2ra-278/21 — anularea deciziei, incasarea valorii bunului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea deciziei, incasarea valorii bunului
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
2ra-278/21 — anularea deciziei, incasarea valorii bunului (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra-278/2021
prima instanță: Judecătoria Anenii Noi, sediul Central (jud: N. Ghedrovici)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Budăi, I. Muruianu, A. Malîi)
Î N C H E I E R E
28 aprilie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Ministerul Finanțelor,
Consiliul raional Anenii Noi și Președintele raionului Anenii Noi,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Agafia Capustina
împotriva Consiliului raional Anenii Noi și Ministerului Finanțelor cu privire la
anularea deciziei Comitetului executiv raional Anenii Noi și deciziei Consiliului
raional Anenii Noi, încasarea valorii bunurilor confiscate în rezultatul represiunilor
politice și încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 22 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 19 decembrie 2017, Agafia Capustina a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Consiliului raional Anenii Noi și Ministerului Finanțelor cu
privire la anularea deciziei nr. 1 a Comitetului executiv raional Anenii Noi din 25
ianuarie 1994 și a deciziei nr. 4 a Consiliului raional Anenii Noi din 28 februarie
2017, încasarea valorii bunurilor confiscate în rezultatul represiunilor politice și
cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, Agafia Capustina a invocat că s-a născut la data de
XXXXX, în satul XXXXX cu numele de fată Buga, iar părinții săi sunt tatăl
Andrei Buga, născut XXXXX și mama Maria Buga, născută XXXXX.
A precizat că tatăl său, Andrei Buga, a fost arestat la data de XXXXX și
condamnat pe motive politice la data de 05 decembrie 1945, fiind ulterior reabilitat
la 25 decembrie 1991 de către Procuratura Republicii Moldova.
A afirmat că mama sa, Maria Buga, la data de 12 mai 1949, a fost supusă
represiunilor politice (ca membru al familiei condamnatului Andrei Buga), iar
ulterior a fost reabilitată la data de 29 decembrie 1989, de către Procuratura RSSM.
Astfel, averea părinților a fost sechestrată, apoi confiscată la data de 27 iulie 1946.
A relatat că, a locuit cu părinții în satul XXXXX, unde tatăl său a decedat la
data de XXXXX, mama sa la data de XXXXX, iar conform certificatului de
calitate de moștenitor din XXXXX, Agafia Capustina, fiica lor, rudă de gradul I,
este moștenitoarea testamentară a averii părinților decedați.
A susținut că potrivit certificatelor eliberate de Procuratura Generală a
Republicii Moldova nr.21-459/16-1921 din 25 octombrie 2016, ambii săi părinți au
fost reabilitați.
1
A menționat că potrivit dosarului de arhivă nr. XXXXX eliberat de către
Serviciul de Informație și Securitate al Republicii Moldova, la data de 08 august
1945 a fost sechestrată averea familiei sale din satul XXXXX. După sentința din
24 decembrie 1946, conform informației Ministerului Justiției de atunci, averea
condamnaților, în total 21 persoane (inclusiv și tatăl său) a fost transmisă spre
realizare în instituția ”selipo” din XXXXX.
A declarat că a fost confiscată averea: casa de locuit, hambar, sarai, pământ,
inclusiv cu vița de vie, gard, porți, sarai pentru fân, utilaj, vacă, vițică, iapă cu
mânz, scroafă, păsări, oi, căruță cu doi cai, unelte mici agricole, plug, boroană,
cultivator, teasc, zdrobitor de poamă, cântar, poloboace de stejar, cadă, mașină de
porumb, mese, canapea, comod, scaune, mașină de cusut și alte bunuri mai mici.
A indicat, că după ce a primit certificatul de calitate de moștenitor la data de 03
octombrie 2017, la data de 20 noiembrie 2017 s-a adresat la comisia specială
pentru restituirea averilor confiscate victimelor represiunilor politice a Consiliului
raional XXXXX cu cererea de compensare a valorii bunurilor confiscate. Prin
răspunsul din data de 11 decembrie 2017, Agafiei Capustina i s-a comunicat că
comisia specializată la data de 28 februarie 2017 a respins cererea sa, din motivele
că ar fi omis termenul de prescripție de 3 ani și precum că, prin decizia nr. 1 a
Comitetului executiv raional XXXXX din 25 ianuarie 1994, mama sa ar fi primit
compensația pentru averea confiscată în sumă de 170 lei.
A subliniat că, conținutul deciziei din 28 februarie 2017 nu i s-a comunicat
până în prezent.
A considerat poziția Consiliului raional Anenii Noi ca fiind ilegală, întrucât
aceasta nu a omis termenul de 3 ani, ținând cont de faptul că certificatele de
reabilitare a părinților ei, i-au fost eliberate la data de 25 octombrie 2016, iar mama
ei era decedată la data de XXXXX. Respectiv, ea nu putea depune în anul 2013,
cerere de compensare a valorii bunurilor și nici primi suma menționată de Consiliu.
A solicitat Agafia Capustina, anularea deciziei nr.1 a Comitetului executiv
raional Anenii Noi din 25 ianuarie 1994 și a hotărârii comisiei de reabilitare a
Consiliului raional Anenii Noi din 28 februarie 2017; încasarea de la pârâți a
valorii bunurilor confiscate în rezultatul represiunilor politice în sumă de 550000
lei pentru bunurile imobile și 100700 lei pentru celelalte bunuri și compensarea
cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea Judecătoriei Anenii Noi (sediul Central) din 15 martie 2018, s-a
respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Agafia
Capustina (f.d.167; 170-173 vol.I).
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 iunie 2018, s-a admis apelul
declarat de avocatul Iurie Bucliș în interesele Agafiei Capustina. S-a casat
hotărârea Judecătoriei Anenii Noi (sediul Central) din 15 martie 2018 și s-a trimis
cauza la rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecată (f.d.203; 204-211
vol.I).
În ședința de judecată din 02 martie 2020, avocatul Iurie Bucliș în interesele
Agafiei Capustina a depus o cerere de majorare a cuantumului pretențiilor din
acțiune, în temeiul prevederilor art. 60 alin. (3) Cod de procedură civilă,
menționând că prin încheierea Judecătoriei Anenii Noi din 20 decembrie 2018, s-a
dispus efectuarea expertizei de evaluare a bunurilor imobile confiscate (f.d.27; 28
vol.I).
Astfel, conform raportului de evaluare a proprietății imobiliare
nr.0100/19/148987 din 30 septembrie 2019, valoarea bunurilor imobile confiscate
2
constituie 676035 lei, fapt ce impune necesitatea majorării cuantumului pretențiilor
din acțiunea depusă inițial.
A solicitat Agafia Capustina, în urma majorării cuantumului pretențiilor din
acțiune, anularea deciziei nr.1 a Comitetului executiv raional Anenii Noi din 25
ianuarie 1994 și a hotărârii comisiei de reabilitare a Consiliului raional Anenii Noi
din 28 februarie 2017; încasarea de la pârâți valoarea bunurilor confiscate în
rezultatul represiunilor politice în sumă de 676035 lei pentru bunurile imobile și
100700 lei pentru celelalte bunuri și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d.27; 55-
56 vol.I).
Prin hotărârea din 17 iunie 2020 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central s-a
respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Agafia
Capustina.
Invocând netemeinicia hotărârii primei instanțe, la 23 iunie 2020 Agafia
Capustina a declarat apel, solicitând casarea hotărârii instanței de fond și emiterea
unei noi hotărâri, prin care acțiunea înaintată să fie admisă integral.
Prin decizia din 22 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a admis
cererea de apel depusă de Agafia Capustina, reprezentată de avocatul Iurie Bucliș.
S-a casat hotărârea din 17 iunie 2020 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, în
partea respingerii pretențiilor Agafiei Capustina cu privire la anularea deciziei nr. 4
a Consiliului raional Anenii Noi din 28 februarie 2017 și încasarea valorii
bunurilor confiscate în rezultatul represiunilor politice și în această parte s-a
pronunțat o nouă hotărâre, prin care: s-a admis pretenția înaintată de Agafia
Capustina împotriva Consiliului raional Anenii Noi cu privire la anularea deciziei
Consiliului raional Anenii Noi din 28 februarie 2017 și încasarea valorii bunurilor
confiscate în rezultatul represiunilor politice. S-a anulat decizia nr. 4 din 28
februarie 2017 a Comisiei pentru problemele victimelor represiunilor politice a
Consiliului raional Anenii Noi „Cu privire la examinarea cererii dnei Capustina
Agafia”. S-a încasat de la Consiliul raional Anenii Noi în beneficiul Agafiei
Capustina valoarea bunurilor confiscate în rezultatul represiunilor politice în sumă
de 676 035 de lei pentru bunurile imobile, și anume: casa de locuit în valoare de
220 874,63 de lei, hambar în valoare de 54 032,85 de lei, sarai în valoare de 113
468,98 de lei, beci în valoare de 170 071,65 de lei, gard în valoare de 39 392,60 de
lei, porți în valoare de 4 152,59 de lei, sarai în valoare de 74 041,96 de lei și suma
de 100700 de lei pentru bunurile mobile, și anume: vacă în valoare de 10 000 de
lei, vițică în valoare de 3 600 de lei, iapă cu mânz în valoare de 8 000 de lei,
scroafă în valoare de 6 000 de lei, păsări (30 cap.) în valoare de 3 000 de lei, oi (10
cap.) în valoare de 10 000 de lei, căruță în valoare de 3 700 de lei, unelte agricole
(lopeți, sape, furci, greble, coase) în valoare de 2 000 de lei, plug cu două fiere în
valoare de 4 700 de lei, grapă mică în valoare de 700 de lei, cultivator cu trei cuțite
în valoare de 1 800 de lei, teasc în valoare de 2 600 de lei, zdrobitor pentru poamă
în valoare de 2 600 de lei, cântar (250) în valoare de 1 400 de lei, poloboace de
stejar (500 l) (5 buc.) în valoare de 11 000 de lei, poloboc de stejar (400 l) în
valoare de 1 800 de lei, cadă (800 l) în valoare de 1 800 de lei, mașină de
dezghiocat porumb în valoare de 2 400 de lei, masă (2 buc.) în valoare de 5 400 de
lei, dulap în valoare de 5 000 de lei, canapea în valoare de 2 900 de lei, comod în
valoare de 4 300 de lei, scaune (10 buc) în valoare de 4 200 de lei, mașină de cusut
„Zinger” în valoare de 1 800 de lei. În rest, hotărârea Judecătoriei Anenii Noi,
sediul Central din 17 iunie 2020 s-a menținut.
3
Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că Agafia Capustina, reieșind
din prevederile art. 121 alin. (3) al Legii privind reabilitarea victimelor
represiunilor politice nr.1225-XII din 08 decembrie 1992 a fost în drept de a
depune cererea de recuperare a valorii bunurilor confiscate în termen de 3 ani din
data înștiințării despre reabilitarea părinților săi – din 25 octombrie 2016, adică
până la data de 25 octombrie 2019. Pe când, cererea de recuperare a valorii
acestora a fost examinată de Comisia pentru problemele victimelor represiunilor
politice a Consiliului raional Anenii Noi la data de 28 februarie 2017 (nefiind
specificată data depunerii cererii). Adică, cererea de recuperare a valorii bunurilor
confiscate a fost depusă în interiorul termenului de 3 ani prevăzut de art. 121 alin.
(3) al Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice nr.1225-XII din 08
decembrie 1992.
Prin urmare, din considerentele expuse, instanța de apel a considerat că prima
instanță greșit a respins pretenția reclamantei Agafia Capustina cu privire la
anularea deciziei nr.4 din 28 februarie 2017 a Comisiei pentru problemele
victimelor represiunilor politice a Consiliului raional Anenii Noi ”Cu privire la
examinarea cererii dnei Capustina Agafia”. Or, pretenția dată este întemeiată și
pasibilă admiterii, cu anularea în întregime a actului administrativ contestat.
Potrivit art.1 din Legea nr.436 din 28 decembrie 2006 privind administrația
publică locală, autorități ale administrației publice locale de nivelul al doilea sunt
autorități publice, luate în ansamblu, care sunt constituite și activează pe teritoriul
raionului, municipiului Chișinău, municipiului Bălți, unității teritoriale autonome
cu statut juridic special pentru promovarea intereselor și soluționarea problemelor
populației unității administrativ-teritoriale respective.
Astfel, ținând cont de prevederile art. 12 al Legii privind reabilitarea
victimelor represiunilor politice nr.1225-XII din 08 decembrie 1992, valoarea
bunurilor confiscate în rezultatul represiunilor politice în sumă de 676035 lei
pentru bunurile imobile și 100700 lei pentru bunurile mobile, urmează a fi încasată
din contul Consiliului raional Anenii Noi.
Conform art. 12 din Legea citată, valoarea bunurilor se determină în felul
următor: a) bunurile imobiliare se evaluează în baza calculelor efectuate de organul
cadastral teritorial, conform prețurilor de piață în vigoare la data examinării cererii;
b) costul animalelor domestice, al păsărilor, al produselor agricole, al altor bunuri
se stabilește conform prețurilor de piață în vigoare la data examinării cererii.
Potrivit raportului de evaluare nr.0001008, întocmit de Întreprinderea de Stat
”Centrul de expertiză și evaluare” a Agenției Proprietății Publice, valoarea
bunurilor mobile confiscate în satul XXXXX de la Andrei Buga și Maria Buga,
constituie suma de 100700 lei. Iar, conform raportului de evaluare a proprietății
imobiliare nr.XXXXX din 30 septembrie 2019 de către Serviciul cadastral
teritorial Chișinău a Departamentului Cadastru al Agenției Servicii Publice,
valoarea de piață a bunurilor imobile amplasate în raionul XXXXX confiscate în
urma represiunilor politice, constituie suma de 676035 lei (f.d.3-20 vol.II).
Instanța de apel a considerat necesar de a încasa din contul Consiliului raional
Anenii Noi în beneficiul Agafiei Capustina valoarea bunurilor confiscate în
rezultatul represiunilor politice în sumă de 676035 lei pentru bunurile imobile,
conform raportului de evaluare a proprietății imobiliare nr.XXXXX întocmit la 30
septembrie 2019 de către Serviciul cadastral teritorial Chișinău a Departamentului
Cadastru al Agenției Servicii Publice (f.d.3- 20 vol.II) și suma de 100700 lei pentru
bunurile mobile, conform raportului de evaluare nr.0001008, întocmit de
4
Întreprinderea de Stat ”Centrul de expertiză și evaluare” a Agenției Proprietății
Publice (f.d.91-145 vol.I).
La 24 decembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Ministerul Finanțelor
a declarat recurs, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu
menținerea hotărârii primei instanțe.
În motivarea recursului s-a invocat că Agafia Capustina pentru eliberarea unui
certificat de moștenitor al părinților acesteia Andrei Buga și Maria Buga, urma să
depună o cerere în procedură specială privind prelungirea termenului de acceptare
a succesiunii. Respectiv doar în baza unei hotărâri judecătorești privind prelungirea
termenului de acceptare a succesiunii, notarul urma să deschidă procedura
succesorală și să elibereze certificat de moștenitor corespunzător.
Mai mult ca atât, a indicat recurentul că intimata nu a prezentat acte care ar
confirma faptul confiscării bunurilor care au aparținut părinților acesteia. Prin
urmare, Agafia Capustina trebuia să depună în conformitate cu art.281 Cod de
procedură civilă o cerere prin care să constate faptul confiscării și lista bunurilor
confiscate.
Totodată, a relatat recurentul că Raportul de evaluare nr.0001008, întocmit de
Întreprinderea de Stat ”Centrul de expertiză și evaluare” a Agenției Proprietății
Publice nu face trimitere la acte care confirmă faptul confiscării acestor bunuri de
către stat.
La 5 ianuarie 2021, Consiliul raional Anenii Noi și Președintele raionului
Anenii Noi au declarat recurs, prin care au solicitat casarea deciziei instanței de
apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.
În motivarea recursului, Consiliul raional Anenii Noi și Președintele raionului
Anenii Noi au relatat că intimată nu a respectat pct. 5 al Regulamentului privind
restituirea valorii bunurilor prin achitarea de compensații persoanelor supuse
represiunilor politice, precum și achitarea compensației în cazul decesului ca
urmare a represiunilor politice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 627 din
05.06.2007.
La fel, în vederea respectării legislației în vigoare, în procesul de examinare a
cauzelor privind restituirea bunurilor confiscate pe faptul represiunilor politice, au
menționat că instanța de apel nu a analizat integral faptul că sub incidența art. II
din Legea nr. 186-XVI din 29 iunie 2006 pentru modificarea și completarea Legii
nr.1225- XII din 8 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor
politice nu cad persoanele supuse represiunilor politice și ulterior reabilitate care
au fost despăgubite până la intrarea în vigoare a prezentei legi.
În concluzie, au declarat că persoana a cărei cerere a fost examinată de către
comisia specială și în privința căreia a fost adoptată o decizie, nu poate depune o
cerere repetată, dat fiind faptul că comisia specială nu acceptă repetat cererea cu
aceiași problemă. Concluzia dată rezultă și din conținutul pct. 5 al Hotărârii Curții
Constituționale nr. 16 din 12.06.2007, în care se menționează că dispozițiile art. II
din Legea nr. 186-XVI din 29 iunie 2006 pentru modificarea și completarea Legii
nr. 1225-XII din 8 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor
politice dau expresie principiului, potrivit căruia nimeni nu poate cere de două ori
repararea aceluiași prejudiciu, conform legislației în vigoare la momentul apariției
dreptului.
Conform art.434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen
de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.
5
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs
menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 22
octombrie 2020 și a expediat copia deciziei participanților la proces la 03
noiembrie 2020 (f.d.119). Prin urmare, cererile de recurs declarate la 24 decembrie
2020 și 05 ianuarie 2021 se consideră depuse în termenul prevăzut de art.434 din
Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data
primirii acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit
în conformitate cu alin. (2).
Prin notificarea din 22 ianuarie 2021, Curtea Supremă de Justiție în
conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC a expediat intimaților copia recursului și i-a
înștiințat despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la
data primirii acesteia.
Prin referința depusă la 22 februarie 2021 Agafia Capustina, reprezentată de
avocatul Iurie Bucliș a solicitat respingerea recursului declarat de Consiliul raional
Anenii Noi ca fiind inadmisibil.
Prin referința depusă la 26 februarie 2021 Președintele raionului Anenii Noi a
solicitat admiterea cererii de recurs depusă de Ministerul Finanțelor, casarea
deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii instanței de fond.
Examinând temeiurile recursurilor completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.
În conformitate cu art.432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și
alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de
procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din
3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului.
Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire
cu privire la fondul recursului.
Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei
curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din
Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că
reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în
sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și
argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică
la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta
necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.
6
În speță, însă criticile invocate de recurenți nu pot duce la admisibilitatea
recursurilor, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de
procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii
circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de
apel.
În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform
secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care
evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de
apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere
faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de
legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului
strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul
acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele din recursuri nu permit
identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestora ca fiind
admisibile.
Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a
îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este
evidențiată în cererile de recurs declarate de Ministerul Finanțelor, Consiliul
raional Anenii Noi și Președintele raionului Anenii Noi.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea
declarării recursurilor ca fiind admisibile.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1)
din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Recursurile declarate de Ministerul Finanțelor, Consiliul raional Anenii Noi și
Președintele raionului Anenii Noi, împotriva deciziei din 22 octombrie 2020 a
Curții de Apel Chișinău, se consideră inadmisibile.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
7