sau în curs de realizare. Legea nouă este aplicabilă situațiilor juridice în curs
de realizare la data intrării sale în vigoare.
Așadar, instanța de apel a relatat că litigiului dedus judecății îi sunt aplicabile
prevederile Codului civil în redacția în vigoare până la 01 martie 2019, în
condițiile în care raportul juridic litigios a luat naștere și s-a stins până la data
intrării în vigoare a noii legi.
Conform art. 1301 Cod civil, prin contract de asigurare, asiguratul se obligă să
plătească asigurătorului prima de asigurare, iar acesta se obligă să plătească, la
producerea riscului asigurat, asiguratului sau unui terț (beneficiarului asigurării)
suma asigurată ori despăgubirea, în limitele și în termenele convenite.
Potrivit art. 1329 alin. (1) Cod civil, asigurătorul care a plătit despăgubirea de
asigurare preia, în limitele acestei sume, dreptul la creanță pe care asiguratul sau o
altă persoană care a încasat despăgubirea de asigurare îl deține în raport cu terțul
responsabil de producerea pagubei dacă legea sau contractul nu prevede altfel.
Conform art. 29 lit. d) al Legii nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la
asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule,
asigurătorul are dreptul să înainteze acțiune de regres persoanei răspunzătoare de
producerea pagubelor atunci când persoana răspunzătoare de producerea
accidentului nu este inclusă în contractul de asigurare încheiat între proprietarul
sau utilizatorul autovehiculului și asigurătorul de răspundere civilă auto, cu
excepția situației prevăzute la art. 8 alin. (2) lit. b).
Astfel, s-a constatat că la data de 15 septembrie 2017, între CA „Galas” SA,
în calitate de asigurator și Alexandru Sandu, în calitate de asigurat, a fost încheiat
contractul seria RCAI nr.003454543 de asigurare obligatorie de răspundere civilă
auto pentru pagube produse de autovehicule, pentru autovehiculul marca și
modelul XXXXX prin care părțile au stabilit că contractul se extinde doar pentru
asiguratul Alexandru Sandu, în intervalul de timp cuprins între 15 septembrie
2017-14 septembrie 2018 (f.d.30).
Instanța de apel a constatat că responsabil de producerea pagubei automobilului
de model XXXXX este Radu Țanga, conform procesului-verbal cu privire la
contravenție seria MAI nr. XXXXX din 25 iunie 2018 (f.d.44).
3
În circumstanțele enunțate, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată
concluzia primei instanțe cu privire la faptul că în speță, sunt întrunite condițiile
exercitării dreptului de încasare în ordine de regres, în condițiile în care Radu
Țanga este vinovat în producerea accidentului rutier și responsabil de repararea
prejudiciului.
Or, reieșind din prevederile art. 1329 alin. (1) Cod civil, deoarece asigurătorul
CA „Galas” SA a plătit despăgubirea de asigurare (costul reparației) în mărime de
149932 lei, iar Radu Țanga este persoana răspunzătoare de producerea accidentului
și nu este inclus în contractul de asigurare încheiat între proprietarul sau
utilizatorul autovehiculului și asigurătorul de răspundere civilă auto, CA „Galas”
SA este în drept să se subroge, în limitele acestei sume, în dreptul la repararea
prejudiciului față de pârâtul-apelant Radu Țanga, căruia îi revine obligația să
repare prejudiciul cauzat. S-a constatat că plata despăgubirii de asigurare în sumă
de 149932 lei pentru automobilul de model XXXXX a fost făcută de CA „Galas”
SA, potrivit ordinului de plată nr.174 din 19 februarie 2019 (f.d.73).
În asemenea circumstanțe, instanța de apel a considerat întemeiată concluzia
primei instanțe cu privire la încasarea din contul lui Radu Țanga în beneficiul CA
„Galas” SA suma de 149932 lei în ordine de regres.
La 30 aprilie 2021, Radu Țanga, reprezentat de avocatul Liliana Munteanu a
declarat recurs prin intermediul adresei electronice, iar la 05 mai 2021 Radu
Țanga, reprezentat de avocatul Liliana Munteanu, prin intermediul oficiului poștal
a declarat recurs, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii
primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.
În motivarea cererii de recurs s-a menționat că, soluția instanței de apel în
sensul adoptat rezultată din interpretarea greșită a prevederilor legale ce
guvernează raportul juridic litigios și circumstanțele probatorii ale dosarului.
În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 03 februarie 2021 și
a expediat-o participanților la proces la 04 martie 2021 (f.d.241), prin intermediul
adresei electronice. Astfel, recursul declarat la 30 aprilie 2021 și 05 mai 2021, este
în termen.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data
primirii acesteia.
Prin referința depusă la 02 iunie 2021 CA „Galas” SA a solicitat respingerea
recursului depus de Radu Țanga, reprezentat de avocatul Liliana Munteanu și
menținerea deciziei instanței de apel.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit
în conformitate cu alin. (2).
Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 20 mai 2021
instanța de recurs a comunicat intimatului recursul, informând despre necesitatea
depunerii referinței.
4
Examinând temeiurile recursului declarat de Radu Țanga, reprezentat de
avocatul Liliana Munteanu, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul ca inadmisibil din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Radu Țanga, reprezentat de
avocatul Liliana Munteanu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei contestate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,
din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor
de apreciere a probelor.
5
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că
nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes
(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25
februarie 1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
recunoaște recursul declarat de Radu Țanga, reprezentat de avocatul Liliana
Munteanu, ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Radu Țanga, reprezentat de
avocatul Liliana Munteanu, împotriva deciziei din 03 februarie 2021 a Curții de
Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
6