2ra-987/21 — cu privire la determinarea cotei-parti din proprietatea comuna

Dosarul nr. 2ra-987/21

Prima instanță: Judecătoria Bălți sediul central (jud. S. Ghercavii)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza)

ÎNCHEIERE

7 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Banca

Comercială „Moldova-Agroindbank” Societate pe Acțiuni

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Băncii Comerciale

„Moldova-Agroindbank” Societate pe Acțiuni împotriva lui Veaceslav Ganța cu

privire la determinarea cotei-părți din proprietatea comună

împotriva deciziei din 9 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

admis apelul declarat de Dorin Ganța, casată integral hotărârea din 17 august 2020

a Judecătoriei Bălți sediul central, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea a

fost respinsă

constată:

La 24 februarie 2020, BC „Moldova-Agroindbank” SA a depus cerere de

chemare în judecată împotriva lui Veaceslav Ganța, intervenienți accesorii Maria

Levco și Dorin Ganța cu privire la determinarea cotei-părți din proprietatea comună.

În motivarea acțiunii a invocat că prin hotărârea din 14 mai 2019 a

Judecătoriei Bălți sediul central, a fost încasată de la Veaceslav Ganța în beneficiul

BC „Moldova-Agroindbank” SA datoria în sumă de 457 816,39 de lei.

Documentul executoriu a fost înaintat spre executare silită.

În scopul asigurării executării documentului executoriu, prin încheierea

nr. 111-2055/2019 din 4 septembrie 2019, executorul judecătoresc Adrian Agarici a

aplicat sechestru pe bunurile debitorului Ganța Veaceslav.

Potrivit informației din Registrul bunurilor imobile, apartamentul nr. X din

str. XXXXX mun. XXXXX aparține cu drept de proprietate lui Fiodor Ganța

(decedat), Mariei Levco, Veaceslav Ganța și Dorin Ganța în temeiul contractului de

privatizare nr. 334 din 28 ianuarie 1999 și certificatului din arhivă nr. 16/419 din

20 iulie 2005.

1

A menționat că, deoarece cota-parte ideală a lui Veaceslav Ganța din bunul

imobil nu este cunoscută și nu poate fi urmărită, banca este nevoită să se adreseze

cu o astfel de cerere în judecată.

În opinia reclamantei, lui Veaceslav Ganța îi aparține 1/4 cotă-parte din bunul

imobil menționat.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 553, 567, 571 Cod civil,

art. 33, 33/1, 166 CPC.

A solicitat determinarea cotei-părți din apartamentul nr. X din str. XXXXX

mun. XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX, atribuindu-i lui Veaceslav Ganța 1/4 cotă-

parte, precum și încasarea de la pârât în beneficiul BC „Moldova-Agroindbank” SA

a cheltuielilor privind achitarea taxei de stat în sumă de 270 de lei.

Prin hotărârea din 17 august 2020 a Judecătoriei Bălți sediul central, a fost

admisă acțiunea.

A fost determinată 1/4 cotă-parte pentru Veaceslav Ganța din bunul imobil cu

nr. cadastral XXXXX – apartamentul nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX.

A fost încasată de la Veaceslav Ganța în beneficiul BC „Moldova-

Agroindbank” SA, cu titlu de cheltuieli de judecată, suma de 270 de lei.

În susținerea soluției emise, prima instanță a menționat că din materialele

cauzei rezultă că debitorul nu dispune de alte bunuri imobile decât cel indicat în

litigiu, care ar putea fi urmărit în contul stingerii datoriei.

Astfel, fiind stabilit că Veaceslav Ganța deține dreptul de proprietate asupra

bunului imobil – apartamentul nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX, creditorul este

îndreptățit să ceară determinarea cotei-părți a proprietarului pentru a putea urmări,

în contul stingerii creanțelor, cota-parte a debitorului Veaceslav Ganța.

Prin urmare, prin prisma art. 545 alin. (1) Cod civil (în vigoare din 1 martie

2019), prima instanță a constatat că pentru pârâtul Veaceslav Ganța se determină 1/4

cota-parte din bunul imobil menționat.

Prin decizia din 9 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de Dorin Ganța, casată integral hotărârea din 17 august 2020 a Judecătoriei

Bălți sediul central, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care a fost respinsă acțiunea.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a stabilit că bunul imobil

litigios este înregistrat pe numele lui Fiodor Ganța (decedat), Mariei Levco,

Veaceslav Ganța și Dorin Ganța cu drept de proprietate în Registrul bunurilor

imobile în anul 2003, cota-parte 1.0.

Fiodor Ganța, Maria Levco, Veaceslav Ganța și Dorin Ganța, reieșind din

înscrisul dat, au calitatea de proprietari devălmăși, fiind nedelimitată cota-parte a

coproprietarilor.

Astfel, fiind stabilit că Fiodor Ganța, Maria Levco, Veaceslav Ganța și Dorin

Ganța sunt proprietari devălmași ai bunului imobil locativ apartamentul nr. X din

mun. XXXXX str. XXXXX, înregistrat în Registrul bunurilor imobile cu

nr. cadastral XXXXX, creditorul BC „Moldova-Agroindbank” SA urma să ceară

partajul acestuia cu determinarea cotelor-părți ideale între coproprietari, pentru a

putea urmări în contul stingerii creanțelor, cota-parte a debitorului Veaceslav Ganța.

Instanța de apel a menționat că BC „Moldova-Agroindbank” SA s-a adresat

cu cerința de determinare a cotei-părți 1/4 din bunul imobil pentru Veaceslav Ganța,

2

astfel că prima instanță, prin admiterea acestei acțiuni, a lăsat în incertitudine

proprietatea în devălmășie a lui Dorin Ganța, Fiodor Ganța și Mariei Levco.

În circumstanțele date, reieșind din cerința înaintată, instanța de apel a ajuns

la concluzia de a casa hotărârea primei instanțe și de a respinge acțiunea ca fiind

neîntemeiată.

La 7 mai 2021, BC „Moldova-Agroindbank” SA a declarat recurs împotriva

deciziei din 9 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe, precum și

încasarea de la Veaceslav Ganța în beneficiul BC „Moldova-Agroindbank” SA a

cheltuielilor privind achitarea taxei de stat la depunerea cererii de recurs în mărime

de 135 de lei.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată,

considerând-o ilegală, nemotivată și pasibilă casării, deoarece instanța de judecată

nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat în mor eronat legea și a

apreciat arbitrar probele, ceea ce a dus la soluționarea greșită a cauzei.

Având în vedere prevederile art. 95 alin. (1) Cod de executare, art. 553

alin. (1), 544, 561, 567 alin. (1), 571 Cod civil (în vigoare din 1 martie 2019), a

evidențiat că partajul proprietății comune în devălmășie reprezintă o operație de

împărțire a unei averi între mai multe persoane îndreptățite să o stăpânească, care

presupune efectuarea a două acțiuni: determinarea (delimitarea) cotelor-părți și

împărțirea acestora în natură între coproprietari.

Împărțirea proprietății comune pe cote-părți în cazul urmăririi cotelor-părți a

debitorului poate fi realizată în mod arbitrar, or art. 561 Codul civil indică expres că

pentru bunul imobil indivizibil partajul poate fi realizat doar cu acordul și

consimțământul comun a coproprietarilor.

Contrar prevederilor art. 390 alin. (1) lit. e) CPC, fără a motiva concluziile

sale și fără a face referire la legea guvernată, instanța de apel a admis apelul, a casat

hotărârea primei instanțe și a respins acțiunea.

Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apel (art. 373

alin. (5) CPC), nu a constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele importante

pentru soluționarea cauzei, nu a dovedit cu probe veridice și suficiente

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei pe care le consideră constatate,

conluziile fiind în contradicție cu circumstanțele cauzei, eronat a interpretat legea și

nu a aplicat normele de drept material care urmau a fi aplicate, ceea ce constituie

temei de admitere a recursului.

La fel, instanța de apel s-a eschivat de la exercitarea obligației impusă prin

lege, de înfăptuire a actului de justiție, a examinat superficial circumstanțele cauzei,

nu a intrat în esența litigiului și nu a apreciat toate circumstanțele și probele existente

ale cauzei, pronunțând o decizie neîntemeiată de respingere a acțiunii.

La 21 mai 2021, în adresa lui Veaceslav Ganța, Mariei Levco și Dorin Ganța

a fost expediată copia cererii de recurs depusă de BC „Moldova-Agroindbank” SA,

cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 94), fiind recepționată la

1 iunie 2021, ceea ce se atestă prin avizul de recepție anexat la actele cauzei

(f. d. 96).

3

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care

intimații să-și expună poziția față de temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată la

11 martie 2021 la adresa electronică a reprezentantului recurentei, fapt ce se

confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la actele cauzei (f. d. 82).

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 7 mai 2021 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de BC „Moldova-Agroindbank”

SA, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de BC „Moldova-Agroindbank”

SA, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

4

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de BC „Moldova-Agroindbank” SA urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Banca Comercială „Moldova-

Agroindbank” Societate pe Acțiuni.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

5