2rac-143/21 — încasarea datoriei

2rac-143/21 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.2rac-143/21

Prima instanță - Judecătoria Cahul, sediul Central ( jud. : M. Bușuleac )

Instanța de Apel - Curtea de Apel Cahul (jud. : G. Vavrin, I. Dănăilă, T. Berdilă)

Î N C H E I E R E

26 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Mariana Pitic

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspunderea

Limitată ”Prut COMAGRO”,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea cu

Capital Străin ”Premier Energy” Societatea cu Răspundere Limitată împotriva

Societății cu Răspunderea Limitată ”Prut COMAGRO” cu privire la încasarea

datoriei,

împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 26 ianuarie 2021, prin care s-a

respins apelul declarat de Societatea cu Răspunderea Limitată ”Prut COMAGRO” și

s-a menținut hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 19 septembrie 2020,

c o n s t a t ă :

La 27 octombrie 2017. Î.C.S. ”Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” S.R.L. a

depus în instanța de judecată cerere de chemare în judecată împotriva S.R.L. ”Prut

Comagro” solicitând încasarea sumei de 566 800 lei, formată din : 359 520 lei

datoria pentru energia electrică consumată; 64 713,60 lei penalități de întârziere și

142 566,92 lei dobânda de întârziere, și cheltuieli de judecată în mărime de 17

004,02 lei.

În motivare a indicat că, la 19 februarie 2011 între Î.C.S. „RED Union Fenosa”

S.A. și S.R.L. ”Prut COMAGRO” a fost încheiat contractul nr.30403000007 privind

furnizarea energiei electrice consumatorului non casnic.

Potrivit clauzelor contractuale, reclamantul s-a obligat să furnizeze energie

electrică pârâtului, iar ultimul s-a obligat să utilizeze energia electrică conform

prevederilor contractuale și să o achite în termenii indicați în factură.

S.R.L. ”Prut COMAGRO” a consumat fraudulos energie electrică, iar la 18

mai 2015, în urma verificării echipamentului de măsurare s-au depistat suspiciuni

privind falsificarea și manipularea sigiliilor de stat și ale furnizorului.

La 02 iunie 2015, prin Raportul de constatare tehnico-științifică s-a stabilit că,

sigiliile verificatorului de stat nu sunt integre și construcția contorului electric a fost

1

modificată prin montarea unui dispozitiv de tip CIP, cu scopul de a diminua

cantitatea de energie electrică real consumată.

Conform prevederilor al. 4, p.93 și p. 95 ale Regulamentului pentru furnizarea

și utilizarea energiei electrice, aprobat prin Hotărârea ANRE nr. 393 din 15

decembrie 2010, furnizorul a efectuat recalcularea energiei electrice consumate și a

înaintat spre plata factura nr. 3164827227, în suma de 359 520 lei.

S.R.L. ”Prut COMAGRO” s-a adresat în instanța de judecată de judecată și a

solicitat anularea Actului C029914 din 18 mai 2015 și a facturii nr. 3164827227, în

sumă de 359 520 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 14 aprilie 2017

acțiunea, s-a fost respins ca fiind neîntemeiată.

S.R.L. ”Prut COMAGRO” a încălcat clauzele contractuale și nu a achitat

factura nr. 3164827227, pentru energia electrică consumată, devenită scadentă la 06

iulie 2015, în sumă de 359520 lei.

Astfel, deoarece nu a achitat factura în termenul indicat în baza prevederilor p.

3.13 ale Contractului au fost calculate penalități de întârziere, în limita termenului

de prescripție, în mărime de 64713,60 lei.

Potrivit prevederilor contractuale, pentru neexecutarea sau executarea

neadecvată a prevederilor contractului, precum și pentru daunele cauzate, părțile

răspund în conformitate cu legislația, în acest fel au fost calculate dobânzile de

întârziere, în mărime de 142566,92 lei.

Conform pct.6.1 din Contract, pentru neexecutarea sau executarea neadecvată

a prevederilor contractului, precum și pentru daunele cauzate, părțile răspund în

conformitate cu legislația.

În temeiul Legii cu privire la energia electrică și prevederilor art. 70, art. 79

alin, (3) și art. 81 Cod civil, și drept consecință a succesiunii universale a părții din

patrimoniu ce este aferent activității de furnizare a energiei electrice, Î.C.S. „Gas

Natural Fenosa Furnizare Energie” S.R.L. a preluat tot patrimoniul,

drepturile/obligațiile și respectiv toate contractele ce sunt aferente activității de

furnizare a energiei electrice 01 ianuarie 2015, inclusiv contractul de furnizare a

energiei electrice încheiat între Î.C.S. RED Union Fenosa SA și S.R.L. ”Prut

COMAGRO”

La 27 martie 2019 Î.C.S. ”Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” S.R.L. a

înaintat cerere de modificare a cuantumului pretențiilor din cererea de chemare în

judecată prin care a solicitat încasarea sumei de 240 133,22 lei ca dobândă de

întârziere și taxa de stat în mărime de 19 931,01 lei, motivând că după depunerea în

instanța de judecată prezentei acțiuni S.R.L. ”Prut COMAGRO” în perioada de la

31 octombrie 2018 și până la 11 decembrie 2018 în rate a achitat datoria pentru

energia electrică consumată.

La 16 martie 2020, Î.C.S. „GAS NATURAL FENOSA FURNIZARE

ENERGIE” S.R.L. și-a schimbat denumirea în Î.C.S. „Premier Energy” S.R.L. în

baza Deciziei din 06 decembrie 2019 a Agenției Servicii Publice a Republicii

Moldova.

Prin hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 19 septembrie 2020

cererea de chemare în judecata înaintată de Î.C.S. „Premier Energy” S.R.L. a fost

2

admisă.

S-a încasat din contul S.R.L. „PRUT COMAGRO” în beneficiul Î.C.S.

„Premier Energy” S.R.L. suma de 240133,22 lei cu titlu de dobândă de întârziere și

19931,01 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, în total suma de 260064,23 (două sute

și șaizeci mii șaizeci și patru lei și 23 bani).

Pentru a hotărî astfel, instanța a constatat că, prin raportul de constatare

tehnico-științifică RC 0006474 din 02 iunie 2015, s-a constatat că contorul electric

de model ZMD410CT cu nr. 96578300, a fost supus modificării prin montarea unui

dispozitiv de tip „CIP” cu scopul de a se diminua cantitatea de energie real

consumată, care nu este un element funcțional al contorului electric, prestabilit de

uzina producătoare.

Ca urmare, furnizorul a efectuat recalcularea energiei electrice consumate și a

înaintat spre plata factura nr. 3164827227, în suma de 359520 lei.

Factura pentru energia electrică consumată, nr. 3164827227 emisă la 22 iunie

2015, a devenită scadentă la 06 iulie 2015.

La 31 octombrie 2018, S.R.L. „PRUT COMAGRO” a achitat datoria de bază,

suma de 359 520 lei, la 31.10.2018 – 120 000 lei, la 27.11.2018 – 100 000 lei, la

04.12.2018 – 100 000 lei și la 11.12.2018 – 39 520 lei și a achitat penalitățile de

întârziere în mărime de 64 713, 60 lei.

Instanța a constatat că, plata energiei electrice se efectuează în baza facturii

emise lunar de către furnizor, iar pârâtul este obligat să achite integral plata pentru

energia electrică consumată în termenul indicat în factură.

În baza p.3.13 din contract, art. 12 (alin. 11) al Legii Republicii Moldova nr.

1525 din 19.02.1998 cu privire la energetică, p. 88 al Regulamentului pentru

furnizarea și utilizarea energiei electrice, în cazul neachitării plății pentru energia

electrică în termenul indicat în factură, consumatorului i se aplică o penalitate, din

suma datorată, pentru fiecare zi de întârziere a plății pentru energia electrică

consumată.

Conform p.6.1 din contract, pentru neexecutarea sau executarea neadecvată a

prevederilor contractului, precum și pentru daunele cauzate, părțile răspund în

conformitate cu legislația.

Astfel, S.R.L. „Prut COMAGRO” este obligată să repare prejudiciul cauzat

creditorului ca urmare a neexecutării obligației pecuniare asumate. Neexecutarea

include orice încălcare a obligațiilor, inclusiv executarea necorespunzătoare sau

tardivă.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 29 septembrie 2020 S.R.L.

„Prut COMAGRO” a declarat apel prin care a solicitat casarea hotărârii Judecătoriei

Cahul, sediul Central din 19 septembrie 2020 și emiterea unei noi hotărâri de

respingerea a cererii de chemare în judecată.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 26 ianuarie 2021, apelul declarat de

S.R.L. „Prut COMAGRO” a fost respins și menținută hotărârea Judecătoriei Cahul,

sediul Central din 19 septembrie 2020.

La 29 martie 2021, S.R.L. „Prut COMAGRO” a declarat recurs împotriva

deciziei Curții de Apel Cahul din 26 ianuarie 2021 solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii Judecătoriei primei instanțe și

3

emiterea unei noi hotărâri de respingerea a cererii de chemare în judecată.

În motivare a invocat că, S.R.L. „Prut COMAGRO” a fost în imposibilitate să

achite datoria integral și astfel a achitat-o în rate.

Recurentul a indicat că, chiar dacă executarea a fost efectuată cu întârziere,

dobânda de întârziere nu poate fi calculată ca și penalitatea care are un caracter de

daune moratorii. Astfel, un asemenea cumul echivalează cu aplicarea a două

sancțiuni de același fel pentru aceeași faptă, respectiv o dublă reparație a unei și a

aceleași încălcări a contractului.

Prin soluția emisă, instanța de apel cauzează o dublă despăgubire a

creditorului și a împovărarea nejustificată a debitorului.

Recurentul a indicat că, în contractul de furnizare a energiei electrice încheiat

între părți este prevăzută clauza penală, astfel repararea prejudiciului urmează a fi

realizată doar prin această modalitate, iar termenul de neexecutare stipulat în clauza

6.1 urmează a fi interpretat restrictiv, deoarece acesta nu include executarea

necorespunzătoare și cea tardivă.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs

menționează că Curtea de Apel Cahul a pronunțat dispozitivul deciziei 26 ianuarie

2021.

Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Cererea de recurs declarată la 29 martie 2021, respectiv, este depusă în

termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

La 22 aprilie 2021, Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimatului

recursul, informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de la

data primirii scrisorii, corespondența fiind recepționată la 28 aprilie 2021 (f.d.202).

Prin referința depusă la 21 mai 2021, Î.C.S „Premier Energy” S.R.L. a

menționat că, soluția emisă de instanțele ierarhic inferioare este corectă și legală și a

solicitat respingerea cererii de recurs.

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de

4

recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Potrivit art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Societatea cu

Răspunderea Limitată ”Prut COMAGRO”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

5

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și drept urmare, este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Societatea cu Răspunderea Limitată

”Prut COMAGRO”.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii

Mariana Pitic

Dumitru Mardari

6