2ra-487/21 — cu privire la obligarea acordarii in proprietate privata a cotei de teren, incasarea prejudiciului material si moral

2ra-487/21 — cu privire la obligarea acordarii in proprietate privata a cotei de teren, incasarea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-487/21

Prima instanță: Judecătoria Bălți sediul central (jud. V. Schibin)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Corcenco, D. Stănilă, D. Corolevschi)

ÎNCHEIERE

21 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ion

Ciobanu

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ion Ciobanu împotriva

Primăriei com. Bilicenii Vechi r-nul Sîngerei cu privire la obligarea acordării în

proprietate privată a cotei de teren, încasarea prejudiciului material sub formă de

venit ratat, a prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 22 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a

fost respins apelul declarat de Ion Ciobanu și menținută hotărârea din 16 martie 2020

a Judecătoriei Bălți sediul central, prin care acțiunea a fost respinsă

constată:

La 27 martie 2018, Ion Ciobanu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei com. Bilicenii Vechi r-nul Sîngerei cu privire la obligarea

acordării în proprietate privată a cotei de teren, încasarea prejudiciului material sub

formă de venit ratat, a prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că în perioada anilor 1991-1994 a activat în

calitate de pomicultor la livada colhozului com. Bilicenii Vechi r-nul Sîngerei, iar în

anul 1994 a început studiile în mun. Chișinău.

A menționat că toți muncitorii care au activat în colhozul com. Bilicenii Vechi

în perioada anilor 1991-1994 au primit cotă de teren, pe când el, deși a avut dreptul

de a-i fi repartizată cota de teren echivalent, nu a primit-o, despre acest fapt nu a

cunoscut și nici nu a fost informat de juristul Primăriei com. Bilicenii Vechi sau alți

reprezentanți ai primăriei care activau în acea perioadă.

Astfel, considerându-se îndreptățit de a primi cota de teren echivalent, la care

a avut dreptul legal, s-a adresat cu o cerere Primăriei com. Bilicenii Vechi r-nul

Sîngerei, solicitând atribuirea cotei de teren echivalent, însă, a primit refuz, pe motiv

că componența comisiei care a participat la întocmirea listei beneficiarilor de cote

de teren la moment nu mai activează.

1

A considerat că refuzul Primăriei com. Bilicenii Vechi r-nul Sîngerei este

neîntemeiat, deoarece prin acțiunile acesteia i-a fost încălcat dreptul de atribuirea

cotei de teren echivalent.

Totodată, a precizat că a avut de suferit o pagubă materială și morală în sumă

de 161 500 de lei din cauza pârâtei, ce reiese din venitul de pe 1,35 ha pentru

perioada unui an, ce constituie aproximativ suma de 8 000 - 9 000 de lei pentru

perioada anilor 1991-2018.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor Legii nr. 627 din 4 iulie 1991,

art. 12, 13 Cod funciar, art. 7, 166, 167 CPC, art. 16, 17 din Legea privind

contenciosul administrativ.

A solicitat repunerea în termen de examinare, admiterea acțiunii, obligarea

Primăriei com. Bilicenii Vechi r-nul Sîngerei să-i elibereze în proprietate privată

titlu pe cota de teren în mărime de 1,35 ha, precum și încasarea din bugetul Primăriei

com. Bilicenii Vechi r-nul Sîngerei a sumei pagubei pricinuite în mărime de 161 500

de lei.

Prin hotărârea din 3 iulie 2018 a Judecătoriei Bălți sediul Sîngerei, a fost

respinsă acțiunea ca depusă tardiv.

Prin decizia din 6 decembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost admisă cererea

de apel depusă de Ion Ciobanu, casată integral hotărârea din 3 iulie 2018 a

Judecătoriei Bălți sediul Sîngerei, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care a fost

respinsă cererea lui Ion Ciobanu privind repunerea în termen și respinsă cererea de

chemare în judecată depusă de Ion Ciobanu ca tardivă.

Prin decizia din 22 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul

declarat de Ion Ciobanu, casată decizia din 6 decembrie 2018 a Curții de Apel Bălți,

cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de

judecată.

Prin decizia din 2 iulie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul declarat

de către Ion Ciobanu, casată hotărârea din 3 iulie 2018 a Judecătoriei Bălți sediul

Sîngerei, cu restituirea cauzei la rejudecare în Judecătoria Bălți sediul Sîngerei, în

alt complet de judecată.

Prin încheierea din 14 august 2019 a Judecătoriei Bălți sediul central, din

oficiu, a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Consiliul

com. Bilicenii Vechi r-nul Sîngerei.

Pe parcursul examinării cauzei în prima instanță, Ion Ciobanu a depus cereri

suplimentare, solicitând în final, obligarea Primăriei com. Bilicenii Vechi r-nul

Sîngerei să-i acorde în drept de proprietate privată cota de teren cu suprafața de 1,35

ha, echivalent a titlului pe cota de teren și anume pe teritoriul comunei Bilicenii

Vechi, pe perioada anilor de activitate 1990-1994 în care a fost îndreptățit, încasarea

din bugetul Primăriei com. Bilicenii Vechi în mod solidar în beneficiul lui a

prejudiciului material cu titlu de venit ratat pentru perioada anilor 2015-2018 în

mărime de 49 971 de lei, a prejudiciului moral în mărime de 150 000 de lei și cu titlu

de cheltuieli de judecată suma de 2 993 de lei, adică suma pagubei suportate în urma

neacordării cotei de teren în valoare de 202 964 de lei.

Prin hotărârea din 16 martie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul central, a fost

respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

2

Prin decizia din 22 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de Ion Ciobanu și menținută hotărârea din 16 martie 2020 a Judecătoriei

Bălți sediul central.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare

au reținut că potrivit declarațiilor primarului com. Bilicenii Vechi, în cadrul ședinței

instanței de fond, listele persoanelor cărora li s-au atribuit loturile de teren sunt

catalogate în registre voluminoase, păstrate în arhivă, însă, în listele respective,

reclamantul Ion Ciobanu nu se regăsește.

Potrivit copiei certificatului nr. 1452 din 28 noiembrie 2018 emis de Primăria

com. Bilicenii Vechi r-nul Sîngerei s-a confirmat că Ion Ciobanu nu este inclus în

lista beneficiarilor cotelor de teren echivalent din registru de atribuire a terenului cu

destinație agricolă.

În acest context, instanțele de judecată ierarhic inferioare au conchis că la

materialele dosarului nu au fost administrate înscrisuri din care să rezulte că decizia

Comisiei funciare din 22 mai 2000 sau dispoziția primarului comunei Bilicenii

Vechi nr. 14 din 22 mai 2000 să fi fost anulate.

La fel, reclamantul nu a invocat și demonstrat nici faptul contestării actelor

administrative în cauză, care astfel produc efectele juridice.

La 5 februarie 2021, Ion Ciobanu a declarat recurs împotriva deciziei din

22 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel, cu obligarea interventului accesoriu Consiliul local din

cadrul Primăriei comunei Bilicenii Vechi r-nul Sîngerei, ca în baza actelor legislative

indicate în cerere și a extrasului eliberat din arhiva r-nului Sîngerei, exstrasului din

carnetul de muncă, eliberat din arhiva Primăriei com. Bilicenii Vechi și a

cetificatului eliberat de la serviciul relațiilor funciare și cadastru din cadrul Consiliul

raional Sîngerei, să-i acorde cu drept de proprietate privată titlu pe cota de teren, cu

suprafața de 1,35 ha, anumit din 35,58 ha - terenuri agricole cu plantații multianuale

(viță-de-vie, nuc, prune și poni fructiferi), care sunt în fondul funciar de rezervă, de

pe teritoriul Primăriei com. Bilicenii Vechi r-nul Sîngerei, pe perioada anilor de

activitate 1990-1994, în care a fost îndreptățit, cu încasarea din bugetul Primăriei

com. Bilicenii Vechi r-nul Sîngerei, în mod solidar în beneficiul lui a cheltuielilor

de judecat în mărime de 10 058 de lei.

În motivarea recursului a invocat că prima instanță și instanța de apel au luat

în considerație argumentele orale ale interventului acesoriu și primarului, precum că

Consiliul com. Bilicenii Vechi nu are loturi de teren în rezervă sau libere în unitatea

administrativ-teritorială de nivelul I, or în cadrul procedurii de atribuire a cotelor de

teren echivalent la 22 mai 2000, întregul fond funciar al comunei a fost evaluat și

partajat în cote egale în dependență de numărul cererilor depuse de către persoanele

între care au avut loc atribuirea loturilor de teren conform situației din 1 ianuarie

1992 și a cererilor depuse până la 1 ianuarie 1992.

Epuizarea fondului funciar în cadrul comunei generează imposibilitatea reală

de atribuie a lotului de teren, fără afectarea esențială a tuturor proprietăților actuali

ai loturilor de teren, inclusiv care puteau suferi modificări a titularilor timp de 20

ani, perioada de timp scursă de la momentul împărțirii loturilor de teren în cote

valorice.

3

Instanțele de judecată ierarhic inferioare, cât și primarul com. Bilicenii Vechi

au indicat că prin Hotărârea Guvernului nr. 130 din 2 martie 1992, comisia funciară

este lichidată, iar chestiunea privind atribuirea cotei de teren, conform art. 10 Cod

funciar, ține de competența Consilului local din cadrul Primăriei com. Bilicenii

Vechi r-nul Sîngerei.

A menționat că nu a depus cerere/pretenții în termenul stabilit de lege,

împotriva Consiliului funciar din cadrul Primăriei com. Bilicenii Vechi r-nul

Sîngerei pe faptul acordării cotei de teren, din motivul că nu a cunoscut despre

dreptul la cota de teren, or Consiliul local, juristul din cadrul Primăriei com. Bilicenii

Vechi, care activau pe perioda dată, totodată, erau și persoane cu funcții de

răspundere și intra în obligațiunile lor deserviciu, nu l-au informat oficial despre

aceasta.

Astfel, a aflat despre dreptul său încălcat odată cu primirea de la Primărie a

informației despre perioada de activitatea în fostul colhoz.

A mai notat recurentul că instanțele de judecată ierarhic inferioare au luat în

considerație doar argumentele orale ale primarului Primăriei com. Bilicenii Vechi

r-nul Sîngerei și ale intervenientului accesoriu precum că Primăria com. Bilicenii

Vechi nu dispune de terenuri agricole în rezervă pentru a-i acorda cota de teren, iar

probele lui directe - extrasul din arhiva r-nului Sîngerei, estrasul din arhiva Primăriei

com. Bilicenii Vechi și exstrasul de la serviciului relațiilor funciare și cadastru din

cadrul Consiliul raional Sîngerei, care confirmă că are tot dreptul legal ca intimatul

sa-i acorde cota de teren, nu le-au luat în considerație.

Așadar, instanțele de judecată s-au eschivat de la exercitarea obligațiunii

impusă prin lege de înfăptuire a actului de justiție, au examinat superficial

circumstanțele cauzei, nu au intrat în esența litigiului și nu au apreciat toate

circumstanțele și probele existente ale cauzei.

La 23 februarie 2021, în adresa Consiliului local Bilicenii Vechi r-nul Sîngerei

a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Ion Ciobanu, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului (f. d. 103 vol. II), fiind recepționată de către, ceea

ce se atestă prin avizul de recepție anexat la actele cauzei (f. d. 104 vol. II).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție, referințe nu au parvenit.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 8 decembrie 2020, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 87 vol. II), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către

recurent la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 5 februarie 2021 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Ion Ciobanu, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

4

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ion Ciobanu, nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

5

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Ion Ciobanu urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ion Ciobanu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

6