2ra-987/21 — cu privire la determinarea cotei-parti din proprietatea comuna

Dosarul nr. 2ra-987/21 Prima instanță: Judecătoria Bălți sediul central (jud. S. Ghercavii) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza) ÎNCHEIERE 7 iulie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Iurie Bejenaru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Banca Comercială „Moldova-Agroindbank” Societate pe Acțiuni în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Băncii Comerciale „Moldova-Agroindbank” Societate pe Acțiuni împotriva lui Veaceslav Ganța cu privire la determinarea cotei-părți din proprietatea comună împotriva deciziei din 9 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost admis apelul declarat de Dorin Ganța, casată integral hotărârea din 17 august 2020 a Judecătoriei Bălți sediul central, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea a fost respinsă constată: La 24 februarie 2020, BC „Moldova-Agroindbank” SA a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Veaceslav Ganța, intervenienți accesorii Maria Levco și Dorin Ganța cu privire la determinarea cotei-părți din proprietatea comună.

În motivarea acțiunii a invocat că prin hotărârea din 14 mai 2019 a Judecătoriei Bălți sediul central, a fost încasată de la Veaceslav Ganța în beneficiul BC „Moldova-Agroindbank” SA datoria în sumă de 457 816,39 de lei. Documentul executoriu a fost înaintat spre executare silită. În scopul asigurării executării documentului executoriu, prin încheierea nr. 111-2055/2019 din 4 septembrie 2019, executorul judecătoresc Adrian Agarici a aplicat sechestru pe bunurile debitorului Ganța Veaceslav. Potrivit informației din Registrul bunurilor imobile, apartamentul nr. X din str. XXXXX mun.

XXXXX aparține cu drept de proprietate lui Fiodor Ganța (decedat), Mariei Levco, Veaceslav Ganța și Dorin Ganța în temeiul contractului de privatizare nr. 334 din 28 ianuarie 1999 și certificatului din arhivă nr. 16/419 din 20 iulie 2005. 1 A menționat că, deoarece cota-parte ideală a lui Veaceslav Ganța din bunul imobil nu este cunoscută și nu poate fi urmărită, banca este nevoită să se adreseze cu o astfel de cerere în judecată. În opinia reclamantei, lui Veaceslav Ganța îi aparține 1/4 cotă-parte din bunul imobil menționat. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 553, 567, 571 Cod civil, art. 33, 33/1, 166 CPC. A solicitat determinarea cotei-părți din apartamentul nr. X din str. XXXXX mun.

XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX, atribuindu-i lui Veaceslav Ganța 1/4 cotă- parte, precum și încasarea de la pârât în beneficiul BC „Moldova-Agroindbank” SA a cheltuielilor privind achitarea taxei de stat în sumă de 270 de lei. Prin hotărârea din 17 august 2020 a Judecătoriei Bălți sediul central, a fost admisă acțiunea. A fost determinată 1/4 cotă-parte pentru Veaceslav Ganța din bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX – apartamentul nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX. A fost încasată de la Veaceslav Ganța în beneficiul BC „Moldova- Agroindbank” SA, cu titlu de cheltuieli de judecată, suma de 270 de lei. În susținerea soluției emise, prima instanță a menționat că din materialele cauzei rezultă că debitorul nu dispune de alte bunuri imobile decât cel indicat în litigiu, care ar putea fi urmărit în contul stingerii datoriei.

Astfel, fiind stabilit că Veaceslav Ganța deține dreptul de proprietate asupra bunului imobil – apartamentul nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX, creditorul este îndreptățit să ceară determinarea cotei-părți a proprietarului pentru a putea urmări, în contul stingerii creanțelor, cota-parte a debitorului Veaceslav Ganța. Prin urmare, prin prisma art. 545 alin. (1) Cod civil (în vigoare din 1 martie 2019), prima instanță a constatat că pentru pârâtul Veaceslav Ganța se determină 1/4 cota-parte din bunul imobil menționat. Prin decizia din 9 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul declarat de Dorin Ganța, casată integral hotărârea din 17 august 2020 a Judecătoriei Bălți sediul central, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care a fost respinsă acțiunea.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a stabilit că bunul imobil litigios este înregistrat pe numele lui Fiodor Ganța (decedat), Mariei Levco, Veaceslav Ganța și Dorin Ganța cu drept de proprietate în Registrul bunurilor imobile în anul 2003, cota-parte 1.0. Fiodor Ganța, Maria Levco, Veaceslav Ganța și Dorin Ganța, reieșind din înscrisul dat, au calitatea de proprietari devălmăși, fiind nedelimitată cota-parte a coproprietarilor. Astfel, fiind stabilit că Fiodor Ganța, Maria Levco, Veaceslav Ganța și Dorin Ganța sunt proprietari devălmași ai bunului imobil locativ apartamentul nr. X din mun. XXXXX str. XXXXX, înregistrat în Registrul bunurilor imobile cu nr. cadastral XXXXX, creditorul BC „Moldova-Agroindbank” SA urma să ceară partajul acestuia cu determinarea cotelor-părți ideale între coproprietari, pentru a putea urmări în contul stingerii creanțelor, cota-parte a debitorului Veaceslav Ganța.

Instanța de apel a menționat că BC „Moldova-Agroindbank” SA s-a adresat cu cerința de determinare a cotei-părți 1/4 din bunul imobil pentru Veaceslav Ganța, 2 astfel că prima instanță, prin admiterea acestei acțiuni, a lăsat în incertitudine proprietatea în devălmășie a lui Dorin Ganța, Fiodor Ganța și Mariei Levco. În circumstanțele date, reieșind din cerința înaintată, instanța de apel a ajuns la concluzia de a casa hotărârea primei instanțe și de a respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată. La 7 mai 2021, BC „Moldova-Agroindbank” SA a declarat recurs împotriva deciziei din 9 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe, precum și încasarea de la Veaceslav Ganța în beneficiul BC „Moldova-Agroindbank” SA a cheltuielilor privind achitarea taxei de stat la depunerea cererii de recurs în mărime de 135 de lei.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-o ilegală, nemotivată și pasibilă casării, deoarece instanța de judecată nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat în mor eronat legea și a apreciat arbitrar probele, ceea ce a dus la soluționarea greșită a cauzei. Având în vedere prevederile art. 95 alin. (1) Cod de executare, art. 553 alin. (1), 544, 561, 567 alin. (1), 571 Cod civil (în vigoare din 1 martie 2019), a evidențiat că partajul proprietății comune în devălmășie reprezintă o operație de împărțire a unei averi între mai multe persoane îndreptățite să o stăpânească, care presupune efectuarea a două acțiuni: determinarea (delimitarea) cotelor-părți și împărțirea acestora în natură între coproprietari.

Împărțirea proprietății comune pe cote-părți în cazul urmăririi cotelor-părți a debitorului poate fi realizată în mod arbitrar, or art. 561 Codul civil indică expres că pentru bunul imobil indivizibil partajul poate fi realizat doar cu acordul și consimțământul comun a coproprietarilor. Contrar prevederilor art. 390 alin. (1) lit. e) CPC, fără a motiva concluziile sale și fără a face referire la legea guvernată, instanța de apel a admis apelul, a casat hotărârea primei instanțe și a respins acțiunea.

Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apel (art. 373 alin. (5) CPC), nu a constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, nu a dovedit cu probe veridice și suficiente circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei pe care le consideră constatate, conluziile fiind în contradicție cu circumstanțele cauzei, eronat a interpretat legea și nu a aplicat normele de drept material care urmau a fi aplicate, ceea ce constituie temei de admitere a recursului. La fel, instanța de apel s-a eschivat de la exercitarea obligației impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, a examinat superficial circumstanțele cauzei, nu a intrat în esența litigiului și nu a apreciat toate circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând o decizie neîntemeiată de respingere a acțiunii.

La 21 mai 2021, în adresa lui Veaceslav Ganța, Mariei Levco și Dorin Ganța a fost expediată copia cererii de recurs depusă de BC „Moldova-Agroindbank” SA, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 94), fiind recepționată la 1 iunie 2021, ceea ce se atestă prin avizul de recepție anexat la actele cauzei (f. d. 96). 3 Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care intimații să-și expună poziția față de temeiurile recursului. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată la 11 martie 2021 la adresa electronică a reprezentantului recurentei, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la actele cauzei (f. d. 82). Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 7 mai 2021 în termenul legal. Examinând temeiurile recursului declarat de BC „Moldova-Agroindbank” SA, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de BC „Moldova-Agroindbank” SA, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. 4 Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de BC „Moldova-Agroindbank” SA urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Banca Comercială „Moldova- Agroindbank” Societate pe Acțiuni. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Iurie Bejenaru 5