2ra-843/21 — Încasarea prejudiciului cauzat

Dosarul nr. 2ra–843/21 Prima instanță: Judecătoria Drochia (sediul Rîșcani), (jud. S. Grosu) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza) ÎNCHEIERE 16 iunie 2021 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului declarat de Tamara Graureac, reprezentată de avocatul Cepoi Ina, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Tamara Graureac împotriva lui Ilie Dimitriu cu privire la încasarea prejudiciului material și cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 09 februarie 2021 a Curţii de Apel Bălți, prin care a fost admisă cererea de apel declarată de Tamara Gamureac, casată parțial hotărârea din 04 noiembrie 2020 a Judecătoriei Drochia (sediul Rîșcani) și în partea casată dispunând încetarea procesului, con st ată: La 10 septembrie 2020, Tamara Graureac s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Dimitriu Ilie prin care a solicitat încasarea prejudiciului material în cuantum de 30920 lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că pârâtul, în perioada 2013-2015, a comis două furturi în gospodăria reclamantei și a sustras următoarele bunuri: aparat de sudat ,,Tours- 200” în valoare de 6 000 de lei, ferestrău circular pentru parchet ,,Bosh” în valoare de 2 000 de lei, polizor ,,Interskol” în valoare de 400 de lei, funie de capron în valoare de 300 de lei, 3 legături funie a câte 10 m în valoare de 900 de lei, perforator ,,Kress” în valoare de 1 000 de lei, 200 de metri de cablu electric în valoare de 3 000 de lei, aparat de tăiat faianță în valoare de 500 de lei. Toate acțiunile pârâtului Dimitriu Ilie au fost încadrate în cadrul unui proces 1 penal în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) al Codului penal - furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit prin pătrundere în alt loc de depozitare, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Reclamanta a menționat că în cadrul anchetei penale nu au fost incluse toate lucrurile furate și anume: linguri și furculițe – 160 buc. – 18 lei/buc, benzină – 5 litri, ceaune cu capacitatea de 10 litri – 7buc. – 400 lei /buc., pătură în valoare de 200 lei. În anul 2015, la fel, a avut loc un furt în gospodăria familiei Graureac. S-a descoperit aceste lucruri atunci când a venit feciorul ei din Federația Rusă și el avea nevoie să lucreze cu instrumentele pentru a face reparație În anul 2015 au fost sustrase: 6 bacuri cu capacitatea de 40 litri, dintre care 3 erau cu ulei de floarea soarelui – 500 lei per bac, ulei – 20 lei per litru, 18 sticle de 1,5 litri cu ulei de floarea soarelui – 30 lei per sticlă, un ceaun de 70 litri în valoare de 2 000 de lei, mașină de găurit ,,Bosh” în valoare de 1 000 de lei și ferestrău circular în valoare de 1 500 de lei.

Reclamanta a susținut că în cadrul anchetei penale a fost dusă în eroare, deoarece este vorbitoare de limba rusă, toate actele erau perfectate în limba română și nu înțelegea nimic, dar a semnat mai multe acte, având încredere că totul va fi bine și lucrurile sustrase vor fi restituite. Până și Dimitriu Ilie a confirmat în instanța de judecată că va restitui lucrurile furate, dar nu a întors nimic. Unica sumă ce i-a fost restituită este suma de 2 500 de lei și au fost restituite din lucrurile furate doar un ferestrău circular și o mașină de găurit. Totodată, la 19 august 2019, a fost examinată cererea de chemare în judecată cu privire la încasarea prejudiciului moral și material, însă nu au fost eliberate de avocatul care a perfectat cererea, bonurile de plată pentru cheltuielile de asistență juridică și deplasările în instanța de judecată referitor la cazurile de furt.

În instanță a solicitat să fie încasat de la Dimitriu Ilie în beneficiul Tamarei Graureac contravaloarea obiectelor furate în mărime de 30 920 de lei sau restituirea lor, să fie încasat din contul lui Dimitriu Ilie în beneficiul Tamarei Graureac cheltuielile de judecată pentru acordarea asistenței juridice și pentru deplasări în instanța de judecată în mărime de 23 250 de lei și cheltuielile ce vor fi suportate pe parcursul examinării cauzei în fond. Prin hotărârea din 04 noiembrie 2020 a Judecătoriei Drochia (sediul Rîșcani) acțiunea civilă a fost respinsă integral. A fost încasată de la Tamara Graureac în beneficiul lui Dimitriu Ilie suma de 3500 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin decizia din 09 februarie 2021 a Curţii de Apel Bălți, a fost admisă cererea de apel declarată de Tamara Gamureac, casată hotărârea din 04 noiembrie 2020 a Judecătoriei Drochia (sediul Rîșcani) în partea respingerii pretenției de încasare a contravalorii obiectelor furate în mărime de 2500 de lei și în această parte dispunând încetarea procesului. 2 Pentru a respinge acțiunea instanțele au reținut că Tamara Graureac nu a confirmat nici în instanța de fond și nici în cea de apel faptul existenței în proprietatea sa/ori în posesia legală a bunurilor enumerate supra, precum și faptul că acestea au fost sustrase de către Ilie Dimitriu din gospodăria acestea.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 10 octombrie 2018, Dimitriu Ilie a fost recunoscut vinovat doar pentru faptul că în luna iunie 2015 intenționat, având scop de profit, pe ascuns a pătruns în gospodăria apelantei Graureac Tamara de unde a sustras și însușit o mașină de găurit de model „Bosh” la prețul de 1000 lei și un ferestrău circular la prețul de 1500 lei, astfel cauzându-i lui Graureac Tamara o daună în proporții considerabile în mărime de 2500 lei, fiind recunoscut nevinovat pentru episodul din decembrie 2013 (sustragerea bunurilor de 14000 lei) pe motiv că nu s-a constat existența faptei infracțiunii. Cu alte cuvinte, nu s-a stabilit că în decembrie 2013 în gospodăria Tamarei Graureac a avut loc vreun furt.

Referitor la pretenția cu privire la încasarea prejudiciului material cauzat în mărime de 2500 lei – contravaloarea mașinii de găurit de model „Bosh”- 1000 lei și ferestrăului circular - 1500 lei, instanța de apel, totuși, a formulat o altă concluzie. În acest sens a evidenția că Tamara Graureac anterior s-a adresat în instanță cu o altă acțiune de încasare a prejudiciului material și moral, iar prin decizia Curții de Apel Bălți din 26 noiembrie 2019 a fost admis apelul declarat de Tamara Graureac, a fost casată în parte hotărârea Judecătoriei Drochia (sediul Rîșcani) din 19 august 2019, în latura încetării procesului și în această parte s-a admis renunţul reclamantei la acțiunea privind recuperarea prejudiciului material în sumă de 2500 lei cu dispunerea încetării procesului în această latură.

Instanța de apel a precizat că prima instanță a comis o eroare atunci când a purces la examinarea fondului acestei pretenții, urmând să înceteze proces în corespundere cu prevederile 265 lit.b) al Codului de procedură civilă. Cu privire la pretenția reclamantei de încasare a cheltuielilor de judecată suportate în procesul penal și civil, instanțele au menționat că în acele proces s-a dispus încasarea cheltuielilor în mărime de 3000 de lei și de 3500 de lei respectiv. La 09 aprilie 2021 (prin oficiul poștal), Tamara Graureac, reprezentată de avocatul Cepoi Ina, a contestat cu recurs decizia din 09 februarie 2021 a Curţii de Apel Bălți, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului au invocat faptul că instanţa de apel la emiterea deciziei a apreciat în mod arbitrar probele. În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 09 februarie 2021, expediată părților la 11 martie 2021, recepționată de recurentă la 17 martie 2021. Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale şi a 3 declarat, la 09 aprilie 2021, recursul împotriva deciziei instanței de apel, în termenul stabilit de lege.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de către Tamara Graureac, reprezentată de avocatul Cepoi Ina, inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părţile și alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Tamara Graureac, reprezentată de avocatul Cepoi Ina, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanţelor faptice ale cauzei, fiind 4 necesară motivarea recursului cu indicarea amănunţită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum şi dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulţumirii faţă de actul de dispoziţie pronunţat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţii, instanţa a pronunţat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greşelilor anume imputate instanţei de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum şi indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de către Tamara Graureac, reprezentată de avocatul Cepoi Ina. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Tamara Graureac, reprezentată de avocatul Cepoi Ina. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 5