2ra-302/21 — incasarea sumei

Dosarul nr. 2ra-302/2021

prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud: Sv.Ghercavii)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: Iu.Grosu, A.Garbuz, A.Ciobanu)

Î N C H E I E R E

19 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Guceac Ion, reprezentat de

avocatul Dorel Rusu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Guceac Ion

împotriva lui Abramciuc Daniel cu privire la încasarea sumei și cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 8 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 11 octombrie 2019 Guceac Ion a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Abramciuc Daniel cu privire la încasarea sumei și cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la 12 aprilie 2019 pârâtul

Abramciuc Daniel a semnat o recipisă prin care a confirmat că a primit avans în

mărime de 550 euro pentru realizarea unei bucătării în sumă de 1 100 euro.

A menționat că pârâtul nu și-a executat obligațiile asumate prin realizarea unei

bucătării, mai mult ca atât, refuză să restituie reclamantului avansul.

A declarat că, la 10 septembrie 2019 în adresa pârâtului a fost expediată

cererea prealabilă prin care s-a solicitat restituirea sumei avansului în termen de 7

zile calendaristice din momentul recepționării cererii. Cererea a fost recepționată la

23 septembrie 2019 de către Abramciuc Daniel.

A susținut că, la 02 octombrie 2019 a fost recepționată cererea avocatului

Țmocno Ina, reprezentant al pârâtului prin care se confirmă că pârâtul a primit din

partea reclamantului suma de 550 euro, cu titlu de avans, pentru procurarea

materialelor necesare în vederea realizării unei bucătării. S-a accentuat că,

reclamantul nu a colaborat cu pârâtul, iar, ajungând la etapa finalizării lucrărilor în

volum de 95%, reclamantul a refuzat să-l remunereze pe pârât în volum deplin.

A specificat că, la data de 12 aprilie 2019 Abramciuc Daniel prin semnarea

recipisei și-a asumat obligația de realizare a unei bucătării în sumă totală de 1 100

euro, în sensul dat, primind un avans în mărime de 550 euro.

Ca urmare, scopul dat nu a fost realizat de către Abramciuc Daniel.

1

A relatat că, Abramciuc Daniel nu a primit din partea reclamantului Guceac

Ion careva cereri privind efectuarea și recepționarea lucrării sau pentru achitarea

prețului final.

Reclamantul a solicitat, încasarea de la Abramciuc Daniel a sumei în mărime

de 550 euro, a cheltuielilor de judecată formate din taxa de stat în mărime de 16,5

euro și 150 lei cheltuieli pentru interpelarea efectuată privind domiciliul pârâtului.

Prin hotărârea din 03 februarie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central

acțiunea a fost respinsă. S-a încasat de la Guceac Ion în beneficiul lui Abramciuc

Daniel, cu titlu de cheltuieli de judecată, suma de 6 000 lei.

Prin decizia din 08 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul

declarat de Guceac Ion și s-a menținut hotărârea din 03 februarie 2020 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că, la 12 aprilie 2019

reclamantul/apelant a transmis prin recipisă pârâtului/intimat suma în mărime de

550 euro, fiind indicată ca avans, pentru ca ultimul să realizeze o bucătărie

estimată la suma de 1 100 euro, fapt confirmat de ambele părți.

Avansul este sumă de bani plătită anticipat în contul unor servicii, al unor

lucrări.

Din materialele cauzei, prin recipisa încheiată, declarațiile părților, se constată

că Guceac Ion i-a achitat lui Abramciuc Daniel un avans de 550 euro, pentru ca

ultimul să îndeplinească realizarea unei bucătării, care în final ar costa suma de

1100 euro. Respectiv, între părți a fost încheiat un contract de acordare de servicii,

antrepriză.

Potrivit art. 1336 Cod civil, (republicat în Monitorul Oficial nr.66-75 din

01.03.2019), antreprenorul sau prestatorul este ținut, înainte de încheierea

contractului, să furnizeze beneficiarului, în măsura în care circumstanțele o permit,

toate informațiile referitoare la natura lucrării sau serviciului, la bunurile și

termenul necesare lucrării sau serviciului.

Instanța de apel a relatat că, un contract în scris între părți privind natura

lucrării sau serviciului, la bunurile și termenul necesare lucrării sau serviciului, nu

a fost încheiat, părțile limitându-se la o înțelegere verbal la confecționarea unei

bucătării.

În cazul lipsei unui contract în scris privind, calitatea, mărimea, natura și

termenul efectuării lucrării de bucătărie, părțile necesitau să aibă un rol activ în

cooperare pentru a stabili toate condițiile la efectuarea acestei lucrări, fapt ce în

cazul dat lipsește.

Instanța de apel a invocat că beneficiarul, Guceac Ion, nu a răspuns

solicitărilor rezonabile ale antreprenorului, Abramciuc Daniel, de furnizare a

informației în măsura în care ea era necesară pentru a permite antreprenorului să își

execute obligațiile rezultate din contract, nu a dat instrucțiuni privind executarea

lucrării sau prestarea serviciului în măsura în care ele erau necesare pentru a

permite antreprenorului sau prestatorului să își execute obligațiile rezultate din

contract.

Instanța de apel a ajuns la concluzia că nu se regăsesc probe care ar indica că

Guceac Ion a cooperat activ cu antreprenorul în efectuarea lucrării de efectuare a

lucrării de bucătărie. Din aceste motive, lucrarea de efectuare a bucătăriei a fost

suspendată de către Abramciuc Daniel, ea fiind finalizată, din declarțiile părților, la

un volum de 95%.

2

Conform art. 1337 alin. (2) Cod civil, (republicat în Monitorul Oficial nr.66-

75 din 01.03.2019), dacă beneficiarul nu execută obligațiile prevăzute la alin.(1)

lit.a) sau b), antreprenorul sau prestatorul are dreptul să suspende executarea sau să

se bazeze, în procesul executării, pe așteptările, preferințele și prioritățile pe care

beneficiarul le putea avea în mod rezonabil, avînd în vedere informațiile și

instrucțiunile primite, cu condiția că beneficiarul este informat conform art.1341.

Instanța de apel indică că, pîrîtul/intimat Abramciuc Daniel a executat parțial

solicitarea reclamantului Guceac Ion, iar finalizarea lucrării urmează a fi efectuată

prin îndeplinirea obligației ambelor părți de cooperare, prin stabilirea tuturor

condițiilor de executare a lucrării convenite spre îndeplinire.

Instanța de apel a reiterat că, reclamantul/apelant nu este îndreptățit, la etapa

dată, să solicite încasarea sumei în mărime de 550 euro, deoarece acesta a

constituit un avans acordat pîrîtului/intimat pentru realizarea mobilei de bucătărie

solicitate, avansul reprezintînd sumă de bani plătită anticipat în contul unor

servicii, al unor lucrări, procurarea materialului, iar executarea lucrării urmează a fi

îndeplinită în volum deplin prin cooperarea ambelor părți.

Instanța de apel a concluzionat că este practic imposibil de a stabili că

antreprenorul a efectuat lucrarea cu abateri esențiale de la solicitările parvenite din

partea beneficiarului, în condiția când, în formă scrisă, părțile nu au stabilit

caracteristicile, volumul și modalitatea de efectuare a lucrării, iar solicitarea

reclamantului de restituirea sumei de avans, în aceste condiții, nu poate fi

satisfăcută, lipsind baza probantă, că vinovat de neexecutarea lucrării se face

pîrîtul. Din aceste considerente, soluția instanței de fond privind respingerea

acțiunii este una întemeiată.

La 30 decembrie 2020, Guceac Ion, reprezentat de avocatul Dorel Rusu a

declarat recurs, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel nu a dat eficiență

deplină circumstanțelor cauzei și înscrisurilor prezentate, concluziile acesteia fiind

în contradicție cu circumstanțele pricinii. Instanța de apel a dat dovadă repetată de

o apreciere arbitrară a probelor, de lipsa motivării, a încălcat normele materiale și

nu a respectat normele procedurale.

În drept recurentul și-a întemeiat cererea de recurs pe prevederile art. 96, alin.

(1), 118, alin. (1) și (3); art. 123, alin. (6); art. 130, alin. (1) - (5); art. 239; art. 432,

alin. (1), (2), (4); art. 445, alin. (1), lit. b) din Codul de Procedură Civilă al

Republicii Moldova; art. 10; art. 1336; art. 1339, alin. (1); 1341, alin. (1); art.

1363; art. 1364; art, 1979, alin. (1), art. 1981, alin. (4) din Codul civil al Republicii

Moldova; art. 21, alin. (5) din Legea privind protecția consumatorilor; art. 6 din

Convenția Europeană a Drepturilor Omului; Hotărîrea Plenului Curții Supreme de

Justiție a Republicii Moldova nr. 25 din 28.06.2004cu privire la practica aplicării

de către instanțele judecătorești a legislației despre încasarea cheltuielilor de

judecată în cauzele civile.

Conform art.434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs

menționează că Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul deciziei la 08

octombrie 2020 și a expediat copia deciziei participanților la proces la 10

noiembrie 2020 (f.d.121). Prin urmare, cererea de recurs declarată la 30 decembrie

3

2020 se consideră depusă în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură

civilă.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Prin notificarea din 25 ianuarie 2021, Curtea Supremă de Justiție în

conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC a expediat intimaților copia recursului și i-a

înștiințat despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la

data primirii acesteia.

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

În conformitate cu art.432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din

Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurent nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de

procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel.

În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

4

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de Guceac Ion, reprezentat de avocatul

Dorel Rusu.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1)

din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul declarat de Guceac Ion, reprezentat de avocatul Dorel Rusu,

împotriva deciziei din 8 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

5