2ra-344/21 — obligarea de a nu crea impedimente în exercitarea dreptului de proprietate si evacuarea din imobil fără acordarea altui spatiu locativ

2ra-344/21 — obligarea de a nu crea impedimente în exercitarea dreptului de proprietate si evacuarea din imobil fără acordarea altui spatiu locativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-344/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. C. Roșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, I. Țurcan, L. Pruteanu)

ÎNCHEIERE

19 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către

Maria Lupașco și reprezentantul acesteia, avocatul Valeriu Dumitriu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Veaceslav

Stoinov împotriva Mariei Lupașco, lui Marcel Lupașco și Dorin Lupașco,

intervenient accesoriu Banca comercială „Eximbank” societate pe acțiuni cu privire

la obligarea de a nu crea impedimente în exercitarea dreptului de proprietate și

evacuarea din imobil fără acordarea altui spațiu locativ,

împotriva deciziei din 07 iulie 2020 și deciziei suplimentare din 03 noiembrie

2020 ale Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de către

Veaceslav Stoianov, reprezentat de către avocatul Aureliu Scorțescu, a fost casată

integral hotărârea din 29 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost

emisă o nouă hotărâre cu privire la admiterea acțiunii,

constată:

La 13 aprilie 2016 Tatiana Stoinov, Veaceslav Stoinov, Tatiana Braga, Vasilii

Hiorescu, Roman Găină și Natalia Stropșa au depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Valeriu Cebanu, Mariei Lupașco, Marcel Lupașco, Dorin Lupașco,

Iurie Marian, Liubei Donțu, Victor Melniciuc, Elenei Melniciuc, Ghenadie

Mamulat, Alionei Mamulat, Petru Larionov, Galinei Larionov, Serghei Isaicu,

Grigore Croitor, Constantin Aramă, Gheorghe Aramă, Olgăi Aramă, Elenei

Usinovici, Victor Malanciuc, Elenei Malanciuc, Igor Burcovschii și Zinaidei

Burcovschii cu privire la obligarea de a nu crea impedimente în exercitarea dreptului

de proprietate și evacuarea din imobil fără acordarea altui spațiu locativ.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, sunt proprietarii încăperilor din

str. Gării,1, mun. Chișinău, la nivel de mansardă, înregistrate la OCT Chișinău cu

nr. cadastrale xxxxx.

Au menționat că, dreptul de proprietate a fost obținut în mod legal în anul

2008, prin investiții proprii în construcția acestor încăperi (realizarea contractelor de

investiții) și înregistrarea la OCT Chișinău a procesului-verbal de recepție finală și

1

a actelor de predare-primire a bunurilor imobile în proprietate.

Au susținut că, anterior, la 09 septembrie 2004, clădirea de bază din str.xxxx,

pe care ulterior a fost edificată mansarda cu încăperi, a fost transmisă de către

Consiliul municipal Chișinău în folosință Asociației obștești Uniunea Națională a

Veteranilor Războiului pentru Independență pe un termen de 10 ani (contract de

comodat din 09 septembrie 2004 înregistrat la OCT Chișinău pe data de 12 mai

2004).

Au afirmat că, pe str. Gării,1, mun. Chișinău se află următoarele bunuri

imobile: bloc administrativ cu 2 etaje, ce aparține administrației publice locale și

care s-a aflat în folosință temporară până în anul 2014 la Asociația obștească

Uniunea Națională a Veteranilor Războiului pentru Independență, încăperi la nivelul

mansardă pe acest bloc administrativ, care le aparține cu drept de proprietate și teren

aferent îngrădit cu gard și porți care se află în folosința comună a reclamanților și a

administrației publice locale.

Au relevat că, construcția încăperilor la nivelul mansardei și darea lor în

exploatare s-a efectuat pe parcursul anilor 2007-2008, fiind monitorizat acest proces

de conducerea Asociației obștești Uniunea Națională a Veteranilor Războiului

pentru Independență.

Au notat că, după finisarea lucrărilor de construcție a încăperilor la nivelul

mansardă, darea lor în exploatare, înregistrarea la OCT Chișinău, după finisarea

construcției gardului, porților, după finisarea lucrărilor de amenajare a teritoriului

aferent, un grup de persoane, care au comunicat că, sunt membri ai Asociației

obștești Uniunea Națională a Veteranilor Războiului pentru Independență, au blocat

intrarea pe teritoriu, au blocat intrările la mansardă, au ocupat abuziv încăperile, ce

le aparțin și blocul administrativ ce aparține administrației publice locale, care, prin

opunere de rezistență fizică, prin amenințări cu răfuială fizică în adresa lor și a

membrilor familiilor lor, nu le permite să se folosească de proprietatea sa.

Au declarat că, prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 4/24 din 13

mai 2014 au fost încetate relațiile contractuale de comodat al unor încăperi din

str.Gării,1, lit. A, B (subsol, etajele 1,2) cu Uniunea Națională a Veteranilor

Războiului pentru Independență, însă necătând la acest fapt, pârâții prelungesc să

ocupe ilegal încăperile ce le aparțin și blocul administrativ ce aparține administrației

publice locale.

Au invocat că, deja de 7 ani întreprind diferite măsuri strict legale pentru a-și

apăra dreptul de proprietate prin adresări și plângeri la poliție, la procuratură, însă

situația nu se schimbă.

Au solicitat evacuarea din bunurile imobile cu nr. cadastrale xxxx a pârâților,

a membrilor familiilor acestora și a altor persoane care locuiesc cu aceștia în bunurile

imobile la data executării hotărârii, fără acordarea altor spații locative și obligarea

pârâților de a nu le crea impedimente în exercitarea dreptului de proprietate asupra

bunurilor imobile enunțate.

Prin încheierea protocolară din 02 decembrie 2016 a Judecătoriei Centru,

mun. Chișinău, a fost atrasă în proces BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA în

calitate de intervenient accesoriu.

2

Prin încheierea din 03 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

scoasă de pe rol cererea de chemare în judecată în partea semnatarului avocatul

Victor Potlog în interesele Tatianei Stoianov, Tatianei Braga, ale lui Vasilii

Hiorescu, Roman Găină, Nataliei Stropșa și Olgăi Țarălungă cu privire la evacuarea

din imobil fără acordarea altui spațiu locativ și obligarea de a nu crea impedimente

în exercitarea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile în temeiul art. 267

lit. g) CPC.

La 28 septembrie 2017 Veaceslav Stoinov a depus cerere de modificare a

acțiunii, solicitând evacuarea din bunul imobil cu nr. cadastral 100104241.01.003

din str. Gării,1, mun. Chișinău, a pârâților Maria Lupașco, Marcel Lupașco și Dorin

Lupașco, a membrilor familiilor acestora și a altor persoane care locuiesc cu aceștia

în bunul imobil la data executării hotărârii, fără acordarea altui spațiu locativ și

obligarea pârâților de a nu-i crea impedimente în exercitarea dreptului de proprietate

în privința bunului imobil enunțat.

Prin hotărârea din 29 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

respinsă acțiunea depusă de către Veaceslav Stoinov ca fiind neîntemeiată.

La 29 iulie 2019 Veaceslav Stoinov, reprezentat de către avocatul Aureliu

Scorțescu, a declarat apel nemotivat, iar la 30 decembrie 2019 a declarat apel motivat

împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii

primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii.

Prin decizia din 07 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de către Veaceslav Stoinov, reprezentat de către avocatul Aureliu Scorțescu,

a fost casată integral hotărârea primei instanțe și a fost emisă o nouă hotărâre, prin

care a fost admisă acțiunea și au fost evacuați Maria Lupașco, Marcel Lupașco și

Dorin Lupașco din imobilul din str. xxxx, fără acordarea altui spațiu locativ.

Prin decizia suplimentară din 03 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

au fost evacuați din bunul imobil cu nr. cadastral xxxx, Maria Lupașco, Marcel

Lupașco și Dorin Lupașco, membrii familiei acestora și alte persoane care locuiesc

în acest imobil și au fost obligați să nu creeze impedimente în exercitarea de către

Veaceslav Stoinov a dreptului de proprietate în privința bunului imobil.

Instanța de apel a reținut că, construcția încăperilor la nivelul mansardei și

darea lor în exploatare s-a efectuat pe parcursul anilor 2007-2008, fiind monitorizat

acest proces de conducerea organizației obștești - Uniunea Națională a Veteranilor

Războiului pentru Independență. Totodată, după finisarea lucrărilor de construcție a

încăperilor la nivelul mansardă, darea lor în exploatare, înregistrare, după finisarea

construcției gardului, porților, după finisarea lucrărilor de amenajare a teritoriului

aferent, un grup de persoane, care au comunicat că, sunt membri ai Asociației

obștești Uniunea Națională a Veteranilor Războiului pentru Independență, au blocat

intrarea pe teritoriu, au blocat intrările la mansardă, au ocupat abuziv încăperea ce

aparține apelantului și blocul administrativ ce aparține administrației publice locale,

care, prin opunere de rezistență fizică, prin amenințări, nu permite acestuia să se

folosească de proprietatea sa.

Totodată, instanța de apel a reținut că, prin decizia Consiliului municipal

Chișinău nr. 4/24 din 13 mai 2014 au fost încetate relațiile contractuale de comodat

3

al unor încăperi din str. Gării,1, lit. A, B (subsol, etajele 1,2) cu Uniunea Națională

a Veteranilor Războiului pentru Independență, însă necătând la acest fapt, intimații

Maria Lupașco, Dorin Lupașco și Marcel Lupașco prelungesc să ocupe ilegal

încăperea, ce aparține apelantului și blocul administrativ, ce aparține administrației

publice locale.

Făcând trimitere la art. 316 alin. (1) și (2) și 374 din Codul civil (în redacția

până la 01 martie 2019), instanța de apel a constatat că, Veaceslav Stoinov este

proprietar al bunului imobil - încăperea din xxxx. Dreptul de proprietate a fost

obținut în mod legal în anul 2008, prin investiții proprii în construcția acestor

încăperi (realizarea contractelor de investiții) și înregistrarea la OCT Chișinău a

procesului-verbal de recepție finală și a actelor de predare-primire a bunurilor

imobile în proprietate, ulterior, apelantul obținând dreptul de proprietate asupra

acestuia în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. 4896 din 24 martie 2010,

fapt ce se confirmă prin înregistrarea în Registrul bunurilor imobile și înscrisurile

corespunzătoare.

De asemenea, instanța de apel a constatat că, la 09 septembrie 2004 clădirea

de bază din str. Gării,1, mun. Chișinău, pe care ulterior a fost edificată mansarda cu

încăperi, dintre care o încăpere - proprietate privată a apelantului a fost transmisă de

către Consiliul municipal Chișinău în folosință Asociației obștești Uniunea

Națională a Veteranilor Războiului pentru Independență pe un termen de 10 ani

(contract de comodat din 09 septembrie 2004 înregistrat la OCT Chișinău pe data de

12 mai 2004).

Prin urmare, instanța de apel a stabilit cu certitudine că, în bunul imobil din

str. Gării,1, mun. Chișinău locuiesc intimații, care nu sunt proprietari ai bunului

imobil litigios.

Instanța de apel a constatat că, deși intimații neagă că, locuiesc în bunul imobil

litigios, aceștia susțin că, au alt spațiu locativ, în care locuiesc la moment și, anume,

apartamentul nr. yyyy, aceste afirmații se contrazic cu materialele cauzei, întrucît

faptul ocupării abuzive de către intimați a bunului imobil respectiv se confirmă și

prin actul de constatare a faptului, întocmit de executorul judecătoresc Nicolae Pașa.

Coroborând art. 315 alin. (1) și (2), 320 alin. (1) și (2), 344 și 346 din Codul

civil (în redacția până la 01 martie 2019) la materialul probator administrat în speță,

instanța de apel a conchis că, Maria Lupașco, Marcel Lupașco și Dorin Lupașco nu

dispun de dreptul de posesiune, folosință sau dispoziție asupra bunului imobil –

apartamentul din mun. xxxx. Astfel, instalarea intimaților în spațiul locativ

menționat, fără acordul coproprietarului/apelantului Veaceslav Stoinov, este ilegală,

fapt ce constituie o limitare în exercitarea dreptului de proprietate și un obstacol în

folosirea imobilului de către acesta.

La 24 august 2020 Maria Lupașco a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și

menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel este neîntemeiată

și ilegală.

4

A menționat că, din probele prezentate rezultă că, Maria Lupașco, Marcel

Lupașco și Dorin Lupașco au înregistrat dreptul de proprietate, au viza de reședință

și locuiesc permanent în apartamentul nr. yyyy.

A susținut că, din anul 2015 până în prezent Dorin Lupașco se află la muncă

în Marea Britanie, iar în perioada anilor 2015-2019 Marcel Lupașco și-a făcut

studiile la facultatea de istorie și geografie din cadrul Universității „Ștefan cel Mare”

din or. Suceava, România, însă din anul 2019 până în prezent se află la muncă în

Marea Britanie și practic era imposibilă aflarea lor în încăperea din str. xxxx.

A afirmat că, prima instanță corect a dat o apreciere critică actului de

constatare a faptelor și stării de fapt din 11 iunie 2019, întocmit de către executorul

judecătoresc Nicolae Pașa, conform căruia el s-a deplasat pe adresa str. xxxx și din

spusele locatarilor a constatat că, în încăperea nelocativă xxxx locuiește Maria

Lupașco, fără ca să se convingă cine totuși locuiește în acest imobil nelocativ.

A notat că, instanțele judecătorești nu au stabilit componența participanților

la proces și implicarea în proces a altor persoane, prin ce au încălcat prevederile art.

183 alin. (2) lit. c) CPC, adică nu au atrași în proces Primăria și Consiliul municipal

Chișinău, Uniunea Națională a Veteranilor Războiului pentru Independență,

Mișcarea refugiaților transnistreni și alte persoane, care au interes în soluționarea

acestui litigiu.

A invocat că, anterior Roman Găină, Natalia Stropșa, Tatiana Stoinov și

Tatiana Braga au depus cerere de chemare în judecată împotriva Asociației obștești

Uniunea Națională a Veteranilor Războiului pentru Independență cu privire la

înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate, invocând că, sunt

proprietarii încăperilor cu nr. cadastrale xxxx, iar prin hotărârea din 19 martie 2012

a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, acțiunea a fost admisă și a fost dispusă

înlăturarea obstacolelor în exercitarea de către Roman Găină, Natalia Stropșa,

Tatiana Stoinov și Tatiana Braga a dreptului de proprietate în privința bunurilor

enunțate prin evacuarea din aceste încăperi a tuturor persoanelor ce nu dețin un titlu

de proprietate și a tuturor lucrurilor ce aparțin acestor persoane.

A mai invocat că, ulterior, prin încheierea din 25 octombrie 2012 a Curții de

Apel Chișinău, menținută prin decizia din 13 februarie 2013 a Curții Supreme de

Justiție, au fost atrași în proces Maria Lupașco, Mișcare Refugiaților Transnistreni,

Valeriu Ciobanu, Dorin Lupașco, Marcel Lupașco, Iurie Marian, Liubovi Donțu,

Nionila Popovici, Victor Malanciuc și alții în calitate de intervenienți accesorii.

A relevat că, prin decizia din 15 noiembrie 2012 a Curții de Apel Chișinău, au

fost admise apelurile declarate de către Asociația Veteranilor Războiului din RM –

1992, Grigore Croitor, Valeriu Ciobanu, Maria Lupașco, Mișcarea Refugiaților

Transnistreni, Victor Malanciuc, Elena Popovici, ș. a., a fost casată integral

hotărârea primei instanțe și a fost restituită cauza spre rejudecare în primă instanță,

iar prin încheierea din 22 octombrie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, a

fost scoasă de pe rol cererea de chemare în judecată depusă de către Roman Găină,

Natalia Stropșa, Tatiana Stoinov și Tatiana Braga.

A declarat că, având unul și același obiect al litigiului, instanța de apel a

adoptat hotărâri diferite, având aceleași probe și comițând aceleași încălcări de

5

procedură.

La 05 ianuarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, reprezentantul Mariei

Lupașco, avocatul Valeriu Dumitriu a declarat recurs împotriva deciziei

suplimentare a instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

suplimentare și a încheierii protocolare ale instanței de apel și trimiterea cauzei spre

rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia suplimentară

a instanței de apel.

A menționat că, la 17 decembrie 2020, cînd avocatul a luat cunoștință cu

materialele dosarului, așa numită încheiere protocolară invocată de către instanța de

apel în motivarea soluției lipsea la materialele dosarului, fapt ce denotă că, cererea

din 02 noiembrie 2020 depusă prin intermediului poștei electronice de către avocatul

Valeriu Dumitriu, prin care a solicitat stabilirea unui alt termen pentru judecarea

cauzei, a fost lăsată fără examinare.

A susținut că, în cadrul judecării cauzei s-a constatat incontestabil că, la 02

noiembrie 2020, prin intermediul poștei electronice a parvenit cererea de amânare

din partea avocatului Valeriu Dumitriu, în care a indicat că, a încheiat contract de

asistență juridică cu Maria Lupașco la 02 noiembrie 2020, ora 17.30 și în acest sens

are nevoie de termen pentru a face cunoștință cu materialele cauzei.

A afirmat că, în speță nu poate fi reținut argumentul instanței de apel și eronat

a fost aplicat art. 107 alin. (2) CPC, or, recurenta a încheiat contractul de asistență

juridică nr. 61 cu avocatul la 02 noiembrie 2020 și tot în aceeași zi avocatul a depus

în instanța de apel și cererea cu privire la amânarea judecării cauzei, anexând în acest

sens și mandatul avocațional.

A relevat că, instanța de apel nu a expediat recurentei demersul înaintat de

către Veaceslav Stoinov cu privire la emiterea unei decizii suplimentare.

A notat că, instanța de apel, la emiterea deciziei contestate, eronat a reținut

circumstanțele de fapt prezentate de către Veaceslav Stoinov în cererea de

modificare a acțiunii, or, acesta, în susținerea poziției, nu a adus probe concludente

și nu a dat explicații precum că, în bunul imobil mai locuiesc și alte persoane decât

Maria Lupașco, Marcel Lupașco și Dorin Lupașco.

A declarat că, instanța de apel a stabilit eronat faptul că, încăperea în litigiu

este proprietatea lui Veaceslav Stoinov, or, acesta nu a prezentat probe, care ar

confirma că, acest imobil este proprietatea sa privată, prin urmare, acțiunea a fost

formulată de un reclamant necorespunzător, respectiv, față de pârâții

necorespunzători.

A invocat că, examinarea cauzei în instanța de apel a avut loc în lipsa

apărătorului recurentei, care din motivele invocate în cererea din 02 noiembrie 2020

și în ședința de judecată din 03 noiembrie 2020 a fost în imposibilitate de a apăra

interesele acesteia, ceea ce încalcă garanțiile unui proces echitabil prevăzut de art. 6

Fundamentale.

A mai invocat că, instanța de apel nu a răspuns în decizia sa din 03 noiembrie

2020 dacă prima instanță a examinat corect cauza civilă fără atragerea în proces a

6

altor persoane, membri ai familiei și dacă Veaceslav Stoinov a adus probe și a dat

explicații în susținerea pretenției admise de către instanța de apel.

Prin notificările din 27 ianuarie 2021 Curtea Supremă de Justiție a expediat în

adresa intimatului copiile recursurilor, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței, însă ultimul nu și-a valorificat acest drept și nu a depus

referință (f. d. 85, 86, vol. III).

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat în

adresa părților copia deciziei contestate la 27 iulie 2020, iar la 27 august 2020

recurenta a promit copia acesteia, fapt confirmat prin recipisa anexată la materialele

dosarului (f. d. 15, vol. III).

Totodată, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa părților copia deciziei

suplimentare contestate la 28 decembrie 2020 (f. d. 48, vol. III).

Astfel, recursurile declarate la 24 august 2020 și 05 ianuarie 2021 sunt în

termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

7

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Maria Lupașco și

reprezentantul acesteia, avocatul Valeriu Dumitriu nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter

nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul

declarat de către Maria Lupașco și reprezentantul acesteia, avocatul Valeriu

Dumitriu, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Maria Lupașco și reprezentantul acesteia,

avocatul Valeriu Dumitriu ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Maria Lupașco și reprezentantul acesteia, avocatul

Valeriu Dumitriu se consideră inadmisibil.

8

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

9