2r-137/21 — incasarea datoriei si cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2r-137/2

Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Vulcănești (jud.: I. Botezatu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat: (jud.: G. Colev, A. Mironov, L. Caraianu)

Î N C H E I E R E

26 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Bratunov Constantin,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Cuicioglo Nicolai

împotriva lui Bratunov Constantin cu privire la încasarea datoriei și cheltuielilor de

judecată,

împotriva încheierii din 03 august 2020 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost

restituit apelul declarat de Bratunov Constantin împotriva hotărârii din 27 februarie

2020a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești,

c o n s t a t ă:

La 09 decembrie 2015 Cuicioglo Nicolai a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Bratunov Constantin, solicitând încasarea sumei de 4.400 de Euro cu titlu

de datorie și cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 27 februarie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești,

acțiunea depusă de Cuicioglo Nicolai a fost admisă. S-a încasat din contul lui Bratunov

Constantin în beneficiul lui Cuicioglo Nicolai suma de 4.400 de Euro, convertită în

valută națională conform ratei de schimb al BNM la data executării hotărârii și

2.215,35 de lei taxa de stat.

La 27 martie 2020, prin intermediul poștei electronice, Bratunov Constantin a

depus cerere de apel împotriva hotărârii primei instanțe.

Prin încheierea din 25 iunie 2020 a Curții de Apel Comrat, nu s-a dat curs cererii

de apel depusă de Bratunov Constantin și s-a acordat apelantului termen de 10 zile din

momentul recepționării prezentei încheieri pentru lichidarea neajunsurilor cererii de

apel și anume, să prezinte Curții de Apel Comrat dovada achitării taxei de stat în

mărime de 1.957,23 de lei. S-a explicat apelantului că în caz dacă nu vor fi lichidate

neajunsurile menționate în termenul stabilit, cererea de apel nu va fi considerată

depusă și va fi restituită împreună cu documentele anexată la aceasta.

Prin încheierea din 03 august 2020 a Curții de Apel Comrat, în temeiul art. 369

alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, a fost restituit apelul declarat de

Bratunov Constantin din motiv că apelantul în termenul acordat de instanța de apel nu

a prezentat instanței de apel dovada achitării taxei de stat în mărime de 1.957,23 de lei.

1

La 13 ianuarie 2021 Bratunov Constantin a declarat recurs împotriva încheierii

instanței de apel, solicitând repunerea în termen, admiterea acestuia, casarea integrală a

încheierii din 03 august 2020 a Curții de Apel Comrat, cu emiterea unei încheieri noi,

prin care să fie soluționată prin decizie problema respectivă.

În motivarea recursului Bratunov Constantin a indicat că încheierea din 03 august

2020 a Curții de Apel Comrat a recepționat-o la 26 noiembrie 2020 prin poșta

electronică.

La 09 februarie 2021 în adresa lui Cuicioglo Nicolai a fost expediată copia cererii

de recurs depusă de Bratunov Constantin, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței, însă intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv (f.d. 2, vol. II).

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a

referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materiale cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

necesar de-a respingerea cererea de repunere în termen a recursului și de a restitui

recursul ca fiind depus în afara termenului legal.

În conformitate cu art. 4261 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța

de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de recurs a

fost depusă în afara termenului legal, iar recurentul nu solicită repunerea în termen sau

instanța de recurs a refuzat să efectueze repunerea în termen.

Conform art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Potrivit art. 111 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se

efectuează în termenul prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua

actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit

de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Conform art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Colegiul reține că termenul de declarare a recursului este un termen de procedură

imperativ, astfel încât nerespectarea acestuia atrage decăderea din dreptul de a mai

exercita calea de atac, fără a iniția o abordare a recursului în fond.

Impunerea unui termen de valorificare a căii de atac are ca scop disciplinarea

justițiabililor și garantarea securității raporturilor juridice.

Decăderea din dreptul de acces la jurisdicția Curții Supreme de Justiție constituie

de asemenea un factor de securitate juridică, conținută în regula de 15 zile, care curge

de la data comunicării încheierii (contestate) recurentului și împiedică o permanentă

repunere în discuție a soluțiilor irevocabile pronunțate de instanțele de judecată.

Totodată, în conformitate cu art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la

proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei

împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin

2

intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea

de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de

gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului

cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.

Conform art. 102 alin. (6) din Codul de procedură civilă, citația sau înștiințarea se

trimite la adresa menționată de parte sau de un alt participant la proces.

Potrivit at. 105 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă, citația și înștiințarea

se trimit prin scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin persoana împuternicită

de judecată. Data înmânării citației sau înștiințării se înscrie pe citație sau înștiințare în

partea care se înmânează destinatarului, precum și pe cotor, care se restituie instanței.

Citația sau înștiințarea adresată persoanei fizice se înmânează personal contra

semnătură pe cotor.

Din suportul probator prezent la actele cauzei rezultă că prin hotărârea din 27

februarie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești, acțiunea depusă de Cuicioglo

Nicolai a fost admisă integral.

La 27 martie 2020, prin intermediul poștei electronice, Bratunov Constantin a

depus cerere de apel împotriva hotărârii primei instanțe.

Prin încheierea din 25 iunie 2020 a Curții de Apel Comrat, nu s-a dat curs cererii

de apel depusă de Bratunov Constantin și s-a acordat apelantului termen de 10 zile din

momentul recepționării prezentei încheieri pentru lichidarea neajunsurilor cererii de

apel și anume, să prezinte Curții de Apel Comrat dovada achitării taxei de stat în

mărime de 1.957,23 de lei. S-a explicat apelantului că în caz dacă nu vor fi lichidate

neajunsurile menționate în termenul stabilit, cererea de apel nu va fi considerată

depusă și va fi restituită împreună cu documentele anexată la aceasta.

Prin încheierea din 03 august 2020, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul

de procedură civilă, Curtea de Apel Comrat a restituit apelul declarat de Bratunov

Constantin din motiv că în termenul acordat prin încheierea din 25 iunie 2020

apelantul nu a prezentat instanței de apel dovada achitării taxei de stat în mărime de

1.957,23 de lei.

Se reține că la 04 august 2020 Curtea de Apel Comrat, prin intermediul oficiului

poștal, a expediat copia încheierii din 03 august 2021, la adresa de domiciliu indicată

de Bratunov Constantin în cererea de apel: XXXXX (f.d. 211, vol. I), recepționată de

către ultimul la 06 august 2020, fapt ce rezultă din avizul poștal de recepție nr.

DS3805120233AS (f.d. 216, vol. I).

Însă, la 13 ianuarie 2021, peste aproximativ 5 luni de zile, Bratunov Constantin a

declarat recurs împotriva încheierii instanței de apel, solicitând repunerea în termen,

admiterea acestuia, casarea integrală a încheierii din 03 august 2020 a Curții de Apel

Comrat, cu emiterea unei încheieri noi, prin care să fie soluționată prin decizie

problema respectivă.

În circumstanțele enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că Bratunov Constantin a declarat

recurs împotriva încheierii din 03 august 2020 a Curții de Apel Comrat, cu încălcarea

evidentă a termenului imperativ de 15 zile de la comunicarea încheierii contestate,

prevăzut expres la art. 425 din Codul de procedură civilă, or, termenul-limită de

declarare a recursului a expirat la 21 august 2020 inclusiv, pe când recursul a fost

declarat tocmai la 13 ianuarie 2021.

3

În conformitate cu art. 116 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă,

persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de

procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se

anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie

efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să

fie prezentate documentele respective etc.).

Din normele legale citate supra rezultă că, termenul de declarare a recursului

poate fi restabilit dacă persoanele îndreptățite solicită acest lucru și prezintă probe

veridice ce confirmă imposibilitatea de a fi putut depune recursul în termen.

Deși Bratunov Constantin în cererea de recurs a solicitat repunerea în termenul de

declarare a recursului, totuși nu a indicat motivul, cu anexarea probelor concludente ce

justifică omiterea acestuia.

Nu poate fi reținut argumentulinvocat de către Bratunov Constantin în cererea de

recurs precum că încheierea din 03 august 2020 a Curții de Apel Comrat a recepționat-

o la 26 noiembrie 2020 prin poșta electronică, or, acesta este declarativ, venind în

contradicție cu actele cauzei,

Chiar și în situația în care recurentul Bratunov Constantin ar fi luat cunoștință cu

încheierea contestată a instanței de apel la data de 26 noiembrie 2020, oricum cererea

de recurs se consideră depusă înafara termenului legal, or, acesta trebuia să fie depus

până la data de 11 decembrie 2020 inclusiv.

Astfel, recurentul Bratunov Constantin nu a prezentat probe incontestabile ce ar

indica aflare dânsului într-o veritabilă imposibilitate de a efectua actul de procedură în

termenul legal.

La acest capitol se rețin dispozițiile art. 56 alin. (3) și art. 61 alin. (1) din Codul

de procedură civilă, care stipulează că, participanții la proces sunt obligați să se

folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste

drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de

legislația procedurală civilă.

Prin urmare, Bratunov Constantin, recepționând încă la data de 06 august 2020

încheierea din 03 august 2020 a Curții de Apel Comrat, trebuia să depună diligență și

să întreprindă toate măsurile necesare pentru a efectua actul de procedură în interiorul

termenului legal prevăzut la art. 425 CPC.

Astfel, ținând cont de faptul că prezentul recurs a fost declarat la 13 ianuarie

2021, cu încălcarea evidentă a termenului legal prevăzută la art. 425 din Codul de

procedură civilă, fără indicarea în sensul art. 116 din Codul de procedură civilă a

vreunui motiv justificativ de repunere în termen a recursului și în lipsa probelor

concludente în vederea argumentării omiterii termenului legal, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

cererea de repunere în termen a recursului este neîntemeiată și urmează a fi respinsă,

cu restituirea recursului ca fiind depus în afara termenului legal.

Colegiul reține că respectarea de către părți a termenelor legale constituie o

obligație pozitivă a părților și are menirea să asigure buna funcționare a justiției, iar

repunerea în termen poate fi admisă doar în cazurile expres prevăzute de lege și doar în

situația în care partea când înaintează o cerință de repunere în termen, o justifică prin

probe pertinente și admisibile în temeiul art. 116, 118, 121, 122 și art. 425 din Codul

de procedură civilă, prin care s-ar dovedi că omiterea termenului a fost cauzată din

motive întemeiate.

4

Or, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la încălcarea

principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6§1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Instanța de recurs accentuează că o asemenea soluție este compatibilă cu

standardele înserate în textul art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, încuviințarea exercitării unei căi

ordinare de atac în urma rămânerii definitive a actului jurisdicțional valabil adoptat în

lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna de fapt încălcarea

principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte pârți la un proces

echitabil.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului în speța Melnic c. Moldovei din 14 noiembrie 2006, definitivă din

14 februarie 2007, precum și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza

Ponomaryov c. Ucrainei, hotărârea din 03 aprilie 2008, definitivă din 29 septembrie

2008, unde se notează că deși în speță nu era vorba despre desființarea unei hotărâri

judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac

în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin

repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea

acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o soluție care ar putea

înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale

extraordinară de atac.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că recursul a fost depus

cu omiterea termenului prevăzut la art. 425 din Codul de procedură civilă, în lipsa

cererii de repunere în termen, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respingerea cererea de repunere

în termen a recursului depusă de Bratunov Constantin și de a restitui recursul declarat

de către Bratunov Constantin ca fiind depus în afara termenului legal.

În conformitate cu art. 269-270, art. 4261 alin. (1) lit. a) și alin. (2), art. 428 din

Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea depusă de Bratunov Constantin privind repunerea în termenul

de declarare a recursului.

Se restituie recursul declarat de Bratunov Constantin împotriva încheierii din 03

august 2020 a Curții de Apel Comrat, ca fiind depus în afara termenului legal.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecători Dumitru Mardari

Mariana Pitic

5