2ra-344/21 — obligarea de a nu crea impedimente în exercitarea dreptului de proprietate si evacuarea din imobil fără acordarea altui spatiu locativ

Dosarul nr. 2ra-344/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. C. Roșca) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, I. Țurcan, L. Pruteanu) ÎNCHEIERE 19 mai 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către Maria Lupașco și reprezentantul acesteia, avocatul Valeriu Dumitriu, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Veaceslav Stoinov împotriva Mariei Lupașco, lui Marcel Lupașco și Dorin Lupașco, intervenient accesoriu Banca comercială „Eximbank” societate pe acțiuni cu privire la obligarea de a nu crea impedimente în exercitarea dreptului de proprietate și evacuarea din imobil fără acordarea altui spațiu locativ, împotriva deciziei din 07 iulie 2020 și deciziei suplimentare din 03 noiembrie 2020 ale Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de către Veaceslav Stoianov, reprezentat de către avocatul Aureliu Scorțescu, a fost casată integral hotărârea din 29 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost emisă o nouă hotărâre cu privire la admiterea acțiunii, constată: La 13 aprilie 2016 Tatiana Stoinov, Veaceslav Stoinov, Tatiana Braga, Vasilii Hiorescu, Roman Găină și Natalia Stropșa au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Valeriu Cebanu, Mariei Lupașco, Marcel Lupașco, Dorin Lupașco, Iurie Marian, Liubei Donțu, Victor Melniciuc,

Elenei Melniciuc, Ghenadie Mamulat, Alionei Mamulat, Petru Larionov, Galinei Larionov, Serghei Isaicu, Grigore Croitor, Constantin Aramă, Gheorghe Aramă, Olgăi Aramă, Elenei Usinovici, Victor Malanciuc, Elenei Malanciuc, Igor Burcovschii și Zinaidei Burcovschii cu privire la obligarea de a nu crea impedimente în exercitarea dreptului de proprietate și evacuarea din imobil fără acordarea altui spațiu locativ. În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, sunt proprietarii încăperilor din str. Gării,1, mun. Chișinău, la nivel de mansardă, înregistrate la OCT Chișinău cu nr. cadastrale xxxxx. Au menționat că, dreptul de proprietate a fost obținut în mod legal în anul 2008, prin investiții proprii în construcția acestor încăperi (realizarea contractelor de investiții) și înregistrarea la OCT Chișinău a procesului-verbal de recepție finală și 1 a actelor de predare-primire a bunurilor imobile în proprietate.

Au susținut că, anterior, la 09 septembrie 2004, clădirea de bază din str.xxxx, pe care ulterior a fost edificată mansarda cu încăperi, a fost transmisă de către Consiliul municipal Chișinău în folosință Asociației obștești Uniunea Națională a Veteranilor Războiului pentru Independență pe un termen de 10 ani (contract de comodat din 09 septembrie 2004 înregistrat la OCT Chișinău pe data de 12 mai 2004). Au afirmat că, pe str. Gării,1, mun. Chișinău se află următoarele bunuri imobile: bloc administrativ cu 2 etaje, ce aparține administrației publice locale și care s-a aflat în folosință temporară până în anul 2014 la Asociația obștească Uniunea Națională a Veteranilor Războiului pentru Independență, încăperi la nivelul mansardă pe acest bloc administrativ, care le aparține cu drept de proprietate și teren aferent îngrădit cu gard și porți care se află în folosința comună a reclamanților și a administrației publice locale.

Au relevat că, construcția încăperilor la nivelul mansardei și darea lor în exploatare s-a efectuat pe parcursul anilor 2007-2008, fiind monitorizat acest proces de conducerea Asociației obștești Uniunea Națională a Veteranilor Războiului pentru Independență.

Au notat că, după finisarea lucrărilor de construcție a încăperilor la nivelul mansardă, darea lor în exploatare, înregistrarea la OCT Chișinău, după finisarea construcției gardului, porților, după finisarea lucrărilor de amenajare a teritoriului aferent, un grup de persoane, care au comunicat că, sunt membri ai Asociației obștești Uniunea Națională a Veteranilor Războiului pentru Independență, au blocat intrarea pe teritoriu, au blocat intrările la mansardă, au ocupat abuziv încăperile, ce le aparțin și blocul administrativ ce aparține administrației publice locale, care, prin opunere de rezistență fizică, prin amenințări cu răfuială fizică în adresa lor și a membrilor familiilor lor, nu le permite să se folosească de proprietatea sa.

Au declarat că, prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 4/24 din 13 mai 2014 au fost încetate relațiile contractuale de comodat al unor încăperi din str.Gării,1, lit. A, B (subsol, etajele 1,2) cu Uniunea Națională a Veteranilor Războiului pentru Independență, însă necătând la acest fapt, pârâții prelungesc să ocupe ilegal încăperile ce le aparțin și blocul administrativ ce aparține administrației publice locale. Au invocat că, deja de 7 ani întreprind diferite măsuri strict legale pentru a-și apăra dreptul de proprietate prin adresări și plângeri la poliție, la procuratură, însă situația nu se schimbă.

Au solicitat evacuarea din bunurile imobile cu nr. cadastrale xxxx a pârâților, a membrilor familiilor acestora și a altor persoane care locuiesc cu aceștia în bunurile imobile la data executării hotărârii, fără acordarea altor spații locative și obligarea pârâților de a nu le crea impedimente în exercitarea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile enunțate. Prin încheierea protocolară din 02 decembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, a fost atrasă în proces BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA în calitate de intervenient accesoriu.

2 Prin încheierea din 03 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost scoasă de pe rol cererea de chemare în judecată în partea semnatarului avocatul Victor Potlog în interesele Tatianei Stoianov, Tatianei Braga, ale lui Vasilii Hiorescu, Roman Găină, Nataliei Stropșa și Olgăi Țarălungă cu privire la evacuarea din imobil fără acordarea altui spațiu locativ și obligarea de a nu crea impedimente în exercitarea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile în temeiul art. 267 lit. g) CPC. La 28 septembrie 2017 Veaceslav Stoinov a depus cerere de modificare a acțiunii, solicitând evacuarea din bunul imobil cu nr. cadastral 100104241.01.003 din str. Gării,1, mun.

Chișinău, a pârâților Maria Lupașco, Marcel Lupașco și Dorin Lupașco, a membrilor familiilor acestora și a altor persoane care locuiesc cu aceștia în bunul imobil la data executării hotărârii, fără acordarea altui spațiu locativ și obligarea pârâților de a nu-i crea impedimente în exercitarea dreptului de proprietate în privința bunului imobil enunțat. Prin hotărârea din 29 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost respinsă acțiunea depusă de către Veaceslav Stoinov ca fiind neîntemeiată. La 29 iulie 2019 Veaceslav Stoinov, reprezentat de către avocatul Aureliu Scorțescu, a declarat apel nemotivat, iar la 30 decembrie 2019 a declarat apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii.

Prin decizia din 07 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de către Veaceslav Stoinov, reprezentat de către avocatul Aureliu Scorțescu, a fost casată integral hotărârea primei instanțe și a fost emisă o nouă hotărâre, prin care a fost admisă acțiunea și au fost evacuați Maria Lupașco, Marcel Lupașco și Dorin Lupașco din imobilul din str. xxxx, fără acordarea altui spațiu locativ. Prin decizia suplimentară din 03 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, au fost evacuați din bunul imobil cu nr. cadastral xxxx, Maria Lupașco, Marcel Lupașco și Dorin Lupașco, membrii familiei acestora și alte persoane care locuiesc în acest imobil și au fost obligați să nu creeze impedimente în exercitarea de către Veaceslav Stoinov a dreptului de proprietate în privința bunului imobil.

Instanța de apel a reținut că, construcția încăperilor la nivelul mansardei și darea lor în exploatare s-a efectuat pe parcursul anilor 2007-2008, fiind monitorizat acest proces de conducerea organizației obștești - Uniunea Națională a Veteranilor Războiului pentru Independență. Totodată, după finisarea lucrărilor de construcție a încăperilor la nivelul mansardă, darea lor în exploatare, înregistrare, după finisarea construcției gardului, porților, după finisarea lucrărilor de amenajare a teritoriului aferent, un grup de persoane, care au comunicat că, sunt membri ai Asociației obștești Uniunea Națională a Veteranilor Războiului pentru Independență, au blocat intrarea pe teritoriu, au blocat intrările la mansardă, au ocupat abuziv încăperea ce aparține apelantului și blocul administrativ ce aparține administrației publice locale, care, prin opunere de rezistență fizică, prin amenințări, nu permite acestuia să se folosească de proprietatea sa.

Totodată, instanța de apel a reținut că, prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 4/24 din 13 mai 2014 au fost încetate relațiile contractuale de comodat 3 al unor încăperi din str. Gării,1, lit. A, B (subsol, etajele 1,2) cu Uniunea Națională a Veteranilor Războiului pentru Independență, însă necătând la acest fapt, intimații Maria Lupașco, Dorin Lupașco și Marcel Lupașco prelungesc să ocupe ilegal încăperea, ce aparține apelantului și blocul administrativ, ce aparține administrației publice locale. Făcând trimitere la art. 316 alin. (1) și (2) și 374 din Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019), instanța de apel a constatat că, Veaceslav Stoinov este proprietar al bunului imobil - încăperea din xxxx.

Dreptul de proprietate a fost obținut în mod legal în anul 2008, prin investiții proprii în construcția acestor încăperi (realizarea contractelor de investiții) și înregistrarea la OCT Chișinău a procesului-verbal de recepție finală și a actelor de predare-primire a bunurilor imobile în proprietate, ulterior, apelantul obținând dreptul de proprietate asupra acestuia în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. 4896 din 24 martie 2010, fapt ce se confirmă prin înregistrarea în Registrul bunurilor imobile și înscrisurile corespunzătoare. De asemenea, instanța de apel a constatat că, la 09 septembrie 2004 clădirea de bază din str. Gării,1, mun.

Chișinău, pe care ulterior a fost edificată mansarda cu încăperi, dintre care o încăpere - proprietate privată a apelantului a fost transmisă de către Consiliul municipal Chișinău în folosință Asociației obștești Uniunea Națională a Veteranilor Războiului pentru Independență pe un termen de 10 ani (contract de comodat din 09 septembrie 2004 înregistrat la OCT Chișinău pe data de 12 mai 2004). Prin urmare, instanța de apel a stabilit cu certitudine că, în bunul imobil din str. Gării,1, mun. Chișinău locuiesc intimații, care nu sunt proprietari ai bunului imobil litigios.

Instanța de apel a constatat că, deși intimații neagă că, locuiesc în bunul imobil litigios, aceștia susțin că, au alt spațiu locativ, în care locuiesc la moment și, anume, apartamentul nr. yyyy, aceste afirmații se contrazic cu materialele cauzei, întrucît faptul ocupării abuzive de către intimați a bunului imobil respectiv se confirmă și prin actul de constatare a faptului, întocmit de executorul judecătoresc Nicolae Pașa. Coroborând art. 315 alin. (1) și (2), 320 alin. (1) și (2), 344 și 346 din Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019) la materialul probator administrat în speță, instanța de apel a conchis că, Maria Lupașco, Marcel Lupașco și Dorin Lupașco nu dispun de dreptul de posesiune, folosință sau dispoziție asupra bunului imobil – apartamentul din mun.

xxxx. Astfel, instalarea intimaților în spațiul locativ menționat, fără acordul coproprietarului/apelantului Veaceslav Stoinov, este ilegală, fapt ce constituie o limitare în exercitarea dreptului de proprietate și un obstacol în folosirea imobilului de către acesta. La 24 august 2020 Maria Lupașco a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel este neîntemeiată și ilegală. 4 A menționat că, din probele prezentate rezultă că, Maria Lupașco, Marcel Lupașco și Dorin Lupașco au înregistrat dreptul de proprietate, au viza de reședință și locuiesc permanent în apartamentul nr. yyyy.

A susținut că, din anul 2015 până în prezent Dorin Lupașco se află la muncă în Marea Britanie, iar în perioada anilor 2015-2019 Marcel Lupașco și-a făcut studiile la facultatea de istorie și geografie din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din or. Suceava, România, însă din anul 2019 până în prezent se află la muncă în Marea Britanie și practic era imposibilă aflarea lor în încăperea din str. xxxx. A afirmat că, prima instanță corect a dat o apreciere critică actului de constatare a faptelor și stării de fapt din 11 iunie 2019, întocmit de către executorul judecătoresc Nicolae Pașa, conform căruia el s-a deplasat pe adresa str. xxxx și din spusele locatarilor a constatat că, în încăperea nelocativă xxxx locuiește Maria Lupașco, fără ca să se convingă cine totuși locuiește în acest imobil nelocativ.

A notat că, instanțele judecătorești nu au stabilit componența participanților la proces și implicarea în proces a altor persoane, prin ce au încălcat prevederile art. 183 alin. (2) lit. c) CPC, adică nu au atrași în proces Primăria și Consiliul municipal Chișinău, Uniunea Națională a Veteranilor Războiului pentru Independență, Mișcarea refugiaților transnistreni și alte persoane, care au interes în soluționarea acestui litigiu. A invocat că, anterior Roman Găină, Natalia Stropșa, Tatiana Stoinov și Tatiana Braga au depus cerere de chemare în judecată împotriva Asociației obștești Uniunea Națională a Veteranilor Războiului pentru Independență cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate, invocând că, sunt proprietarii încăperilor cu nr. cadastrale xxxx, iar prin hotărârea din 19 martie 2012 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, acțiunea a fost admisă și a fost dispusă înlăturarea obstacolelor în exercitarea de către Roman Găină, Natalia Stropșa, Tatiana Stoinov și Tatiana Braga a dreptului de proprietate în privința bunurilor enunțate prin evacuarea din aceste încăperi a tuturor persoanelor ce nu dețin un titlu de proprietate și a tuturor lucrurilor ce aparțin acestor persoane. A mai invocat că, ulterior, prin încheierea din 25 octombrie 2012 a Curții de Apel Chișinău, menținută prin decizia din 13 februarie 2013 a Curții Supreme de Justiție, au fost atrași în proces Maria Lupașco, Mișcare Refugiaților Transnistreni, Valeriu Ciobanu, Dorin Lupașco, Marcel Lupașco, Iurie Marian, Liubovi Donțu, Nionila Popovici, Victor Malanciuc și alții în calitate de intervenienți accesorii.

A relevat că, prin decizia din 15 noiembrie 2012 a Curții de Apel Chișinău, au fost admise apelurile declarate de către Asociația Veteranilor Războiului din RM – 1992, Grigore Croitor, Valeriu Ciobanu, Maria Lupașco, Mișcarea Refugiaților Transnistreni, Victor Malanciuc, Elena Popovici, ș. a., a fost casată integral hotărârea primei instanțe și a fost restituită cauza spre rejudecare în primă instanță, iar prin încheierea din 22 octombrie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, a fost scoasă de pe rol cererea de chemare în judecată depusă de către Roman Găină, Natalia Stropșa, Tatiana Stoinov și Tatiana Braga. A declarat că, având unul și același obiect al litigiului, instanța de apel a adoptat hotărâri diferite, având aceleași probe și comițând aceleași încălcări de 5 procedură.

La 05 ianuarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, reprezentantul Mariei Lupașco, avocatul Valeriu Dumitriu a declarat recurs împotriva deciziei suplimentare a instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei suplimentare și a încheierii protocolare ale instanței de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel. În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia suplimentară a instanței de apel. A menționat că, la 17 decembrie 2020, cînd avocatul a luat cunoștință cu materialele dosarului, așa numită încheiere protocolară invocată de către instanța de apel în motivarea soluției lipsea la materialele dosarului, fapt ce denotă că, cererea din 02 noiembrie 2020 depusă prin intermediului poștei electronice de către avocatul Valeriu Dumitriu, prin care a solicitat stabilirea unui alt termen pentru judecarea cauzei, a fost lăsată fără examinare.

A susținut că, în cadrul judecării cauzei s-a constatat incontestabil că, la 02 noiembrie 2020, prin intermediul poștei electronice a parvenit cererea de amânare din partea avocatului Valeriu Dumitriu, în care a indicat că, a încheiat contract de asistență juridică cu Maria Lupașco la 02 noiembrie 2020, ora 17.30 și în acest sens are nevoie de termen pentru a face cunoștință cu materialele cauzei. A afirmat că, în speță nu poate fi reținut argumentul instanței de apel și eronat a fost aplicat art. 107 alin. (2) CPC, or, recurenta a încheiat contractul de asistență juridică nr. 61 cu avocatul la 02 noiembrie 2020 și tot în aceeași zi avocatul a depus în instanța de apel și cererea cu privire la amânarea judecării cauzei, anexând în acest sens și mandatul avocațional.

A relevat că, instanța de apel nu a expediat recurentei demersul înaintat de către Veaceslav Stoinov cu privire la emiterea unei decizii suplimentare. A notat că, instanța de apel, la emiterea deciziei contestate, eronat a reținut circumstanțele de fapt prezentate de către Veaceslav Stoinov în cererea de modificare a acțiunii, or, acesta, în susținerea poziției, nu a adus probe concludente și nu a dat explicații precum că, în bunul imobil mai locuiesc și alte persoane decât Maria Lupașco, Marcel Lupașco și Dorin Lupașco. A declarat că, instanța de apel a stabilit eronat faptul că, încăperea în litigiu este proprietatea lui Veaceslav Stoinov, or, acesta nu a prezentat probe, care ar confirma că, acest imobil este proprietatea sa privată, prin urmare, acțiunea a fost formulată de un reclamant necorespunzător, respectiv, față de pârâții necorespunzători.

A invocat că, examinarea cauzei în instanța de apel a avut loc în lipsa apărătorului recurentei, care din motivele invocate în cererea din 02 noiembrie 2020 și în ședința de judecată din 03 noiembrie 2020 a fost în imposibilitate de a apăra interesele acesteia, ceea ce încalcă garanțiile unui proces echitabil prevăzut de art. 6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. A mai invocat că, instanța de apel nu a răspuns în decizia sa din 03 noiembrie 2020 dacă prima instanță a examinat corect cauza civilă fără atragerea în proces a 6 altor persoane, membri ai familiei și dacă Veaceslav Stoinov a adus probe și a dat explicații în susținerea pretenției admise de către instanța de apel.

Prin notificările din 27 ianuarie 2021 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copiile recursurilor, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței, însă ultimul nu și-a valorificat acest drept și nu a depus referință (f. d. 85, 86, vol. III). În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa părților copia deciziei contestate la 27 iulie 2020, iar la 27 august 2020 recurenta a promit copia acesteia, fapt confirmat prin recipisa anexată la materialele dosarului (f. d. 15, vol. III).

Totodată, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa părților copia deciziei suplimentare contestate la 28 decembrie 2020 (f. d. 48, vol. III). Astfel, recursurile declarate la 24 august 2020 și 05 ianuarie 2021 sunt în termen. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de 7 declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Maria Lupașco și reprezentantul acesteia, avocatul Valeriu Dumitriu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de către Maria Lupașco și reprezentantul acesteia, avocatul Valeriu Dumitriu, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Maria Lupașco și reprezentantul acesteia, avocatul Valeriu Dumitriu ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de către Maria Lupașco și reprezentantul acesteia, avocatul Valeriu Dumitriu se consideră inadmisibil. 8 Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic 9