2ra-233/21 — demolarea gardului

Dosarul nr. 2ra-233/21 Prima instanță: (Judecătoria Cahul, sediul central) jud: I. Cotea Instanța de apel: (Curtea de Apel Cahul) jud: R.Petrov, N.Bondarenco, S.Pilipenco Î N C H E I E R E 12 mai 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Mariana Pitic Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului declarat de Păduraru Vasile, reprezentat de avocatul Todorov Maxim, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Petru Ceptureanu împotriva lui Vasile Păduraru cu privire la apărarea dreptului de proprietate, evacuare, demolarea gardului neautorizat și compensarea cheltuielilor de judecată, și acțiunea reconvențională înaintată de către Vasile Păduraru împotriva lui Petru Ceptureanu și Consiliului sătesc Roșu, raionul Cahul cu privire la anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren și rectificarea înscrierilor în Registrul bunurilor imobile, împotriva deciziei din 7 octombrie 2020 a Curții de Apel Cahul, c o n s t a t ă: La 1 septembrie 2017, avocatul Sergiu Puică, în interesele lui Petru Ceptureanu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vasile Păduraru, solicitând: - obligarea lui Vasile Păduraru de a evacua porțiunea de teren cu suprafața de 0,0661 ha, ocupat ilegal, cu nr. cadastral XXXXX; - demolarea gardului neautorizat, situat pe terenul cu nr. cadastral XXXXX, ce aparține cu drept de proprietate lui Petru Ceptureanu; - compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii s-a indicat că reclamantul Petru Ceptureanu este proprietarul terenului cu suprafața de 0,2333 ha, nr. cadastral XXXXX, iar pârâtul Vasile Păduraru este proprietarul terenurilor învecinate cu nr. cadastrale XXXXX și XXXXX, situate în satul XXXXX. S-a invocat că pârâtul a construit un gard neautorizat pe terenul ce aparține cu drept de proprietate reclamantului, ultimul fiind în imposibilitate de a se folosi de porțiunea de teren cu suprafața de 0,0661 ha.

Reclamantul Petru Ceptureanu a solicitat pârâtului Vasile Păduraru să demoleze și să evacueze terenul ocupat nelegitim, însă ultimul a refuzat, fapt ce se confirmă prin somația expediată în adresa acestuia la 29 iunie 2017. La 19 octombrie 2017, Vasile Păduraru a depus cerere reconvențională împotriva lui Petru Ceptureanu și Consiliului sătesc Roșu, solicitând: 1 - respingerea cererii de chemare în judecată depusă de Petru Ceptureanu; - anularea Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral XXXXX, eliberat în anul 2002, de Primăria satului Roșu, raionul Cahul, pe numele lui Nicolae Ceptureanu; - rectificarea înscrisului în Registrul bunurilor imobile, prin micșorarea cu 0,0661 ha a suprafeței terenului cu număr cadastral XXXXX, amplasat în intravilanul satului XXXXX, proprietar Petru Ceptureanu și majorarea cu 0,0661 ha a suprafeței terenului cu nr. cadastral XXXXX, amplasat în intravilanul satului XXXXX, ce îi aparține cu drept de proprietate.

În motivarea cererii reconvenționale, s-a menționat că Petru Ceptureanu a omis să indice în cererea de chemare în judecată toate circumstanțele importante pentru justă soluționare a cauzei, ce se referă la porțiunea de teren cu suprafața de 0,0661 ha, care este obiectul litigiului în cauză. Astfel, s-a remarcat că această porțiune de teren, din anul 1976 este parte componentă a terenului cu suprafața de 0,30 ha, aferent casei de locuit și s-a aflat în proprietate privată a lui Dmitrii Păduraru, după decesul căruia (XXXX), a fost moștenit de Vasile Păduraru. S-a invocat că toată această perioadă, până la înaintarea de către Petru Ceptureanu a acțiunii în instanța de judecată, Vasile Păduraru era ferm convins că porțiunea de teren litigioasă este inclusă în suprafața terenului cu nr. cadastral XXXXX, care este înregistrat după el cu drept de proprietate.

Pe parcursul a 41 de ani, folosirea porțiunii de teren aflată în litigiu de către Păduraru Dmitrii și ulterior de către Vasile Păduraru, nu a fost tulburată. Ca urmare a adresării către Primăria satului Roșu, raionul Cahul cu cerere privind situația creată, pârâtul Vasile Păduraru a primit un răspuns, prin care i s-a comunicat că la efectuarea măsurărilor masive a fost comisă o eroare și porțiunea de teren cu suprafața de 0,0661 ha greșit a fost inclusă în suprafața terenului cu nr. cadastral XXXXX, ce aparține cu drept de proprietate lui Petru Ceptureanu. Prin hotărârea din 19 aprilie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul central, s-a respins acțiunea lui Petru Ceptureanu împotriva lui Vasile Păduraru ca neîntemeiată.

S-a admis acțiunea lui Vasile Păduraru împotriva lui Petru Ceptureanu ca întemeiată. S-a anulat Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. XXXXX, eliberat lui Nicolae Ceptureanu, în anul 2002, de Primăria sat. Roșu din raionul Cahul, în partea ce vizează porțiunea de teren cu suprafața de 0,0661 ha. S-a rectificat înscrisul în Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate asupra porțiunii de teren cu suprafața de 0,0661 ha, din intravilanul XXXXX, prin excluderea porțiunii de teren din suprafața terenului cu nr. cadastral 1738204.055 înregistrat cu drept de proprietate după Petru Ceptureanu, cu includerea porțiunii date în suprafața terenului cu nr. cadastral XXXXX înregistrat cu drept de proprietate după Vasile Păduraru, ambele terenuri situate în intravilanul satului XXXXX.

La 23 aprilie 2018, avocatul Sergiu Puică, în interesele lui Petru Ceptureanu, a declarat apel împotriva hotărârii din 19 aprilie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul central, solicitând casarea integrală a ei, cu emiterea unei hotărâri noi de admiterea a acțiunii înaintate de Petru Ceptureanu și respingere a acțiunii reconvenționale înaintate de Vasile Păduraru, ca fiind neîntemeiată. 2 Prin decizia din 3 septembrie 2019 a Curții de Apel Cahul, s-a respins apelul declarat de Petru Ceptureanu și s-a menținut hotărârea din 19 aprilie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul central. La 22 octombrie 2019, prin intermediul oficiului poștal (f.d.

182), avocatul Puică Sergiu în interesele lui Petru Ceptureanu, a declarat recurs împotriva deciziei din 3 septembrie 2019 a Curții de Apel Cahul, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii inițiale și respingere a acțiunii reconvenționale. Prin decizia din 24 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul declarat de avocatul Puică Sergiu, în interesele lui Petru Ceptureanu. S-a casat decizia din 3 septembrie 2019 a Curții de Apel Cahul și s-a remis cauza spre rejudecare în instanța apel, la Curtea de Apel Cahul, în alt complet de judecată. Prin decizia din 7 octombrie 2020 a Curții de Apel Cahul s-a admis apelul declarat de avocatul Puică Sergiu în interesele apelantului Ceptureanu Petru.

S-a casat integral hotărârea Judecătoriei Cahul sediul Central din 19 aprilie 2018 și s-a emis o nouă hotărâre după cum urmează: S-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de avocatul Puică Sergiu în interesele reclamantului Ceptureanu Petru privind eliberarea terenului ocupat nelegitim, demolarea gardului neautorizat și încasarea cheltuielilor de judecată. S-a obligat Păduraru Vasile de a elibera terenul cu suprafața de 0,0661 ha cu nr. cadastral XXXXX situat în sat. XXXXX, ocupat nelegitim și de a demola gardul construit neautorizat situat pe terenul cu nr. cadastral XXXX situat în sat.XXXXX ce aparține cu drept de proprietate lui Ceptureanu Petru. S-a respins acțiunea reconvențională înaintată de Păduraru Vasile către Ceptureanu Petru, Ceptureanu Nicolae și Consiliul sătesc Roșu, cu privire la anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren și rectificarea înscrisurilor în Registrul bunurilor imobile, ca neîntemeiată.

S-a încasat de la Păduraru Vasile în beneficiul lui Ceptureanu Petru cheltuielile de judecată în sumă totală de 263 lei. Pentru a decide astfel instanța de apel a invocat că, din titlurile de autentificare a drepturilor deținătorilor de teren din 25 iulie 2002 eliberate pe numele lui Păduraru Dmitrii și Ceptureanu Nicolai, rezultă că acestea au fost eliberate în baza deciziei Primăriei satul Roșu, raionul Cahul nr.164 din 1 noiembrie 1993. (f.d.76,77, vol.I) Totodată, conform copiei certificatului nr.1469 din 04 octombrie 2016 eliberat de Primăria satul Roșu, Nicolae Ceptureanu (tatăl reclamantului Petru Ceptureanu) este proprietarul terenului cu suprafața de 0, 2333 ha, cu nr. cadastral XXXXX, iar Păduraru Vasile în anul 2004, a acceptat moștenirea de la Păduraru Dmitrii anume asupra suprafeței de 0, 1179 ha.

Careva obiecții sau pretenții către Ceptureanu Petru, Ceptureanu Nicolae sau către Primăria satului Roșu, raionul Cahul privind anularea titlului de proprietate a lui Ceptureanu Nicolae (tatăl reclamantului) și restituirea cu drept de proprietate terenul cu suprafața de 0, 0661 ha, nu au fost înaintate de către Păduraru Vasile. Astfel, instanța de apel a relatat că nu poate fi reținut argumentul pârâtului Păduraru Vasile că porțiunea de teren aflată în litigiu, de facto a aparținut lui Păduraru Dmitrii în timpul vieții, moștenitorul căruia este intimatul Păduraru Vasile, și care respectiv a devenit proprietar al acestei porțiuni de teren, or, acest fapt nu a fost confirmat prin probe, fiind combătut prin copia certificatului nr.1469 din 04 3 octombrie 2016 eliberat de Primăria satul Roșu cât și titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren.

Mai mult, Păduraru Vasile nu a prezentat nici o Decizie a primăriei sat. Roșu, raionul Cahul cu privire la atribuirea în proprietate a terenului, în care să fie expres indicată suprafața terenului în proprietate. Actele dosarului denotă că, potrivit Dispoziției nr. 164 din 01 noiembrie 1993 Primăria satul Roșu a decis de a elibera posesorilor de pământ titlurile provizorii conform listelor făcute la 01 ianuarie 1992. (f.d. 247 v I) Instanța de apel a notat că, Primăria satul Roșu nu a prezentat documentele care certifică timpul și modul în care Păduraru Dmitrii și respectiv Ceptureanu Nicolae au obținut dreptul de proprietate asupra bunurilor aflate în litigiu, indicând că, nu dețin astfel de documente.

Respectiv Păduraru Vasile și avocatul său au dat dovadă de pasivitate și nu au apărut în fața instanței cu probe despre modul de dobândire a dreptului de proprietate și dimensiunile lotului cu nr. cadastral XXXXX, fapt care determină imposibilitatea admiterii cererii reconvenționale înaintate de către Păduraru Vasile. Instanța de apel a indicat că, Păduraru Vasile nu a fost lipsit de dreptul de a prezenta/înregistra la organul cadastral actul care atestă dreptul său de proprietate asupra terenului cu suprafața de 0,0661 ha. Mai mult, Păduraru Vasile înaintând spre judecare cererea reconvențională a evitat posibilitatea de a prezenta probe veridice, pertinente cazului judecat, care ar avea capacitatea să răstoarne situația vis-a-vis de legalitatea obținerii dreptului de proprietate a numitului Ceptureanu Nicolae și, ulterior Ceptureanu Petru asupra sectorului de teren atribuit în proprietate privată cu nr. cadastral XXXXX.

Instanța a relatat că, Păduraru Dumitrii nu a solicitat anularea titlului de proprietate al terenului cu nr. cadastral XXXXX, iar Păduraru Vasile a moștenit exact acest teren cu suprafața de 0, 1179 ha. Iar Ceptureanu Nicolae, care a fost proprietarul terenului cu nr. Cadastral XXXXX cu suprafața de 0,2333 ha, a făcut donație fiului Ceptureanu Petru, exact această suprafață indicată în titlul de proprietate. Respectiv, pretențiile reclamantului Ceptureanu Petru cu privire la eliberarea terenul cu suprafața de 0, 0661 ha ocupat nelegitim și demolarea gardul construit neautorizat, se constată a fi întemeiate și urmează a fi admise integral, cu obligarea lui Păduraru Vasile să elibereze terenul cu suprafața de 0, 0661 ha ce aparține lui Ceptureanu Petru, ocupat nelegitim și să demoleze gardul construit neautorizat.

La 21 decembrie 2020 Păduraru Vasile, reprezentat de avocatul Todorov Maxim a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurate cu menținerea hotărârii din 19 aprilie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul central. În motivarea recursului Păduraru Vasile, reprezentat de avocatul Todorov Maxim a indicat că prima instanță just a menționat că la întocmirea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren pe numele lui Ceptureanu Nicolae a fost comisă o greșeală considerabilă și respectiv aceasta este lovită de nulitate absolută. A relatat că recurentului astfel îi este încălcat dreptul de proprietate care este un drept constituțional, precum și este reglementat de cele mai importante convenții internaționale, prevederi stipulate de art.1 al Protocolului adițional nr.1 la Convenție, art.315 Cod civil, art.46 din Constituție.

4 În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Cahul a pronunțat decizia contestată la 7 octombrie 2020. Materialele cauzei atestă expedierea participanților la proces a copiei deciziei motivate prin scrisoarea de însoțire din 26 octombrie 2020 (f.d. 84). Astfel, recursul declarat la 21 decembrie 2020, este în termen. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. La 12 ianuarie 2021, prin scrisoarea de însoțire nr. 2ra-233/2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copia cererii de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data recepționării (f.d. 95). Examinând temeiurile recursului declarat de Păduraru Vasile, reprezentat de avocatul Todorov Maxim, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul ca inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Păduraru Vasile, reprezentat de avocatul Todorov Maxim, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

5 În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a recunoaște recursul declarat de Păduraru Vasile, reprezentat de avocatul Todorov Maxim, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Păduraru Vasile, reprezentat de avocatul Todorov Maxim. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Mariana Pitic Iurie Bejenaru 6