2ra-693/21 — transmiterea în posesie
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- transmiterea în posesie
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-693/21 — transmiterea în posesie (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra-693/2021
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. R. Berdilo)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, I. Muruianu, A. Malîi)
ÎNCHEIERE
12 mai 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ludmila
Ceban și Alexandru Panasiuc, reprezentată de avocatul Valentin Caisîn,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea cu
Capital Străin „Prime Capital” Societate cu Răspundere Limitată împotriva lui
Alexandru Panasiuc, Ludmilei Ceban și Dorin Ceban cu privire la transmiterea în
posesie cu dreptul de vînzare ulterioară a bunului imobil în scopul stingerii datoriei,
evacuarea forțată a tuturor persoanelor și bunurilor din bunul imobil și compensarea
cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 03 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost respins apelul declarat de Ludmila Ceban și Alexandru Panasiuc, reprezentați
de avocatul Valentin Caisîn și a fost menținută hotărârea din 21 februarie 2020 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care acțiunea a fost admisă,
c o n s t a t ă:
La 23 noiembrie 2017 ÎCS „Prime Capital” SRL a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Alexandru Panasiuc, Ludmilei Ceban și Dorin Ceban cu
privire la transmiterea în posesie cu dreptul de vînzare ulterioară a bunului imobil în
scopul stingerii datoriei, evacuarea forțată a tuturor persoanelor și bunurilor din
bunul imobil și compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a indicat că, în temeiul contractului de împrumut ipotecar
nr. IMPT/1734/07/2014 din 30 iulie 2014, Alexandru Panasiuc a obținut de la ÎCS
„Prime Capital” SRL un împrumut în sumă de 8000 de dolari SUA, termenul final
de rambursare a împrumutului fiind 30 iulie 2024.
A susținut că, conform contractului de împrumut ipotecar nr.
IMP/1115/04/2011 din 18 aprilie 2011 și acordurilor adiționale la acest contract,
Ludmila Ceban a obținut de la ÎCS „Prime Capital” SRL, un împrumut în suma de
19600 de dolari SUA, termenul final de rambursare a împrumutului fiind 18 iulie
2024.
A indicat că, potrivit contractelor de împrumut enunțate, Alexandru Panasiuc și
Ludmila Ceban s-au obligat să achite împrumuturile obținute în strictă conformitate
cu graficul prestabilit, însă aceștia nu își onorează obligațiile contractuale, nu
respectă graficul de achitare a împrumuturilor și a plăților aferente și încalcă
prevederile pct. 7.1 și 7.2 ale contractelor.
A menționat, că îndeplinirea obligațiunilor asumate de către Alexandru
Panasiuc și Ludmila Ceban, a fost asigurată prin gajarea bunului imobil –
apartamentul xxxxxx, prin contractul de ipotecă nr. IPO/1115/04/2011 din 18 aprilie
2011, modificat prin acordul adițional nr. 01 din 29 septembrie 2011 și acordul
adițional nr. 02 din 31 iulie 2014, care aparține debitorilor ipotecari.
A relatat că, bunul imobilul gajat a fost evaluat la prețul de 23565 de dolari
SUA.
A comunicat că, la data de 08 noiembrie 2017, pentru contractul de împrumut
nr. IMPT/1734/07/2014 din 30 iulie 2014, s-a format o datorie în sumă de 7774,86
de dolari SUA, compusă din suma împrumutului în mărime 6924,64 de dolari SUA,
dobânda în mărime de 667,40 de dolari SUA, comisionul de gestiune în mărime de
83,71 de dolari SUA și penalitatea în mărime de 99,11 dolari SUA.
A precizat că, la 08 noiembrie 2017, pentru contractul de împrumut nr.
IMP/1115/04/2011 din 18 aprilie 2011, s-a format o datorie în sumă de 14625,45 de
dolari SUA compusă din suma împrumutului în mărime 13073,36 de dolari SUA,
dobânda în mărime de 1229,90 de dolari SUA, comisionul de gestiune în mărime de
196,30 de dolari SUA și penalitatea în mărime de 125,89 de dolari SUA.
A afirmat, că în conformitate cu prevederile art. 31 alin. (1) lit. b) din Legea cu
privire la ipotecă și art. 487 și 488 Cod civil, Alexandru Panasiuc și Ludmila Ceban
au fost preavizați, fiindu-le acordat un termen de 20 de zile pentru achitarea sumelor
sau remiterea bunului gajat în scopul stingerii datoriilor existente, cu înregistrarea
preavizului în Registrul bunurilor imobile.
A invocat că termenul acordat prin preaviz a trecut, dar pârâții nu și-au onorat
obligațiile și nu au întreprins nicio acțiune în vederea achitării totale a sumei
datorate față de ÎCS „Prime Capital” SRL.
A solicitat ÎCS „Prime Capital” SRL transmiterea în posesie cu dreptul de
vânzare ulterioară a bunului imobil gajat - xxxxxx, în scopul stingerii datoriei,
evacuarea forțată din imobilul transmis ÎCS „Prime Capital” SRL a tuturor
persoanelor și bunurilor și compensarea cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 21 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru),
acțiunea depusă de ÎCS „Prime Capital” SRL a fost admisă integral. A fost transmis
în posesia ÎCS „Prime Capital” SRL cu dreptul de vânzare bunul imobil ipotecat -
apartamentul xxxxxx, cu evacuarea tuturor persoanelor și a bunurilor aflate în
imobilul ipotecat, în scopul stingeri datoriei. A fost încasat în mod solidar de la
Alexandru Panasiuc, Ludmila Ceban și Dorin Ceban cheltuielile de judecată
compuse din taxa de stat în sumă de 1958,88 de lei (f.d.145; 163-170 vol.I).
La data de 23 martie 2020, prin intermediul adresei electronice, la 06 aprilie
2020 prin intermediul oficiului poștal și la 23 septembrie 2020, Ludmila Ceban și
Alexandru Panasiuc, reprezentați de avocatul Valentin Caisîn, au declarat apel
împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 21 februarie 2020,
solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi
hotărâri, prin care acțiunea depusă de ÎCS „Prime Capital” SRL să fie respinsă
integral ca fiind neîntemeiată, sau, admiterea cererii de apel, casarea hotărârii
primei instanțe și scoaterea cererii de chemare în judecată de pe rol în temeiul art.
267 lit. a) Cod de procedură civilă, deoarece reclamantul-intimat nu a respectat
2
procedura prevăzută prin contractul părților de soluționare prealabilă a cauzei pe
cale extrajudiciară (f.d.147; 148-149; 153; 154; 182-190 vol.I).
Prin decizia din 03 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respins
apelul declarat de Ludmila Ceban și Alexandru Panasiuc, reprezentați de avocatul
Valentin Caisîn și a fost menținută hotărârea primei instanțe.
În susținerea soluției sale, instanța de apel s-a bazat pe prevederile art. 512
alin. (1), 572 alin. (2), 666 alin. (1) și (2), 867 alin. (1), 454 alin. (1), (2) și (3) lit. a),
466 alin. (1) și (2), 468 alin. (2), 470 alin. (2) lit. a), 487 alin. (1) și (2), 488, 490
Codul civil în redacția pînă la 01 martie 2019, art. 30 alin. (1), 31 alin. (1) lit. a), b),
alin. (2), (5) și (6), art. 33 alin. (1) și 34 alin. (1) din Legea cu privire la ipotecă nr.
142-XVI din 26 iunie 2008, în vigoare la data încheierii contractului, și a constatat
că în speță este întemeiată concluzia primei instanțe cu privire la necesitatea
transmiterii ÎCS „Prime Capital” SRL în posesie cu dreptul de vânzare a bunului
imobil – apartamentul xxxxxx, în contul stingerii datoriei.
Or, instanța de apel a constatat că în temeiul pct. 9.3 ale contractului de
împrumut ipotecar nr.IMP/1115/04/2011 din 18 aprilie 2011 încheiat între ÎCS
„Prime Capital” SRL, și Ludmila Ceban și contractului de împrumut ipotecar
nr.IMPT/1734/07/2014 din 30 iulie 2014, încheiat între ÎCS „Prime Capital” SRL și
Alexandru Panasiuc, părțile au stabilit că în caz dacă împrumutatul (pentru fiecare
contract de împrumut) nu restituie anticipat împrumutul, dobânda și/sau alte plăți
scadente, în termenul prevăzut în notificare, împrumutătorul are dreptul să realizeze
dreptul său asupra ipotecii.
Totodată, instanța de apel a stabilit că debitorul gajist a executat în mod
necorespunzător obligația garantată, admițând formarea unei datorii în mărime de
14435, 65 de dolari SUA, în baza contractului de împrumut nr. IMP/1115/04/2011
din 18 aprilie 2011, cu toate acordurile adiționale la acest contract (la data de 11
august 2017 f.d.42- verso), iar debitorul Alexandru Panasiuc admițând formarea
unei datorii în mărime de 7512,01 dolari SUA, în temeiul contractul de împrumut
nr.IMPT/1734/07/2014 din 30 iulie 2014 (la data de 11 august 2017 f.d.42-verso).
Fiind notificați despre încălcarea prevederilor contractelor de împrumut,
despre scadența înainte de termen a sumei împrumuturilor cu toate plățile aferente
în caz de neînlăturare a încălcărilor și despre intenția creditorului ipotecar cu privire
la exercitarea dreptului de gaj în caz de neînlăturare a încălcărilor enunțate în
termenul acordat (notificare recepționată la 14 august 2017), debitorii nu s-au
conformat somației.
Prin urmare, creditorul gajist, în temeiul normelor de drept citate, a fost
îndreptățit să inițieze procedura de exercitare a dreptului de gaj asupra bunului
imobil din speță.
La fel, instanța de apel a considerat întemeiat raționamentul primei instanțe cu
privire la faptul că în speță sunt întrunite toate condițiile legale pentru exercitarea
silită a dreptului de gaj de către creditorul gajist.
Astfel, creditorul gajist a expediat debitorilor gajiști și debitorului o notificare
privind intenția sa de a executa dreptul de ipotecă în baza contractului de ipotecă
(recepționată la 14 august 2017 f.d.42-42) și a înregistrat în Registrul bunurilor
imobile preavizul privind executarea dreptului de ipotecă, la data de 20 septembrie
2017 (f.d.45-46), pe când, debitorii gajiști și debitorul, până la expirarea termenului
menționat (de 20 zile), stabilit în notificare/preaviz, nu au întreprins măsurile
3
specificate în notificare și preaviz și nu s-au opus urmăririi bunului ipotecat, prin
înlăturarea încălcărilor menționate și anume de achitare a datoriilor. Or, la
materialele cauzei nu se atestă nici un înscris din care să rezulte achitarea integrală a
datoriilor de către debitori, în condițiile în care sumele au fost declarate scadente
prin notificare/preaviz.
Prin urmare, instanța de apel a conchis că prima instanță justificat a admis
pretenția reclamantului cu privire la transmiterea în posesia creditorului ipotecar cu
dreptul de vânzare a bunului imobil, în contul stingerii datoriei.
Conform art. 36 alin. (1) din Legea cu privire la ipotecă nr. 142-XVI din 26
iunie 2008 (în vigoare în perioada de referință), debitorul ipotecar, cât și celelalte
persoane care locuiesc în imobilul ipotecat sunt obligate să elibereze bunul ipotecat
(...) la momentul rămânerii definitive (...) a hotărârii judecătorești în cazul executării
forțate a dreptului de ipotecă, sau la data indicată în notificare și preaviz conform
art. 31 – în cazul executării dreptului de ipotecă în temeiul contractului de ipotecă
învestit cu formulă executorie.
Ținând cont de faptul că pretenția reclamantului privind transmiterea în posesia
creditorului ipotecar cu dreptul de vânzare a bunului imobil, în contul stingerii
datoriei a fost admisă, iar prevederile art.36 alin. (1) din Legea cu privire la ipotecă
nr. 142-XVI din 26 iunie 2008 instituie obligația eliberării bunului ipotecat, astfel a
conchis că prima instanță corect a admis pretenția reclamantului privind evacuarea
forțată a tuturor persoanelor și bunurilor din bunul imobil.
La 12 februarie 2021 Ludmila Ceban și Alexandru Panasiuc, reprezentați de
avocatul Valentin Caisîn, au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,
solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii
primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acțiunii sau scoaterea
cererii de pe rol în temeiul art. 267 lit. a) CPC, deoarece reclamantul nu a respectat
procedura prevăzută prin contractul părților de soluționare prealabilă a cauzei pe
cale extrajudiciară.
În motivarea recursului au indicat că nu sunt de acord cu decizia instanței de
apel și hotărârea primei instanțe deoarece sunt neîntemeiate și ilegale, au apreciat
arbitrar probele și au ignorat argumentele recurentului, au încălcat și au aplicat
eronat normele de drept material și de drept procedural, ceea ce a dus la încălcarea
dreptului fundamental garantat de lege, dreptul la un proces echitabil.
A menționat că atât prima instanță și instanța de apel în mod ilegal și
neîntemeiat a admis cerințele intimatului adresate împotriva lui Alexandru
Panasiuc, deoarece ultimul nu este parte a contractului de ipotecă nr.
IPO/1115/04/2011 din 18 aprilie 2011, or potrivit art. 3 al Legii cu privire la
ipotecă, debitor ipotecar, este persoana care transmite în ipotecă un bun sau bunuri
imobile în vederea garantării executării obligației sale sau a debitorului față de
creditorul ipotecar. Alexandru Panasiuc nu a transmis nici un bun imobil în vederea
garantării executării obligației. Prin urmare, cerințele adresate către recurentul
Alexandru Panasiuc urmează a fi respinse, deoarece sunt adresate pârâtului
necorespunzător.
A susținut că, sunt eronate concluziile instanțelor de fond și de apel precum că
recurenții Ludmila Ceban și Alexandru Panasiuc nu și-au executat obligațiile
asumate prin contractele de împrumut. Afirmațiile respective sunt contrare
circumstanțelor cauzei și prevederilor legale, deoarece în cadrul examinării cauzei
4
în fond, precum și în prezent datoriile pretinse au fost parțial achitate, achitările
nefiind luate în considerație, adică recurenții respectă și se străduie să respecte
condițiile contractuale de împrumut. Dar și sumele pretinse de către intimat nu sunt
determinate sau determinabile la momentul executării dreptului la ipotecă, precum
și în prezent.
A invocat că în legătură cu faptul exercitării dreptului de ipotecă, Dorin Ceban
la acel moment era minor, de către intimat nu a fost informată Direcția pentru
protecția dreptului copilului despre intenția exercitării dreptului la ipotecă. Or
Dorin Ceban nu a beneficiat de contractul de împrumut, nu era debitor în raporturile
juridice cu intimatul. Apartamentul care face obiect al contractului de ipotecă este
unicul loc de trai a lui Dorin Ceban.
Mai mult, creditorul ipotecar a expediat în adresa debitorului Alexandru
Panasiuc notificare/preaviz, care a fost returnată. Creditorul -ipotecar nu a îndeplinit
obligația de a anunța în Monitorul Oficial pe debitor despre intenția de a exercita
dreptul de ipotecă.
A mai invocat că reieșind din prevederile legale și contractuale se atestă că
termenul acordat de către creditorul ipotecar debitorului ipotecar este cu mult mai
mic decît termenul stabilit de legiuitor, precum și decît termenul stabilit prin
contractul de ipotecă, prin urmare a considerat că instanța de fond pripit și
neîntemeiat a constatat că reclamantul a respectat procedura de executare a
dreptului de ipotecă.
A evidențiat că deși notificarea creditorului ipotecar din 11 august 2017 este
indicată doar suma datoriei lui Alexandru Panasiuc suma de 7512,01 dolari SUA și
datoria Ludmilei Ceban, suma de 14435,65 de dolari SUA, contrar obligației
instanței de judecată de a determina toate circumstanțele care au importanță pentru
soluționarea cauzei și de a aprecia toate probele prezentate de părți și anexate la
materialele cauzei, instanța de fond de apel a omis cu desăvîrșire să elucideze și să
determine cu exactitate care este valoarea creanțelor ipotecate la data examinării
cauzei în fond. Or, datoria în cadrul examinării cauzei a fost parțial stinsă. Or, chiar
în ședința de judecată în instanța de apel a fost prezentată chitanța de achitare a
40000 de lei cu titlu de stingere datoriei.
La materialele cauzei nu este anexată dovada faptului notificării debitorului
Dorin Ceban, care la acel moment era minor.
Prin urmare a notat că soluția instanței de apel și a primei instanțe de admitere
a acțiunii este nemotivată, lipsită de putere de convingere, deoarece nu a avut loc o
cercetare multiaspectuală, completă nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor
din dosar în ansamblu și interconexiunea lor.
Prin notificarea din 29 martie 2021, Curtea Supremă de Justiție în conformitate
cu art. 439 alin. (2) CPC a expediat intimatului copia recursului și l-a înștiințat
despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii
acestuia.
La 11 mai 2021 Ludmila Ceban și Alexandru Panasiuc, reprezentați de
avocatul Valentin Caisîn au depus cerere privind amânarea admisibilității recursului
în vederea încheierii tranzacției de împăcare.
Iar, la 14 aprilie 2021 prin intermediul oficiului poștal, OCN „Prime Capital”
SRL a depus referință, prin care a solicitat de a considera recursul declarat de
5
Ludmila Ceban și Alexandru Panasiuc, reprezentați de avocatul Valentin Caisîn, ca
fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel.
Materialele dosarului atestă că decizia Curții de Apel Chișinău din 03
decembrie 2020 a fost expediată părților atît prin intermediul adresei electronice, cât
și prin intermediul oficiului poștal la 11 decembrie 2020 (f.d. 30, 31, vol. II).
Astfel, recursul declarat la 12 februarie 2021 de către Ludmila Ceban și
Alexandru Panasiuc, reprezentați de avocatul Valentin Caisîn, este în termen.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este
inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ludmila Ceban și Alexandru
Panasiuc, reprezentați de avocatul Valentin Caisîn, nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Astfel, în sensul dat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu
se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza
6
Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie
1995, nr.26561/1995).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție ține să menționeze că potrivit jurisprudenței CEDO, recursul
trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în
cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de
lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2010, Meyer vs Germania, 22
martie 2016), însă motivele recursului, invocare în speță sunt similare celor invocate
în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.
Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de
Ludmila Ceban și Alexandru Panasiuc, reprezentați de avocatul Valentin Caisîn ca
inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) Codul de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul declarat de Ludmila Ceban și Alexandru Panasiuc, reprezentați de
avocatul Valentin Caisîn, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
7