2ra-810/21 — Revendicarea bunului din posesie, declararea nulitătii actelor juridice

Dosarul nr. 2ra–810/21

Prima instanță: Judecătoria Soroca (sediul central), (jud. V. Belous)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, G. Liulca)

Î N C H E I E R E

16 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ganea Constantin, reprezentat

de avocatul Polivenco Victor,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ganea Constantin

împotriva lui Solovei Dionisii, intervenient accesoriu ÎM ”Direcția Gospodăriei

Locativ - Comunale Soroca” cu privire la revocarea bunului din posesie nelegitimă

și recuperarea prejudiciului material

și cererea reconvențională formulată de Solovei Dionisii, intervenient accesoriu

Primăria mun.Soroca, Consiliul mun.Soroca împotriva lui Ganea Constantin, ÎM

”Direcția Gospodăriei Locativ-Comunale Soroca” cu privire la declararea nulității

contractului de arendă,

împotriva deciziei din 08 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a

fost respinsă cererea de apel depusă de Ganea Constantin și menținută hotărârea din

23 ianuarie 2020 a Judecătoriei Soroca (sediul central),

con st ată:

La 17 iulie 2015, Ganea Constantin s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva lui Solovei Dionisii, intervenient accesoriu ÎM”Direcția Gospodăriei

Locativ-Comunale Soroca” cu privire la revendicarea bunului din posesie nelegitimă

și evacuare, încasarea plății de arendă, a prejudiciului material și moral.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat, că locuiește

în mun. Soroca, str. XX, XX, unde cu câțiva ani în urmă, în același bloc, în subsol a

decis să construiască și să amenajeze o încăpere auxiliară cu destinație pentru

necesități personale. A ridicat pereții, a instalat ușa, și-a adus lucruri din gospodărie,

astfel gestionând această încăpere. Executarea lucrărilor a fost coordonată verbal cu

conducerea ÎM ”Direcția Gospodăriei Locativ-Comunale Soroca” pentru a nu leza

drepturile altor proprietari. A primit această permisiune cu condiția să nu afecteze

sistemul de comunicare al clădirii.

Într-o zi, venind la obiectul dat a depistat ușa descuiată, lacătul deteriorat și

1

lipsa mai multor bunuri, anume: o plită de gaz la prețul de 450 lei, două albii metalice

- 340 lei, un vas glazurat – 120 lei, plită de faianță pentru podea – 1080 lei, iar pentru

perete – 1358 lei, borcane din sticlă goale – 2025 lei.

Crezând că este vorba de o sustragere a sesizat poliția care în urma investigării

cazului a aflat că Solovei Dionisii samavolnic a stricat lacătul și a pătruns în

încăpere, considerându-se stăpân.

A mai menționat că în luna mai 2014 a încheiat cu ÎM ”Direcția Gospodăriei

Locativ-Comunale Soroca” contract de arendă, achitând lunar plata

corespunzătoare, fără a se folosi de încăpere.

Reclamantul a indicat că prin acțiunile nelegitime ale pârâtului i-a fost cauzat

un prejudiciu material manifestat prin acapararea, înstrăinarea și deteriorarea

bunurilor aflate în spațiul arendat, cât și prejudiciu moral, fiindcă pârâtul a avut un

comportament obraznic față de el, ocupând depozitul construit personal, fapt care l-

a impus să bată pragul mai multor instituții pentru a se proteja, i-a creat stări de

nervozitate, timp pierdut și cheltuieli enorme de bani.

În instanță Ganea Constantin a solicitat obligarea lui Solovei Dionisii să

părăsească obiectul arendat de el, amplasat în clădirea din mun. Soroca, str.

Luceafărul, 9, încasarea din contul pârâtului în beneficiul său a plății arendei achitată

ÎM ”Direcția Gospodăriei Locativ-Comunale” în sumă de 1500 lei, încasarea

prejudiciului material cauzat de 5379 de lei și a prejudiciului moral de 25 000 de lei.

La 04 aprilie 2017, Ganea Constantin a depus cerere de concretizare a

pretențiilor în care a indicat că obiectul contractelor de arendă încheiate cu ÎM

”Direcția Gospodăriei Locativ-Comunale Soroca” este un spațiu nelocativ, prin

urmare natura juridică a acestora este de contract de locațiune, astfel temeiurile de

drept aplicabile litigiului sunt prevederile art.303-314, 374-376, 875-910 ale

Codului civil.

Prin această cerere și-a concretizat primele două cerințe din cererea inițială,

solicitând astfel evacuarea lui Solovei Dionisii din încăperea la subsol cu suprafața

de 13,64 m2, amplasată în mun. Soroca, str. XXX, X, scara II, cu restituirea încăperii

reclamantului, încasarea din contul pârâtului în beneficiul său a plății arendei

achitată de el ÎM ”Direcția Gospodăriei Locativ-Comunale” în sumă de 3874,20 lei.

La 05 mai 2016, Solovei Dionisii a depus cerere reconvențională către Ganea

Constantin și ÎM ”Direcția Gospodăriei Locativ-Comunale Soroca” cu privire la

declararea nulității contractului de locațiune.

În motivarea cererii reconvenționale a invocat că în anul 1996 a procurat

apartamentul nr. 53 din mun. Soroca, str. XXX, X, unde locuiește până în prezent.

Tot atunci a preluat cota parte din subsol cu suprafața de 13,64 m2 de la Iazinschii

Alexandru, partajată anterior de comun acord între coproprietarii casei. Astfel,

menționează că posedă încăperea în litigiu din anul 1996 și o folosește până la

moment ca depozit pentru păstrarea bunurilor materiale. La încheierea contractelor

de locațiune depozitul din subsolul blocului locativ era administrat de către el.

A mai indicat că subsolul casei nu a fost transmis niciodată la balanța ÎM

”DGLC Soroca”, or nu există un Act de primire-predare semnat de către locuitorii

blocului nr.9, iar în eventualitatea unei asemenea situații consideră, ultima nu

dispunea de dreptul de încheiere a contractelor de arendă, că dispune de drept

preferențial la darea în arendă, deoarece este un posesor de bună-credință,

2

administrând bunul din anul 1996, cu mult timp înainte de Ganea Constantin.

Solovei Dionisii a solicitat declararea nulității contractului de arendă nr.24 din

26 mai 2014, încheiat între ÎM ”DGLC Soroca” și Ganea Constantin, încasarea

cheltuielilor de judecată legate de examinarea cauzei.

Prin hotărârea din 23 ianuarie 2020 a Judecătoriei Soroca (sediul central)

acțiunea formulată de Ganea Constantin a fost respinsă, iar acțiunea reconvențională

formulată de Solovei Dionisii a fost admisă.

A fost declarată nulitatea absolută a contractului de arendă nr.24 din 26 mai

2014, încheiat între ÎM ”Direcția Gospodăriei Locativ-Comunale Soroca” și Ganea

Constantin.

A fost declarată, din oficiu, nulitatea absolută a contractului de arendă nr.24 din

01 iunie 2015, încheiat între ÎM ”Direcția Gospodăriei Locativ-Comunale Soroca”

și Ganea Constantin și a fost aplicat efectul nulității prin repunerea părților în situația

inițială.

A fost încasată de la Ganea Constantin în beneficiul lui Solovei Dionisii o parte

din cheltuielile pentru asistența juridică în mărime de 2000 lei.

A fost încasată de la ÎM ”Direcția Gospodăriei Locativ-Comunale Soroca” în

beneficiul lui Solovei Dionisii o parte din cheltuielile pentru asistența juridică în

mărime de 2000 lei.

A fost încasată de la Ganea Constantin în bugetul Judecătoriei Soroca o parte

din cheltuielile aferente judecării pricinii, suportate de instanța judecătorească în

legătură cu înștiințarea și chemarea părților în judecată, în mărime de 188,48 lei.

A fost încasată de la ÎM ”Direcția Gospodăriei Locativ-Comunale Soroca” în

bugetul Judecătoriei Soroca o parte din cheltuielile aferente judecării pricinii,

suportate de instanța judecătorească în legătură cu înștiințarea și chemarea părților

în judecată, în mărime de 188,48 lei.

Prin decizia din 08 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Ganea Constantin și menținută hotărârea din 23 ianuarie

2020 a Judecătoriei Soroca (sediul central).

Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au reținut că potrivit

certificatului din Registrul bunurilor imobile din 19 octombrie 2018, dreptul de

proprietate a terenului, situat în mun.Soroca str.XXX, X, este înregistrat după

administrația publică locală. Date cu privire la privatizarea încăperii divizate de la

subsol cu suprafața de 13,64 m2, situată în mun.Soroca, str.XXX X, scara II, în

Registrul bunurilor imobile nu există.

În speță, contractul de arendă nr.24 din 26 mai 2014 a încăperii pentru depozit

de la subsol cu suprafața de 13,64 m2, situată în mun.Soroca, str.XXX X, a fost

încheiat de ÎM” DGLC Soroca” în calitate de arendator, în lipsa competenței legale

de a transmite bunul imobil în arendă lui Ganea Constantin, or, ÎM ”DGLC Soroca”

nu este proprietarul încăperilor de la subsolul blocului locativ nr.X din str.XXX

mun.Soroca.

La 15 martie 2021 (prin oficiul poștal), Ganea Constantin, reprezentat de

avocatul Polivenco Victor, a contestat cu recurs decizia din 08 decembrie 2020 a

Curții de Apel Bălți, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu

emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea inițială să fie admisă, iar cea

reconvențională să fie respinsă.

3

În motivarea recursului au invocat faptul că instanța de apel la emiterea deciziei

nu a aplicat o lege care trebuia să fie aplicată și a interpretat eronat legea.

La 07 mai 2021 (prin poștă electronică), Solovei Dionisii, a depus o referință

la recursul declarat de către Ganea Constantin, solicitând considerarea acestuia ca

fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 08

decembrie 2020, expediată părților la 29 ianuarie 2021, recepționată de recurent la

11 februarie 2021. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale

și a declarat recursul împotriva deciziei instanței de apel în termenul stabilit de lege.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu

materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de

către Ganea Constantin, reprezentat de avocatul Polivenco Victor, inadmisibil, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate Ganea Constantin, reprezentat de avocatul

Polivenco Victor, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi

reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se

insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul

evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

4

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe

care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs

implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarată de către Ganea Constantin, reprezentat de avocatul

Polivenco Victor.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Ganea Constantin,

reprezentat de avocatul Polivenco Victor.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

5