2r-225/21 — încasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei
- Temei legal
- termenul de declarare a apelului, restituirea cererii de apel
2r-225/21 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr.2r-225/21
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. A. Ciubotaru)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Iu.Cotruță, V. Mihaila, N. Budăi)
DECIZIE
28 aprilie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței , judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
examinând recursul declarat de Snejana Zmuncila,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ana Croitoru
împotriva Snejanei Zmuncila și Igor Zmuncila cu privire la încasarea datoriei și
compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva încheierii din 04 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care
s-a restituit cererea de apel înaintată de Snejana Zmuncila, ca fiind depusă în afara
termenului legal,
c o n s t a t ă:
La 18 iulie 2019, Ana Croitoru a depus cerere de chemare în judecată împotriva
Snejanei Zmuncila și Igor Zmuncila, solicitând încasarea datoriei în sumă totală de
2497,62 de euro, constituită din datoria în mărime de 1100 de euro, penalitatea în
sumă de 990 de euro și dobânda de întârziere în sumă de 407,62 de euro pentru
perioada 21 martie 2017-15 iulie 2019.
Prin hotărârea din 10 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a
admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Ana Croitoru și s-a încasat
de la Snejana Zmuncila în beneficiul Anei Croitoru suma de 1100 de euro cu titlu de
datorie rezultată din recipisa din 21 septembrie 2016, conform cursului BNM la
momentul executării hotărârii; s-a încasat de la Snejana Zmuncila în beneficiul Anei
Croitoru suma de 653,40 de lei cu titlu de taxă de stat și 1000 de lei cu titlu de
cheltuieli de asistență juridică; în rest, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată cererea
de chemare în judecată în partea pretențiilor de încasare a dobânzii de întârziere,
penalității.
La 21 august 2020, Ana Croitoru a depus cerere de apel împotriva hotărârii din
10 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea apelului,
casarea hotărârii primei instanțe, emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii
înaintate împotriva Snejanei Zmuncila și Igor Zmuncila cu privire la încasarea
datoriei și a cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea din 26 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit
cererea de apel înaintată de Ana Croitoru ca fiind depusă în afara termenului legal,
iar apelanta nu a solicitat repunerea în termen; s-a remis Anei Croitoru cererea de
apel cu toate documentele anexate.
1
La 23 ianuarie 2021,prin intermediul poștei (f.d.91), Snejana Zmuncila a depus
cerere de apel împotriva hotărârii din 10 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru.
Prin încheierea din 04 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit
cererea de apel înaintată de Snejana Zmuncila împotriva hotărârii din 10 iunie 2020
a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, ca fiind depusă în afara termenului legal, iar
apelanta nu a solicitat repunerea în termen.
La 23 februarie 2021, Snejana Zmuncila a declarat recurs împotriva încheierii
din 04 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acestei, repunerea
în termenul de depunere a cererii de apel.
În motivarea recursului s-a invocat că, are copil mic de 5 luni și a fost în
imposibilitate de a depune cererea de apel în termen, deoarece copilul răcise și nu
avea voie să iasă din casă pentru a merge undeva. Ulterior, a fost o perioadă de după
vaccinare și iarăși nu a ieșit din casă și nici copilul nu avea cu cine să-l lase. Or, după
vaccinare copilul a suferit mult. După ameliorarea situației, a depus cererea de apel
prin intermediul oficiului poștal.
Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimatei la 17 martie 2021,
conform scrisorii de însoțire (f.d.114) și a fost recepționată la 19 martie 2021,
conform avizului de recepție (f.d.116).
În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a
recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Instanța de apel a adoptat încheierea contestată în data de 04 februarie 2021, iar
cererea de recurs a fost depusă la 23 februarie 2021.
Materialele cauzei atestă expedierea copia încheierii instanței de apel către părți
la 05 februarie 2021 (f.d.98) și a fost recepționată la 10 februarie 2021, conform
ștampilei oficiului poștal aplicate pe plicul, anexat în copie la cererea de recurs
(f.d.109). Astfel, recursul este declarat în termen.
Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat prin prisma argumentelor
invocate și a materialelor din dosar, coroborate cu normele de drept, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va respinge
recursul declarat de Snejana Zmuncila și va menține încheierea contestată, din
următoarele motive.
În conformitate cu art. 426 alin.(3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva
încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza
copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la
recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
În temeiul art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce
examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să
mențină încheierea.
Colegiul relevă că dispozitivul hotărârii primei instanțe, în cauza civilă, la
cererea de chemare în judecată depusă de Ana Croitoru împotriva Snejanei Zmuncila
și Igor Zmuncila cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de
judecată, a fost pronunțat la 10 iunie 2020 (f.d.52).
În conformitate cu art. 110 Cod de procedură civilă, termen de procedură este
intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța
(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței
2
trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de
acte.
În temeiul art. 111 alin. (1), (2) Cod de procedură civilă, actele de procedură se
efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,
termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de
procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării
actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert
că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul
întregii perioade.
Art. 113 Cod de procedură civilă prevede că, dreptul de a efectua actul de
procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de
instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din
dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.
Corelând normele de drept procedurale citate cu situația de fapt, Colegiul
apreciază ca fiind corectă concluzia instanței de apel privind restituirea cererii de
apel înaintate de către Snejana Zmuncila împotriva hotărârii din 10 iunie 2020 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, ca fiind depusă în afara termenului legal, din
motivele ce succed.
Colegiul învederează că, art. 362 alin. (1), (3) Cod de procedură civilă statuează
că termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării
dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel
se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116.
În conformitate cu art. 116 alin. (1), (3), (4) Cod de procedură civilă, persoanele
care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură
pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se
anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie
efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea,
să fie prezentate documentele respective etc.). Repunerea în termen nu poate fi
dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de
împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia
să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.
În continuare, Colegiul iterează că, cererea de apel împotriva hotărârii din 10
iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost depusă de către Snejana
Zmuncila la data de 23 ianuarie 2021,prin intermediul poștei (f.d.91).
Prin încheierea din 04 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art.
369 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, s-a restituit cererea de apel înaintată de
Snejana Zmuncila împotriva hotărârii din 10 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, ca fiind depusă în afara termenului legal, iar apelanta nu a solicitat
repunerea în termen (f.d.94-97).
În conformitate cu prevederile art. 369 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă,
instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara
termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a
refuzat să efectueze repunerea în termen.
La caz, Colegiul reiterează că, dispozitivul hotărârii judecătorești a fost
pronunțat la 10 iunie 2020 (f.d.52), însă cererea de apel a fost depusă de către
Snejana Zmuncila la data de 23 ianuarie 2021, prin intermediul poștei (f.d.91).
3
Concomitent, Colegiul notează că, deși, pronunțarea dispozitivului hotărârii
judecătorești din 10 iunie 2020 s-a realizat în lipsa părților, inclusiv în lipsa
pârâtei/recurentei, ultima a fost înștiințată legal despre data și ora ședinței de
judecată din 10 iunie 2020 ora 10:00, cu scrisoare recomandată, conform avizului de
recepție (f.d.47).
Or, în conformitate cu art. 102 alin. (41) Cod de procedură civilă participanții
la proces înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea
actelor de procedură la o dată ulterioară.
De altfel, Snejana Zmuncila, în data de 14 mai 2020, prin intermediul poștei
(f.d.44), a expediat în adresa instanței referința la cererea de chemare în judecată
depusă de Ana Croitoru, exprimându-și poziția pe marginea pretențiilor formulate.
În conformitate cu art. 236 alin. (4) Cod de procedură civilă, participanții care
nu au fost prezenți la pronunțarea dispozitivului hotărârii primesc copia hotărârii în
decurs de 5 zile.
În context, Colegiul relevă că, prima instanța a expediat, conform scrisorii de
însoțire, în adresa părților copia dispozitivului hotărârii judecătorești pronunțat la 10
iunie 2020 (f.d.53).
În această ordine de idei, Colegiul precizează că, este cert faptul că recurenta a
cunoscut despre existența litigiului, deși, aspectul dat nici nu este negat de recurentă,
însă dreptul de a contesta cu apel hotărârea primei instanțe din 10 iunie 2020,
apelanta/recurenta l-a realizat în afara termenului stabilit de legiuitor.
Or, în virtutea prevederilor art. 362 alin.(1) Cod de procedură civilă, termenul
de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului
hotărârii judecătorești.
În atare circumstanțe, Colegiul reține ca fiind justificată constatarea instanței
de apel precum că apelanta Snejana Zmuncila a depus cererea de apel cu omiterea
termenului legal de 30 de zile prevăzut de lege, precum și că nici nu a formulat în
temeiul art. 116 Cod de procedură civilă, o cerere de repunere în termen.
Cu referire la solicitarea recurentei formulată în recurs cu privire la repunerea
în termenul de apel, Colegiul notează că, o astfel de cerere urma a fi înaintată odată
cu declararea apelului, având în vedere că în temeiul art. 362 alin. (3) Cod de
procedură civilă, repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în
cazurile și în ordinea prevăzute de art.116.
Instanța de apel justificat a reținut că, apelanta Snejana Zmuncila și-a exprimat
doar dezacordul cu hotărârea primei instanțe, însă nu a solicitat și repunerea în
termen în temeiul art. 116 Cod de procedură civilă.
La caz, Colegiul precizează că, repunerea în termen pentru declararea apelului
putea fi soluționată de către instanța de apel doar în condițiile în care apelanta ar fi
formulat o cerere de repunere în termen cu prezentarea probelor pertinente și
admisibile în justificarea acestei omisiuni, ceea ce la caz lipsește. Or, solicitarea de
repunere în termen este o prioritate a apelantei și nu poate fi soluționată din oficiu
de către instanța de apel.
Aici este de remarcat că prin impunerea unor termene limite în vederea
valorificării drepturilor pretinse a fi lezate se urmărește o bună administrare a
justiției și asigurarea securității raporturilor juridice.
Concomitent, Colegiul accentuează că, legiuitorul prin stabilirea unui termen
de declarare a apelului a urmărit: asigurarea celerității procesului civil în întregime,
4
în special luându-se în considerare și fazele facultative ale procesului civil, cum ar
fi executarea silită, apelul; stimularea persoanelor care dispun de dreptul la apel de
a-l valorifica într-un termen prevăzut de lege; asigurarea stabilității raporturilor
juridice constatate prin hotărârea primei instanțe, întrucât acestea nu pot să rămână
până la infinit sub amenințarea pronunțării unei noi soluții; oferirea participanților
la proces a unei perioade suficiente de a lua cunoștință de materialele dosarului și de
a formula motivarea cererii de apel.
Colegiul reiterează că art. 362 alin.(1) Cod de procedură civilă stabilește expres
termenul de declarare a apelului de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului
hotărârii.
Mai mult, diligența părților de a urmări desfășurarea procesului nu a fost
exclusă, iar în contextul prevederilor art. 56 alin. (3), art. 61 alin.(1) Cod de
procedură civilă, participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-
credință de drepturile lor procedurale.
Concomitent Colegiul reliefă că, deși, recurenta contestă încheierea din 04
februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a restituit cererea de apel, nu a
adus anumite argumente care coroborate cu circumstanțele cauzei ar duce la
identificarea unor încălcări ce ar fi fost admise de instanța de apel la adoptarea
soluției prin încheierea contestată.
Din alegațiile invocate de recurentă nu se disting anumite încălcări sau
interpretări/aplicări eronate ale normelor de drept procedural care ar fi fost admise
de instanța de apel la restituirea cererii de apel și care ar putea fi analizate sub
aspectul temeiniciei și ar determina casarea încheierii contestate.
Având în vedere termenul de declarare a apelului de 30 de zile de la data
pronunțării dispozitivului hotărârii judecătorești, Colegiul relevă că, aserțiunile
recurentei referitor la starea de sănătate a copilului ca urmare a răcelii și, ulterior, a
vaccinului primit, nu justifică omiterea termenului de contestare a hotărârii primei
instanțe. Or, conform informației anexate în copie la cererea de recurs, recurenta a
dat naștere copilului la data de 11 septembrie 2020 (f.d.110), însă dispozitivul
hotărârii judecătorești a fost pronunțat în data de 10 iunie 2020.
În corolar, pornind de la lipsa unor încălcări de ordin procedural sau de altă
natură, care ar determina casarea încheierii contestate, Colegiul apreciază ca fiind
corectă concluzia instanței de apel privind restituirea apelului ca fiind declarat în
afara termenului legal, or, apelanta nu a solicitat repunerea în termen la depunerii
cererii de apel.
La fel, nu au fost stabilite anumite circumstanțe, probe, care ar putea fi reținute
în justificarea cererii de repunere în termen pentru declararea apelului, formulată în
textul recursului, în situația în care recurenta nu a confirmat imposibilitatea
declarării apelului în interiorul termenului de 30 zile de la pronunțarea dispozitivului
hotărârii primei instanțe. Or, împrejurările invocate de recurentă în recursul declarat
se referă la o perioadă ulterioară expirării termenului de 30 de zile stabilit pentru
contestarea cu apel de către legiuitor.
Prin prisma respectării dreptului de acces liber la justiție, garantat de art. 6 § 1
din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,
art. 20 al Constituției Republicii Moldova și art. 5 Cod de procedură civilă, relevat
și în jurisprudența CtEDO, circumstanțele relatate denotă că recurenta și-a neglijat
dreptul de valorificare în termen a drepturilor procedurale.
5
De altfel, art. 10 alin. (3) Cod de procedură civilă statuează expres că
sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești,
ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în
funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în
decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în
obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în
restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri
prevăzute de lege.
În virtutea art. 27 alin. (1) Cod de procedură civilă, disponibilitatea în drepturi
se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rând a părților, de a
dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății,
precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele
procedurale de apărare.
Din considerentele redate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție va respinge recursul declarat cu
menținerea încheierii contestate.
În conformitate cu prevederile art. 424 alin.(2), art. 427 lit. a), art. 428 Cod de
procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de Snejana Zmuncila.
Se menține încheierea din 04 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza
civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ana Croitoru împotriva Snejanei
Zmuncila și Igor Zmuncila cu privire la încasarea datoriei și compensarea
cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței ,
judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
6