3ra-229/21 — obligarea prezentarii informatiei despre procedura disciplinara a avocatului

3ra-229/21 — obligarea prezentarii informatiei despre procedura disciplinara a avocatului (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-229/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: T. Avasiloaie)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

D E C I Z I E

19 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

examinând recursul depus de Denis Russu,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Denis Russu împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, persoana terță

Nicolae Vișnevschi cu privire la obligarea prezentării informației despre procedura

disciplinară în privința avocatului,

împotriva deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul depus de Denis Russu, a fost casată integral hotărârea din

28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a fost emisă o nouă decizie

de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 25 septembrie 2018 Denis Russu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova cu privire la obligarea prezentării

informației despre procedura disciplinară în privința avocatului.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că a expediat în adresa Uniunii

Avocaților din Republica Moldova, repetate plângeri referitor la comportamentul

nedemn al avocatului Nicolae Vișnevschi, care au fost examinate în ședința Comisiei

pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova.

1

La 14 august 2018 a adresat președintelui Comisiei pentru etică și disciplină a

Uniunii Avocaților din Republica Moldova o petiție, înregistrată cu nr. 1848/18, în care

a indicat toate datele și numerele de înregistrare a petițiilor referitoare la avocatul

Nicolae Vișnevschi, precum și faptul că nu a primit rezultatele controlului efectuat.

Astfel, a solicitat să-i fie prezentate: decizia Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii

Avocaților din Republica Moldova din cadrul procedurii disciplinare, copia procesului-

verbal al ședinței Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica

Moldova, la care a fost examinată procedura disciplinară în privința avocatului Nicolae

Vișnevschi și copiile de pe înregistrările audio de la ședința Comisiei.

La 20 septembrie 2018 a recepționat răspunsul Comisiei pentru etică și

disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova nr. CED/234/18 din 05

septembrie 2018, prin care a fost informat că Comisia pentru etică și disciplină a

Uniunii Avocaților din Republica Moldova a adoptat decizia privind lipsa abaterilor

disciplinare în acțiunile avocatului Nicolae Vișnevschi.

A menționat că decizia motivată, emisă în cadrul procedurii disciplinare în

privința avocatului Nicolae Vișnevschi nu i-a fost înmânată pentru cunoștință, nu deține

nici o informație despre membrii Comisiei, care au examinat procedura disciplinară și

nici despre argumentele avocatului Nicole Vișnevschi.

Indică că i-au fost tăinuite complet toate materialele procedurii disciplinare și ale

ședinței, astfel fiindu-i încălcate drepturile legitime la obținerea unei informații

complete și veridice privind rezultatele ședinței, fapt prin care i-a fost încălcat dreptul

de acces la informație.

A solicitat obligarea Uniunii Avocaților din Republica Moldova de a-i prezenta

informația completă, pe care a solicitat-o, referitor la procedura disciplinară examinată

de Comisia pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova, pe

baza tuturor materialelor din petiții, în privința avocatului Nicolae Vișnevschi și anume:

decizia Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova

din cadrul procedurii disciplinare, copia procesului-verbal al ședinței Comisiei pentru

etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova, în care s-a examinat

procedura disciplinară în privința avocatului Nicolae Vișnevschi; copiile de pe

înregistrările audio de la ședința Comisiei; explicațiile avocatului în forma scrisă;

copiile notei scrise a efectuării cercetării. A mai solicitat repararea prejudiciului moral

în sumă de 10 000 de lei, precum și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 60-62).

Prin hotărârea din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a

fost respinsă acțiunea depusă de Denis Russu împotriva Uniunii Avocaților din

Republica Moldova cu privire la obligarea prezentării informației despre procedura

disciplinară în privința avocatului (f. d. 154, 169, 170, vol. I).

La 16 decembrie 2019 Denis Russu a depus apel, iar la 07 februarie 2020 a

prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei

instanțe și emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii (f. d. 160, 180-182, vol. I).

Conform avizului de recepție anexat la materialele dosarului, copia hotărârii

motivate a primei instanțe a fost recepționată de către Denis Russu la data de 31 ianuarie

2020 (f.d. 172 vol. I)

2

În astfel de circumstanțe, instanța de apel corect a considerat ca fiind depus în

termen apelul depus de Denis Russu la data de 07 februarie 2020.

Prin încheierea protocolară din 30 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

Nicolae Vișnevschi a fost atras în proces în calitate de terț (f. d. 205, vol. I).

Prin decizia din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

depus de Denis Russu, a fost casată integral hotărârea din 28 noiembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a fost emisă o nouă decizie, prin care a fost

respinsă acțiunea depusă de Denis Russu, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că informația

solicitată de Denis Russu prin cererea nr. 1848/18 din 14 august 2018 constituie

informație oficială aflată în posesia și la dispoziția furnizorului de informații - Uniunii

Avocaților din Republica Moldova, fapt care incubă în baza legii obligația ultimei de a

examina solicitarea petiționarului de acces la informație și de a-i comunica acestuia

informația solicitată, ori rezultatul examinării cererii sale. În cadrul examinării cauzei,

inclusiv prin răspunsul nr. CED/234/18 din 05 septembrie 2018, comunicat de Comisia

pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova, se confirmă

faptul că anume intimata este posesoarea informației solicitate de către apelant,

respectiv, anume acesteia îi revin obligațiile furnizorului de informații oficiale, stabilite

prin lege.

Totodată, instanța de apel a constatat că Uniunea Avocaților din Republica

Moldova nu avut posibilitatea să remită în adresa lui Denis Russu informațiile solicitate.

Or, Comisia pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova, în

urma efectuării cercetărilor privind stabilirea circumstanțelor invocate de Denis Russu

în plângerile depuse, nu a constatat careva încălcări disciplinare ale avocatului Nicolae

Vișnevshi, dispunând încetarea procedurii disciplinare în privința acestuia. Prin urmare,

nici nu a fost examinată această chestiune în ședința Comisiei pentru etică și disciplină

a Uniunii Avocaților din Republica Moldova, deoarece nu întrunește cerințele

prevăzute de art. 48 alin. (11) din Statutul Profesiei de Avocat și, anume, din nota

informativă nu s-a adeverit existenta unor abateri comise de avocatul Nicolae

Vișnevshi.

Din aceste considerente, instanța de apel a dat o apreciere critică argumentului

apelantului, precum că Uniunea Avocaților din Republica Moldova era obligată să-i

elibereze informațiile solicitate, or, în temeiul art. 19 alin.( 2) al Legii privind accesul

la informație, intimatul nu poate fi obligat să prezinte probe ale inexistenței

informațiilor nedocumentate.

Reieșind din cele menționate supra, instanța de apel a conchis că acțiunea

înaintată de Denis Russu împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, terț

Nicolae Vișnevschi cu privire la obligarea prezentării informației despre procedura

disciplinară în privința avocatului urmează a fi respinsă ca fiind neîntemeiată.

Referitor la argumentul invocat de apelant precum că prima instanță i-a încălcat

dreptul de acces la justiție, examinând acțiunea în lipsa sa, instanța de apel l-a

considerat ca fiind neîntemeiat din următoarele considerente.

Conform art. 213 alin. (3) Cod de procedură civilă, participantul la proces care

nu se poate prezenta în ședința de judecată din cauza aflării peste hotarele Republicii

Moldova, din cauza executării pedepsei în penitenciarele din Republica Moldova, din

3

cauza internării într-o instituție medicală sau a dizabilităților locomotorii poate fi audiat

prin intermediul videoconferinței, la cerere sau din oficiu.

Reieșind din norma juridică menționată supra, instanța de apel a reținut că art.213

alin. (3) Cod de procedură civilă, care prevede examinarea cauzei în prezența unei

persoane care își execută pedeapsa în penitenciarele din Republica Moldova, constituie

o posibilitate de acționare a instanței, nu o obligație a acesteia, și poate fi aplicată dacă

instanța de judecată va considera că este oportun examinarea unei acțiuni de contencios

administrativ, în prezența unei persoane care își execută pedeapsa în penitenciarele din

Republica Moldova.

La 17 noiembrie 2020 și 29 decembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal,

Denis Russu a depus recurs împotriva deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel

și restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului recurentul Denis Russu a invocat că la emiterea

hotărârilor judecătorești, instanța de apel și prima instanță nu au constatat și elucidat pe

deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, iar concluziile acestora,

expuse în hotărâri, sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei, fiind aplicate eronat

normele de drept material.

A menționat că conform procedurii de examinare a cererii de apel, decizia trebuie

să fie legală și întemeiată. Completul de judecată trebuie să fie compus din judecători,

respectând prevederile art. 49 din Codul administrativ, care prevede persoanele care nu

au dreptul să acționeze în procedura administrativă.

A susținut că într-o procedură administrativă, judecătorul nu poate participa la

examinarea acțiunii și urmează a fi recuzat dacă a efectuat o cercetare sau un control

administrativ al circumstanțelor cauzei, sau a participat la adoptarea unei hotărâri

referitoare la această cauză în organ de stat.

A invocat că datorită faptului că se află în penitenciarul nr. 13 și își apără

interesele în acest proces personal, fără participarea unui avocat, nu a avut posibilitatea

sa ia cunoștință despre componența completului de judecată, care urma să examineze

apelul, deoarece prin intermediul oficiului poștal a fost informat doar de către

judecătorul raportor, Veronica Negru și nu a avut posibilitatea să depună cerere de

recuzare judecătorilor Anatolie Minciuna și Ecaterina Palanciuc.

În acest sens, a explicat că la 22 iulie 2019 în adresa Consiliului Superior al

Magistraturii a parvenit plângerea din numele său, înregistrată ca sesizare sub nr. 845s-

919p/m, prin care și-a exprimat dezacordul cu acțiunile judecătorului Tatiana

Avasiloaie la examinarea prezentei cauze, iar la 05 septembrie 2019 în adresa

Consiliului Superior al Magistraturii a parvenit plângerea din numele său, înregistrată

ca sesizare sub numărul 1069-1227 p/m, prin care a solicitat examinarea

circumstanțelor expuse, cu înlăturarea încălcărilor art. 6 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, comise la

examinarea acestei cauze și atenționarea judecătorului Tatiana Avasiloaie de la

Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani.

A relevat că la 24 octombrie 2019 Completul de examinare a contestațiilor nr. 2

al Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, în componența

președintelui Anatolie Minciuna, membrilor Colegiului: Igor Mînăscurtă și Veronica

4

Mocanu, a examinat contestația depusă de el împotriva deciziei Inspecției judiciare nr.

845s-919p/m din 26 septembrie 2019, emisă pe marginea sesizării depuse la 22 iulie

2019, referitor la acțiunile judecătorului Tatiana Avasiloaie de la Judecătoria Chișinău,

sediul Râșcani și prin hotărârea nr. 245/9 din 24 octombrie 2019 contestația a fost

respinsă ca neîntemeiată.

A notat că la 24 octombrie 2019 Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 al

Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, în componența

președintelui Anatolie Minciuna, membrii Igor Mînăscurtă și Veronica Mocanu, a

examinat contestația depusă de el împotriva deciziei Inspecției judiciare nr. 1069s-

1227p/m din 05 septembrie 2019, emisă pe marginea sesizării depuse la 13 septembrie

2019, referitor la acțiunile judecătorului Tatiana Avasiloaie de la Judecătoria Chișinău,

sediul Râșcani și prin hotărârea nr. 240/9 din 24 octombrie 2019 contestația a fost

respinsă ca neîntemeiată.

Recurentul Denis Russu a declarat că circumstanțele descrise supra pun la

îndoială rezonabilă imparțialitatea judecătorului Anatolie Minciuna, or judecătorul

Anatolie Minciuna nu a avut dreptul să participe în ordine de apel, la examinarea

apelului depus de către el împotriva hotărârii din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, emisă de judecătorul Tatiana Avasiloaie în prezenta cauză.

Or, judecătorul Anatolie Minciuna, conform art. 51 din Codul administrativ, era obligat

să depună declarație de abținere de la judecarea cauzei.

A remarcat că instanțele judecătorești nu au verificat actele prezentate de către

intimat și anexate la referința Uniunii Avocaților din Republicii Moldova din

19 septembrie 2019 și, anume, notele informative asupra petițiilor nr. 246/18 din

07 februarie 2018, nr. 315/18 din 13 februarie 2018, nr.737/18 din 21 martie 2018, nr.

736/18 din 21 martie 2018 și nr. 738/18 din 21 martie 2018.

Consideră că instanțele judecătorești au comis încălcări de procedură la

examinarea cauzei, ignorând implicarea în proces și neatragerea în proces a persoanelor

responsabile din cadrul Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din

Republica Moldova, a președintelui Vitalie Tăbîrță și membrului Anatolie Barbacar,

cei care sunt direct responsabili pentru furnizarea informațiilor complete, solicitate

anterior.

La 20 ianuarie 2021 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatei

Uniunii Avocaților din Republica Moldova copia recursului depus de Denis Russu,

însă intimata nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință (f.

d. 11, vol. II).

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Completul relevă că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la

11 noiembrie 2020, fiind notificată recurentului Denis Russu la 23 decembrie 2020,

5

fapt confirmat prin avizul de recepție a acesteia, anexat la materialele dosarului (f. d.

233, vol. I).

Astfel, recursul depus de recurentul Denis Russu la 29 decembrie 2020 este în

termen.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

examinând admisibilitatea recursului depus de Denis Russu a considerat că acesta este

admisibil, motiv pentru care, prin încheierea din 03 martie 2021 a Curții Supreme de

Justiție a fost numit pentru examinare în complet din 5 judecători.

Conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiuni în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–171.

Din înțelesul logico-juridic al art. 195 și 258 alin. (3) din Codul administrativ cert

rezultă că, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta speță

urmează a fi judecată în coroborarea dispozițiilor Codului administrativ al Republicii

Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, cu cele din Codul de procedură

civilă.

În această consecvență, în speță, instanța de recurs urmează să se conducă de

împuternicirile de care a fost învestită prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018.

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează

și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea

Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se

pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului, au

fost expuse cu suficientă claritate.

Conform art. 248 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, examinând recursul, Curtea

Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral decizia

instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de

lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

Conform art. 194 alin. (2) coroborat cu art. 21 și art. 36 din Codul administrativ,

în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material.

Examinând temeiurile recursului depus de Denis Russu în raport cu materialele

cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul urmează a fi admis cu casarea deciziei instanței de apel și

restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecată,

din următoarele motive.

Din materialele cauzei rezultă că Denis Russu a adresat Uniunii Avocaților a

Republicii Moldova, mai multe plângeri în privința avocatului Nicolae Vișnevschi cu

privire la comportamentul nedemn al acestuia (f.d. 107-110, 115, 132 vol. I).

6

La 14 august 2018 Denis Russu a solicitat Uniunii Avocaților a Republicii

Moldova expedierea în adresa sa a deciziei Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii

Avocaților din Republica Moldova din cadrul procedurii disciplinare, copia procesului-

verbal al ședinței Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica

Moldova, în care s-a examinat procedura disciplinară în privința avocatului Nicolae

Vișnevschi și copiile de pe înregistrările audio de la ședința Comisiei și explicațiile

avocatului în forma scrisă.

Prin răspunsul nr. CED/234/18 din 05 septembrie 2018, Comisia pentru etică și

disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova, i-a comunicat lui Denis Russu

despre adoptarea deciziei cu privire la încetarea procedurii disciplinare intentate în

privința avocatului Nicolae Vișnevschi din lipsa încălcărilor disciplinare în acțiunile

acestuia (f.d. 103- 104).

Răspunsul nr. CED/234/18 din 05 septembrie 2018 a fost expediat în ordinea

stabilită la Penitenciarul nr. 13, adresatului Denis Russu (f.d. 102), însă scrisoarea a fost

returnată de Penitenciar din motiv că răspunsurile deținuților se expediază la fiecare

aparte. Prin urmare, Uniunea Avocaților din Republica Moldova la data de 18

septembrie 2019 a expediat repetat răspunsul nr. CED/234/18 din 05 septembrie 2018,

fiind recepționat de Denis Russu, fapt confirmat prin avizul de recepție (f.d. 27).

Invocând că decizia motivată emisă de Comisia pentru etică și disciplină a

Uniunii Avocaților din Republica Moldova în cadrul procedurii disciplinare în privința

avocatului Nicolae Vișnevschi nu i-a fost înmânată pentru cunoștință, nu deține nicio

informație despre membrii Comisie respective, Denis Russu s-a adresat cu prezenta

acțiune, solicitând obligarea Uniunii Avocaților din Republica Moldova de a-i prezenta

informația completă, pe care a solicitat-o, referitor la procedura disciplinară examinată

de Comisia pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova pe

baza tuturor materialelor din petiții, în privința avocatului Nicolae Vișnevschi și

anume: decizia motivată a Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din

Republica Moldova din cadrul procedurii disciplinare, copia procesului-verbal al

ședinței Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica

Moldova, în care s-a examinat procedura disciplinară în privința avocatului Nicolae

Vișnevschi, copiile de pe înregistrările audio de la ședința comisiei, explicațiile

avocatului în forma scrisă, copiile notei scrise a efectuării cercetării, repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a

fost respinsă acțiunea depusă de Denis Russu împotriva Uniunii Avocaților din

Republica Moldova cu privire la obligarea prezentării informației despre procedura

disciplinară în privința avocatului Nicolae Vișnevschi (f. d. 154, 169, 170, vol. I).

Prin decizia din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

depus de Denis Russu, a fost casată integral hotărârea din 28 noiembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a fost emisă o nouă decizie, prin care a fost

respinsă acțiunea depusă de Denis Russu, ca neîntemeiată.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră că decizia instanței de apel a fost emisă cu încălcarea normelor de

drept procedural, în sensul enunțat aducând următoarele.

7

După cum rezultă din suportul probatoriu prezent la actele cauzei, la emiterea

hotărârii din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani în prezenta

acțiune a participat judecătorul Tatiana Avasiloaie, iar la emiterea deciziei din

11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a participat completul de judecată

constituit din judecătorii: Anatolie Minciuna, Ecaterina Palanciuc, Viorica Negru.

Totodată, materialele cauzei atestă că la 22 iulie 2019 în adresa Consiliului

Superior al Magistraturii a parvenit plângerea din numele lui Denis Russu, înregistrată

ca sesizare sub nr. 845s919/p/m, în care acesta și-a exprimat dezacordul cu acțiunile

judecătorului Tatiana Avasiloaie, manifestate la examinarea prezentei cauze în primă

instanță, iar la 05 septembrie 2019 în adresa Consiliului Superior al Magistraturii a

parvenit plângerea lui Denis Russu, înregistrată ca sesizare sub nr. 10691227p/m, în

care se solicită examinarea circumstanțelor expuse, cu înlăturarea încălcărilor art. 6 al

CEDO, comise la examinarea prezentei cauze și atenționarea judecătorului Tatiana

Avasiloaie.

Astfel, la data de 24 octombrie 2019, completul de examinare a contestațiilor nr.

2 al Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, în

componența președintelui Anatolie Minciuna și membrilor Igor Mînăscurtă și Veronica

Mocanu, au examinat contestația depusă de Denis Russu împotriva deciziei Inspecției

judiciare nr. 845s-919/p/m din 26 septembrie 2019, emisă pe marginea sesizării depuse

la 22 iulie 2019, referitor la acțiunile judecătorului Tatiana Avasiloaie de la Judecătoria

Chișinău, sediul Râșcani și prin hotărârea nr. 245/9 din 24 octombrie 2019 contestația

depusă de Denis Russu a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 24 octombrie 2019, completul de examinare a contestațiilor nr. 2 al Colegiului

disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, în componența președintelui

Anatolie Minciuna și membrilor Igor Mînăscurtă și Veronica Mocanu, au examinat

contestația depusă de Denis Russu împotriva deciziei Inspecției judiciare nr. 1069s-

1227p/m din 05 septembrie 2019, emisă pe marginea sesizării depuse la 13 septembrie

2019, referitor la acțiunile judecătorului Tatiana Avasiloaie de la Judecătoria Chișinău,

sediul Râșcani și prin hotărârea nr. 240/9 din 24 octombrie 2019 contestația depusă de

Denis Russu a fost respinsă ca neîntemeiată.

În conformitate cu art. 202 alin. (1) din Codul administrativ, judecătorul care

examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat

în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50.

În conformitate cu art. 49 alin. (1) Cod administrativ, într-o procedură

administrativă, pentru o autoritate publică nu au dreptul să acționeze persoanele care:

a) înseși au statut de participant la procedura administrativă;

b) sînt membri de familie ai unui participant;

c) în virtutea legii sau în baza procurii, reprezintă în general sau în această procedură

administrativă un participant;

d) sînt membri de familie ai reprezentantului unui participant în această procedură

administrativă;

e) desfășoară activitate remunerată la un participant al procedurii administrative

sau activează la el în calitate de membru al consiliului de conducere, al consiliului de

supraveghere sau al unui alt organ de acest gen. Această prevedere nu se aplică

8

persoanelor angajate la o instituție de drept public participantă la procedura

administrativă;

f) în chestiunea respectivă au întocmit o expertiză sau au acționat în mod similar

în afara calității lor funcționale/de serviciu.

Conform art. 50 alin. (1) din Codul administrativ, pentru o autoritate publică într-

o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora

există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.

Potrivit art. 50 alin. (2) din Codul administrativ, motivul indicat la alin. (1) poate

exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică:

a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu

reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;

b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi

contestat în privința unui participant la această procedură;

c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea

probelor până la încheierea procedurii;

d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative.

Art. 50 alin. (2) din Codul administrativ prevede de o manieră care nu este

exhaustivă motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a

funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ.

Colegiul civil reține că legiuitorul prin expresia „în special” din conținutul normei

art. 50 alin. (2) din Codul administrativ a indicat că motivele de justificare a neîncrederii

față de o exercitare imparțială a funcției de judecător în procedura contenciosului

administrativ nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv, pot fi reglementate și alte astfel

de motive.

Luând în considerare normele legale citate supra, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că circumstanțele

menționate pun la îndoială rezonabilă imparțialitatea judecătorului Anatolie Minciuna

la examinarea prezentei cauze în ordine de apel a cererii de apel depuse de Denis Russu.

Or, în prezența acestor circumstanțe judecătorul nominalizat nu era în drept să participe

la examinarea în speță a cererii de apel depuse de Denis Russu împotriva hotărârii din

28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, emisă de judecătorul

Tatiana Avasiloaie.

Faptul că judecătorul Anatolie Minciuna, fiind membrul completului ce a

soluționat prezenta cauză în ordine de apel și fiind membru al Colegiului disciplinar de

pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, a examinat contestația ce avea ca obiect

acțiunile judecătorului Tatiana Avasiloaie, în opinia instanței de recurs, atrage incidența

dispozițiilor art. 202 alin. (1) Cod administrativ, care impun abținerea judecătorului de

la examinarea litigiului.

În acest context, instanța de recurs remarcă că situațiile invocate prezintă

particularități comune, ce vizează acțiunile judecătorului Tatiana Avasiloaie la

examinarea prezentei cauze.

În situația dată participanții la proces pot să se îndoiască, în mod legitim de

neutralitatea magistratului. Or, într-o procedură administrativă judecătorul nu poate

participa la examinarea acțiunii și urmează a fi recuzat, dacă a efectuat o cercetare sau

9

un control administrativ al circumstanțelor cauzei sau a participat la adoptarea unei

hotărâri referitoare la această cauză într-un organ de stat.

În acest context, se remarcă că deoarece Denis Russu se află în penitenciarul nr.

13 și își apără personal interesele în proces, fără participarea unui avocat, acesta nu a

avut posibilitatea sa ia cunoștință despre componența completului de judecată a

instanței de apel, care urma să examineze apelul, și deci nu a avut posibilitatea să

depună cerere de recuzare judecătorului Anatolie Minciuna.

Conform jurisprudenței de referință degajată de Curtea Europeană a Drepturilor

Omului, la acest subiect se cere ca instanța învestită cu soluționarea unei cauze să fie

imparțială, ceea ce prezumă în mod normal absența prejudecății și nepărtinirii.

Mai mult ca atât, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului reamintește

în cauza Persack vs Belgia că „chiar și aparențele puteau îmbrăca o anumită importanță

și apreciază că fiecare judecător despre care există temerea legitimă a lipsei de

imparțialitate trebuie să se recuze”. În cauza Porcola vs Luxembrourg, Curtea a reținut

că încălcarea art. 6 din Convenție, în sensul neîntrunirii condiției unui tribunal imparțial

și în alte hotărâri ale curții, reiterându-se de fiecare dată că „simpla îndoială, oricât de

puțin justificată ar putea fi ea, este suficientă pentru a altera imparțialitatea

tribunalului”.

Corelând ipotezele relevate, Colegiul apreciază că acțiunile judecătorului

Anatolie Minciună, la examinarea cauzei în speță, fără a-și declara abținere de la

judecată, sunt incompatibile testului de imparțialitate obiectivă perceput de un

observator independent și dezinteresat.

Or, imparțialitatea este esențială pentru îndeplinirea adecvată a funcției judiciare,

ea privește nu doar hotărârea însăși, ci și întreg procesul, prin care se ajunge la aceasta

(valoare 2, principiile de la Bangalore privind conduita judiciară).

Având în vedere cele enunțate, instanța de recurs consideră întemeiate

argumentele recurentului Denis Russu privind încălcarea de către instanța de apel, la

examinarea apelului depus de Denis Russu a normelor de drept procedural, în special

prin încălcarea principiului inadmisibilității participării judecătorului Anatolie

Minciuna la judecarea aceleiași cauze.

În această ordine de idei, se menționează prevederile art. 6 al Convenției Europene

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamental, care prevede dreptul

oricărei persoane la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen

rezonabil a cauzei sale de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege.

Ca urmare, întru evitarea încălcării elementelor inerente ale garanțiilor

procesuale instituite la art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, care reglementează dreptul la un

proces echitabil, la caz se impune admiterea recursului și casarea deciziei instanței de

apel, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecată.

Pe lângă aceasta, instanța de recurs remarcă că în cadrul examinării cauzei în

prima instanță Denis Russu a solicitat dispunerea escortării din penitenciar pentru

participarea la ședința de judecată.

Prin încheierea din 20 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

instanța a respins cererea lui Denis Russu cu privire la escortarea în ședința de judecată,

10

invocând că în speță nu se impune prezența personală a reclamantului Denis Russu în

ședința de judecată , menționând că declarațiile sale bazate pe propria experiență nu pot

fi esențiale pentru a clarifica circumstanțele litigiului.

Instanța de recurs consideră pripite constatările primei instanțe susținute de

instanța de apel, privind refuzul escortării lui Denis Russu în ședința de judecată. Or,

instanța nu a luat în considerare faptul că prin cererea din 14 iunie 2019 Denis Russu a

informat instanța de judecată că nu are posibilitatea de a-și angaja un avocat care să-i

reprezinte interesele în prezentul proces.

În atare circumstanțe, instanța urma să examineze posibilitatea de a audia

reclamantul Denis Russu, prin intermediul videoconferinței, or, în sensul art. 213 alin.

(3) Cod de procedură civilă, participantul la proces care nu se poate prezenta în ședința

de judecată din cauza executării pedepsei în penitenciarele din Republica Moldova,

poate fi audiat prin intermediul videoconferinței, la cerere sau din oficiu.

Or, în sensul art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și

a Libertăților Fundamentale și a jurisprudenței constatate a CtEDO participarea

personală a participantului la proces privat de libertate poate fi considerată

indispensabilă când interesele justiției o impun, în special în cazul în care partea poate

furniza dovezi pe baza experienței proprii, care ar putea clarifica împrejurările în litigiu

(Kozlov contra Russia 17 septembrie 2009.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea erorii

instanței de apel la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a admite recursul depus Denis Russu, de a casa decizia din 11 noiembrie

2020 a Curții de Apel Chișinău și de a restitui cauza pentru rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

Astfel, ținând cont de rolul specific al instanței de recurs și de preeminența

dreptului, este imperios, că la reexaminarea cauzei în ordine de apel, să fie remediate

neajunsurile procedurii inițiale (a se vedea cauzele Baka vs Ungaria (Marea Cameră),

23 iunie 2016, parag. 117; Zubac vs Croația (Marea Cameră), 5 aprilie 2018, parag. 123

– 125).

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și

reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată.

Conform art. 195, 247, 248 alin.(1) lit. d) și alin. (2), și art. 258 alin.(3) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus Denis Russu.

Se casează integral decizia din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișină și se

restituie cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Denis Russu împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, persoana terță

Nicolae Vișnevschi cu privire la obligarea prezentării informației despre procedura

11

disciplinară în privința avocatului, spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

12