2ra-322/21 — încasarea datoriei

2ra-322/21 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-322/21

Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Central (jud. R. Țurcan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. O. Cojocaru, V. Mihaila, I. Secrieru)

ÎNCHEIERE

19 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Alexandru Zolotco,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Banca Comercială

„Moldova-Agroindbank” Societate pe Acțiuni împotriva Societății Comerciale „Via-Z

Grup” Societate cu Răspundere Limitată, Vladimir Zolotco, Alexandru Zolotco, Igor

Zolotco, intervenienți accesorii Agenția Servicii Publice, Serviciul Cadastral Teritorial

Criuleni, Natalia Zolotco și Eugen Golovatinschi, cu privire la încasarea datoriei și a

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 06 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Alexandru Zolotco și a fost menținută hotărârea din

26 decembrie 2019 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central,

constată:

La data de 08 septembrie 2017 BC „Moldova-Agroindbank” SA a depus cerere

de chemare în judecată împotriva SC „Via-Z Grup” SRL, Vladimir Zolotco, Alexandru

Zolotco, Igor Zolotco cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că în temeiul contractului de credit nr.

S10322 din 16 iulie 2010, SC „Via-Z Grup” SRL a primit un credit în sumă de 626 000

de lei, cu termenul final de rambursare la 22 iunie 2015.

A menționat că în baza contractelor de fidejusiune nr. S10322-A, nr. S10322-B

și nr. S10322-C din 16 iulie 2010 Vladimir Zolotco, Alexandru Zolotco și Igor Zolotco

și-au asumat obligația să răspundă în aceeași măsură ca și SC „Via-Z Grup” SRL în fața

băncii pentru onorarea integrală a obligațiilor debitorului, aferente contractului de credit

nr. S10322 din 16 iulie 2010, în cazul dacă ultimul nu-și va onora obligațiile

contractuale.

1

A susținut că S SC „Via-Z Grup” SRL nu și-a onorat obligațiile contractuale

privind rambursarea creditului primit și achitarea dobânzii calculate pentru utilizarea

lui, încălcând astfel prevederile contractului de credit și ale legislației în vigoare privind

executarea obligațiilor.

Reclamanta a invocat că în baza pct. 6.1 subpct. 4) lit. a) al contractului de credit

bancar nr. S10322 din 16 iulie 2010, are dreptul, în mod unilateral, în orice moment, la

latitudinea sa, anunțând în scris debitorul, să ceară restituirea anticipată a sumei datoriei

în cazul reținerii rambursării creditului, achitării dobânzii sau a altor sume pasibile de

plată. Astfel, prin reclamațiile nr. 20008/308, nr. 20008/309, nr. 20008/310, nr.

20008/311 din 25 noiembrie 2016, a solicitat pârâților achitarea anticipată și integrală

a datoriei. Însă, reclamațiile băncii nu au fost satisfăcute.

A afirmat că la data de 25 noiembrie 2016, datoria SC „Via-Z Grup” SRL

constituia suma de 634 326,73 de lei, compusă din: creditul restant în sumă de

231 904,89 de lei și dobânda neachitată în sumă de 402 421,84 de lei.

BC „Moldova-Agroindbank” SA a solicitat încasarea în mod solidar de la SC

„Via-Z Grup” SRL, Vladimir Zolotco, Alexandru Zolotco, Igor Zolotco a datoriei

restante conform contractului de credit bancar nr. 10322 din 16 iulie 2010 în sumă de

231 904,89 de lei și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 22 ianuarie 2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central,

acțiunea a fost admisă și s-a încasat, în mod solidar, de la SC „Via-Z Grup” SRL,

Vladimir Zolotco, Alexandru Zolotco, Igor Zolotco în beneficiul BC „Moldova-

Agroindbank” SA datoria în sumă de 231 904,89 de lei și cheltuielile de judecată în

sumă de 7177,15 lei.

Prin decizia din 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de către Alexandru Zolotco și a fost casată hotărârea din 22 ianuarie 2018 a

Judecătoriei Criuleni, sediul Central, cu restituirea cauzei spre rejudecare în prima

instanță, în alt complet de judecată.

La 25 martie 2019, prin încheierea Judecătoriei Criuleni, sediul Central au fost

atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii Agenția Servicii Publice, Serviciul

Cadastral Teritorial Criuleni, Natalia Zolotco și Eugen Golovatinschi.

Prin hotărârea din 26 decembrie 2019 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central,

acțiunea a fost admisă integral și s-a încasat, în mod solidar, de la SC „Via-Z Grup”

SRL, Vladimir Zolotco, Alexandru Zolotco, Igor Zolotco în beneficiul BC „Moldova-

Agroindbank” SA datoria restantă conform contractului de credit bancar nr. S10322 din

16 iulie 2010 în sumă de 231 904,89 de lei, taxa de stat în sumă de 6957,15 lei și

cheltuielile de citare publică a pârâților în sumă de 220 de lei, în total 239 082,04 lei.

La data de 30 decembrie 2019, Alexandru Zolotco a declarat apel împotriva

hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din 26

decembrie 2019 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central și pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care acțiunea să fie respinsă integral.

Prin decizia din 06 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Alexandru Zolotco și a fost menținută hotărârea din 26 decembrie

2019 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central.

2

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că rambursarea creditului

primit de către SC „Via-Z Grup” SRL a fost asigurată inclusiv prin încheierea cu Natalia

Zolotco a contractului de ipotecă nr. S10322/A din 16 iulie 2010, obiectul căruia au

constituit imobilele aflate pe adresa XXXXX cu numerele cadastrale XXXXX. Astfel,

în rezultatul vânzării bunurilor ipotecate și direcționării sumei obținute la compensarea

cheltuielilor (în sumă de 71 552,36 lei) și achitarea datoriei la credit (în sumă de 378

447, 64 lei), la data de 25 noiembrie 2016 datoria SC „Via-Z Grup” SRL a constituit

suma de 634 326,73 lei, compusă din creditul restant - 231 904,89 lei și dobânda

neachitată - 402 421,84 lei, prin prezenta acțiune banca solicitând încasarea doar a

sumei de 231 904,89 lei.

Curtea de Apel Chișinău a considerat că este întemeiată soluția instanței de fond

cu privire la admiterea acțiunii și încasarea datoriei restante în mod solidar din contul

debitorului și a fidejusorilor, în temeiul contractului de credit nr. S10322 din 16 iulie

2010 și a contractelor de fidejusiune nr. S10322-A, nr. S10322-B și nr. S10322-C din

16 iulie 2010.

Instanța de apel nu a reținut argumentul invocat în apel, precum că modalitatea

și condițiile (prețul) de vânzare a bunului ipotecat au dus la majorarea obligațiilor

fidejusorilor. Or, transmiterea bunurilor în posesia creditorului pentru vânzare, nu

presupune vânzarea acestora la prețuri egale cu valoarea de piață stabilită de către un

evaluator independent sau valoarea de ipotecă a bunurilor indicate în contractele de

gaj/ipotecă sau alte prețuri prestabilite, respectiv, prețul de vânzare a bunurilor

reprezintă un echilibru dintre suma oferită de către cumpărătorul decis de a procura și

suma acceptată de către vânzător pentru vânzarea bunurilor și poate fi diferit decât

valoarea de gaj/ipotecă sau valoarea de piață a acestora stabilită prin raportul de

evaluare. Mai mult ca atât, procesul-verbal de transmitere în posesie a bunurilor

ipotecate din 20 noiembrie 2013 și contractul de vânzare-cumpărare nr. 15029 din

19 iulie 2016 nu au fost anulate, iar, obiecțiile pe marginea procedurii de vânzare a

bunurilor gajate în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, se supun

verificării prin intermediul instanței de judecată separat, în procedura de executare.

La data de 11 ianuarie 2021 Alexandru Zolotco a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din

06 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 26 decembrie 2019 a

Judecătoriei Criuleni, sediul Central, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea

să fie respinsă integral.

În motivarea recursului s-a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței

de apel.

Recurentul a susținut că potrivit raportului de evaluare a bunurilor imobile, la

situația din 04 iunie 2010, efectuat de către Agenția „Oxel-Imobil” SRL, valoarea totală

de piață a obiectelor ipotecate constituie 1 299 838 de lei.

A menționat că la 19 iulie 2016, BC „Moldova-Agroindbank” SA a înstrăinat lui

Eugeniu Golovatinschi bunurile ipotecate în vederea stingerii datoriei debitorului SC

„Via-Z Grup” SRL și anume, terenul pentru construcții și 4 construcții aferente la prețul

de 450 000 de lei. Bunurile imobile cu nr. cadastral XXXXX - construcție agricolă și

3

construcție accesorie garaj cu nr. cadastral XXXXX nu au fost indicate în contractul de

vânzare-cumpărare, aparent neconstituind obiect al vânzării-cumpărării.

A indicat că instanțele ierarhic inferioare nu au dat apreciere argumentului

invocat cu privire la caracterul fictiv al prețului de vânzare-cumpărare a bunurilor

ipotecate, instanțele rezumându-se la expunerea evoluției prețului de vânzare, fără a da

apreciere altor probe care atestă prețul real al bunurilor înstrăinate în vederea acoperirii

sumei datoriei conform contractului de credit bancar nr. S10322 din 16 iulie 2010.

Astfel, recurentul a declarat că instanțele ierarhic inferioare nu s-au expus asupra

raportului de evaluare a bunurilor imobile, efectuat de către Agenția „Oxel-Imobil”

SRL, potrivit căruia valoarea totală de piață a obiectelor ipotecate constituie 1 299 838

de lei, precum și asupra faptului că valoarea bunurilor ipotecate a fost apreciată de către

părți conform contractului de ipotecă nr. S10322/A din 16 iulie 2010. Mai mult ca atât,

doar bunul imobil nr. cadastral XXXXX (construcție agricolă agroindustrială) cu

suprafață de 648,3 m.p. a suportat o investiție de 203 540 de lei, fiind o seră industrială

acoperită cu sticlă, din care raționamente a și fost evaluată la sumă totală de 497 929 de

lei.

De asemenea, recurentul a notat că instanțele de judecată nu s-au expus asupra

argumentului său referitor la sumele exagerate de pază și vânzare a bunurilor imobile

în mărime de 71 552,36 de lei, care în detrimentul debitorului și a fidejusorilor, a fost

dedusă din suma valorificată ca urmare a înstrăinării bunurilor ipotecate.

A mai indicat că instanțele de judecată au interpretat eronat prevederile art. 34 alin.

(2) al Legii nr. 142 din 26 iunie 2008 cu privire la ipotecă, potrivit cărora creditorul

ipotecar trebuie să vândă bunul ipotecat fără tergiversări nejustificate, în condiții și la

un preț comercial rezonabil, ținând cont de interesele debitorului ipotecar.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 06 octombrie

2020.

Decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa lui Alexandru

Zolotco la data de 02 noiembrie 2020 conform scrisorii de însoțire nr. 8985 (f.d. 147),

lipsind date cu privire la recepționarea acesteia.

Astfel, recursul, declarat la data de 11 ianuarie 2021, este în termen.

La 26 ianuarie 2021, copia recursului a fost expediată în adresa intimaților BC

„Moldova-Agroindbank” SA, SC „Via-Z Grup” SRL, Vladimir Zolotco, Alexandru

Zolotco, Igor Zolotco, Agenția Servicii Publice, Serviciul Cadastral Teritorial Criuleni,

Natalia Zolotco și Eugen Golovatinschi, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d.

162, 164-172).

La 01 martie 2021, BC „Moldova-Agroindbank” SA a depus referință, solicitând

respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe, pe care le consideră legale și întemeiate.

Alte referințe nu au fost depuse.

4

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Alexandru Zolotco nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

5

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de

Alexandru Zolotco asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Alexandru Zolotco, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Alexandru Zolotco se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

6