2ra-964/21 — transmiterea silită a bunului gajat

2ra-964/21 — transmiterea silită a bunului gajat (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-964/21

Prima instanță: (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) N. Mazur

Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) A. Pahopol, O. Cojocaru, R. Pulbere

D E C I Z I E

23 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de către avocatul Efros Valeri în interesele lui

Sava Gheorghe și de către Sava Gheorghe în interes propriu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Badîlo Veaceslav

împotriva lui Sava Gheorghe cu privire la transmiterea silită a bunului gajat,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 februarie 2021,

c o n s t a t ă:

La 08 februarie 2018, Badîlo Veaceslav a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Sava Gheorghe cu privire la transmiterea silită a bunului gajat.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că la data de 03 iunie 2011 a

încheiat cu Sava Gheorghe un contract de împrumut cu gaj, în temeiul căruia i-a

acordat cu împrumut pârâtului suma de 75 000 lei pe un termen de o lună.

În vederea asigurării obligațiilor contractuale, Sava Gheorghe a gajat

automobilul de model ”Mercedes E 220 CDI”, anul producerii 2002, ce-i aparținea

cu drept de proprietate.

La fel, a menționat că potrivit pct. 6 din contractul de împrumut, în cazul

nerambursării împrumutului în termen, împrumutatul va fi obligat să plătească

penalități în mărime de 0,2 % din suma neachitată pentru fiecare zi de întârziere.

Astfel, reclamantul a specificat că penalitatea a constituit suma de 27 000 lei.

În scopul atenționării asupra nerespectării obligațiilor contractuale, precum și

asupra consecințelor care pot surveni ca urmare a neexecutării acestora, pârâtul a

fost notificat despre restituirea datoriei și a penalității sau transmiterea benevolă a

bunului gajat, însă nu a primit nici un răspuns.

1

Reclamantul Badîlo Veaceslav a solicitat transmiterea silită a bunului gajat

automobilul de model ”Mercedes E 220 CDI”, anul producerii 2002 în posesiunea

sa în vederea înstrăinării acestuia prin negocieri directe și achitării datoriei,

penalității și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 22 octombrie 2019,

s-a admis acțiunea depusă de Badîlo Veaceslav.

S-a transmis silit bunul gajat - automobilul de model ”Mercedes E 220 CDI”,

anul producerii 2002 ce aparține cu drept de proprietate lui Sava Gheorghe, în

posesiunea lui Badîlo Veaceslav, în vederea vinderii lui prin negocieri directe și

achitării sumei împrumutului de 75 000 lei, a penalității în mărime de 27 000 lei și

a taxei de stat în mărime de 425 de lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 februarie 2021, s-a respins apelul

declarat de Sava Gheorghe și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru din 22 octombrie 2019.

La 28 aprilie 2021, avocatul Efros Valeri a depus în interesele lui Sava

Gheorghe cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești cu emiterea unei noi hotărâri,

prin care acțiunea depusă de Badîlo Veaceslav să fie respinsă ca fiind tardivă.

Recurentul în motivarea recursului, a invocat că în cererea de apel depusă,

s-a specificat faptul că nu a fost prezent la examinarea cauzei în instanța de fond,

mai mult ca atât, a invocat omiterea termenului de prescripție la depunerea cererii

de chemare în judecată.

Recurentul a indicat că instanța de apel și nu s-a expus asupra tuturor

argumentelor indicate în cererea de apel și anume că, cererea de chemare în judecată

a lui Badîlo Veaceslav a fost depusă cu încălcarea termenului de prescripție.

Astfel, în opinia recurentului, ignorarea motivelor invocate în cererea de apel

reprezintă o încălcare care a dus la soluționarea greșită a cauzei, prin aplicarea

eronată a legii materiale, fapt ce constituie o încălcare a art. 6 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

La 17 mai 2021, instanța de recurs a expediat în adresa intimatului copia

recursului, fiind recepționat de Badîlo Veaceslav la 27 mai 2021, conform avizului

de recepție (f.d. 156).

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează

că Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 02 februarie 2021, însă

date referitor la recepționarea de către părâi a deciziei motivate a instanței de apel,

la materialele cauzei lipsesc.

Astfel recursul declarat de avocatul Efros Valeri în interesele lui Sava

Gheorghe și de către Sava Gheorghe în interes propriu la 28 aprilie 2021, se

consideră depus în termenul prevăzut de lege.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 16 iunie 2021, recursul declarat

de către avocatul Efros Valeri în interesele lui Sava Gheorghe și de către Sava

Gheorghe în interes propriu a fost considerat admisibil.

2

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători

decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților

acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în

cererea de recurs.

Examinând materialele dosarului în raport cu temeiurile cererii de recurs,

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră necesar de a admite recursul declarat de avocatul Efros Valeri

în interesele lui Sava Gheorghe și de către Sava Gheorghe în interes propriu din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o

singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, săvârșirea

altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului

doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Colegiul reține că, în temeiul contractului de împrumut din 03 iunie 2011,

Badîlo Veaceslav i-a transmis cu împrumut lui Sava Gheorghe suma de 75 000 lei

pe un termen de o lună, termenul scadent fiind data de 03 iulie 2011.

În scopul garantării executării obligațiilor asumate (rambursarea împrumutului,

repararea prejudiciilor cauzate prin neexecutarea sau neexecutarea corespunzătoare

a condițiilor contractului), Sava Gheorghe, în calitate de debitor gajist a depus în gaj

mijlocul de transport – autoturismul de model ”Mercedes E 220 CDI”, anul

producerii 2002, ce-i aparținea cu drept de proprietate.

De asemenea, prin pct. 6 din contract, părțile au convenit că în cazul

nerambursării împrumutului în termen de scadență, ”împrumutatul” va fi obligat să

plătească penalități de întârziere în mărime de 0,2% din suma neachitată pentru

fiecare zi de întârziere.

La 29 mai 2015, Badîlo Veaceslav a expediat în adresa lui Sava Gheorghe

notificarea, prin care pârâtul a fost atenționat referitor la nerespectarea obligațiilor

contractuale, precum și asupra consecințelor care pot surveni ca urmare a

neexecutării acestora, fiind notificat despre restituirea datoriei și a penalității sau

transmiterea benevolă a bunului gajat (f.d. 9), însă plicul a fost restituit cu mențiunea

”nereclamat” (f.d. 10).

Astfel, la 16 iunie 2015, Badîlo Veaceslav a înregistrat în Registrul gajului

preavizul de exercitare a dreptului de gaj (f.d. 11), iar la 08 februarie 2018 s-a adresat

3

cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Sava Gheorghe cu privire la

transmiterea silită a bunului gajat.

Examinând cauza în lipsa pârâtului, instanța de fond a reținut că, acțiunea este

întemeiată, dispunând admiterea acesteia.

Judecând cauza în ordine de apel, instanța de apel a considerat ca fiind

întemeiată hotărârea primei instanțe.

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră soluția instanței de apel dată în prezentul litigiu drept

una superficială.

În conformitate cu art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărîrea

judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărîrea

numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în

ședință de judecată.

În conformitate cu art. 241 alin. (5) din Codul de procedură civilă, în motivare

se indică: circumstanțele cauzei, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază

concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la

respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile la

caz și criticile aduse în recurs, instanța de recurs constată că, contrar prevederilor

art. 239 și art. 241 alin. (5) din Codul de procedură civilă, decizia instanței de apel

este una nemotivată, fără a fi dată o apreciere cuvenită tuturor pretențiilor formulate

în cererea de apel.

Totodată, în conformitate cu art. 373 alin.(5) din Codul de procedură civilă,

instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel.

În conformitate cu art. 390 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă,

decizia instanței de apel trebuie să conțină concluziile instanței de apel în urma

examinării apelului.

În speță, instanța de recurs atestă că, nefiind de acord cu hotărârea instanței de

fond din 22 octombrie 2019, Sava Gheorghe a contestat-o cu apel. În motivarea

apelului, a solicitat restituirea cauzei la rejudecare, invocând drept motiv faptul că

cauza a fost examinată în absența sa. Totodată, a invocat omiterea de către

reclamantul Badîlo Veaceslav a termenului de adresare în instanța de judecată,

precum și faptul că reclamantul nu a solicitat repunerea în termen.

Însă, prin decizia din 02 februarie 2021, instanța de apel a considerat ca fiind

neîntemeiată cererea de apel depusă de Sava Gheorghe, dispunând respingerea

apelului și menținerea hotărârii primei instanțe.

Colegiul reține că, argumentul invocat de Sava Gheorghe în cererea de apel cu

referire la faptul că cererea de chemare în judecată a fost depusă de Badîlo Veaceslav

cu încălcarea termenului de prescripție, nu a fost examinată de către instanța de apel.

Astfel, instanța de apel examinând apelul depus de Sava Gheorghe, era obligată

să examineze argumentele apelantului invocate în cererea de apel.

În acest sens, instanța de apel nu a examinat argumentul apelantului referitor la

omiterea de către reclamant a termenului de prescripție la înaintarea acțiunii și nici

nu s-a expus pe marginea acestuia, or instanța este obligată să se expună pe marginea

4

tuturor argumentelor invocate de părți prin prisma principiului disponibilității,

prevăzut de art. 27 din Codul de procedură civilă.

În cauza Ruiz Torija vs Spania (par. § 29 și 30) Curtea a constatat că omisiunea

instanței judecătorești naționale de a examina argumentul reclamantului, potrivit

căruia acțiunea judiciară depusă împotriva lui era prescrisă, a constituit o încălcare

a articolului 6 al Convenției.

Astfel, noțiunea de proces echitabil impune ca o instanță internă care și-a

motivat decizia pe scurt, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță de grad

inferior să fi examinat totuși în mod real chestiunile esențiale supuse atenției sale și

să nu se fi mulțumit să confirme pur și simplu concluziile unei instanțe de grad

inferior (Helle împotriva Finlandei, pct. 60).

Prin urmare, atunci când un argument invocat de o parte este decisiv pentru

rezultatul procedurii, se impune un răspuns specific și explicit, pentru a răspunde

cerințelor procesului echitabil. Motivarea trebuie să evidențieze că, judecătorul a

examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate.

În cauza Albina contra României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a

constatat că judecătorii trebuie să indice cu suficientă claritate motivele pe care își

întemeiază deciziile.

Or, instanța are obligația de a răspunde prin motivare la toate argumentele

prezentate de părți, întrucât numai prin pronunțarea unei hotărâri motivate poate fi

realizat un control public al administrării justiției (hotărârea Hirvisaari c. Finlanda

din 27 septembrie 2001), iar abținerea instanței de apel de la furnizarea unui răspuns

explicit în privința pretențiilor formulate constituie o încălcare a art. 6 §1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

Astfel, instanța de apel trebuie să expună în hotărâre toate criticile invocate atât

de apelant cât și de intimat, având obligația de se pronunța asupra fiecărui motiv,

pentru a da posibilitate instanței de recurs sa exercite controlul judiciar.

În acest sens, instanța de recurs menționează că instanța de apel nu s-a expus

asupra argumentului referitor la termenul de prescripție invocat în cererea de apel,

ceea ce este o încălcare a art. 6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Luând în considerație cele stipulate supra, instanța de recurs conchide că

instanța de apel, la rejudecare urmează să examineze argumentul pârâtului cu privire

la prescripția la înaintarea cererii de chemare în judecată de către Badîlo Veaceslav.

Din considerentele menționate și ținând cont de faptul eroarea nu poate fi

corectată de către instanța de recurs, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul declarat de avocatul Efros Valeri în interesele lui Sava Gheorghe și de către

Sava Gheorghe în interes propriu, de a casa integral decizia instanței de apel și de a

trimite cauza spre rejudecare în instanța de apel.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate

de a supune aprecierii tuturor argumentelor invocate în cererea de apel.

5

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de avocatul Efros Valeri în interesele lui Sava

Gheorghe și de către Sava Gheorghe în interes propriu.

Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 02 februarie 2021, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată judecată depusă de Badîlo Veaceslav

împotriva lui Sava Gheorghe cu privire la transmiterea silită a bunului gajat, cu

trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Dumitru Mardari

6