3r-102/21 — contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului moral

3r-102/21 — contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosar nr. 3r-102/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( A. Bostan, Gr. Dașchevici, V. Negru)

D E C I Z I E

31 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursul depus de Iurie Roibu,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Iurie Roibu împotriva Primăriei mun. Chișinău și Consiliului municipiului

Chișinău, Direcția Generală Locativ-Comunală și Amenajare, intervenient accesoriu

Igor Mantea, Svetlana Mantea, Nadejda Mantea, Daniela Mantea și Brigada de

Poliție cu Destinație Specială ”Fulger” privind contestarea actelor administrative și

repararea prejudiciului cauzat,

împotriva încheierii din 19 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a declarat inadmisibil apelul depus de Iurie Roibu împotriva hotărârii din

24 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă :

La data de 17 februarie 2017 Iurie Roibu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei mun. Chișinău și Consiliului municipiului Chișinău, Direcției

Generală Locativ-Comunală și Amenajare, intervenient accesoriu Igor Mantea,

Svetlana Mantea, Nadejda Mantea, Daniela Mantea și Brigăzii de Poliție cu

Destinație Specială ”Fulger” privind contestarea actelor administrative și repararea

prejudiciului cauzat (f.d. 3-5, vol. I).

Prin hotărârea din 24 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

s-a respins ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripție acțiunea depusă de

Iurie Roibu împotriva Primăriei mun. Chișinău și Consiliului municipiului Chișinău,

Direcției Generală Locativ-Comunală și Amenajare, terți Igor Mantea, Svetlana

Mantea, Nadejda Mantea, Daniela Mantea și Brigăzii de Poliție cu Destinație

Specială ”Fulger” privind contestarea actelor administrative și repararea

prejudiciului cauzat (f.d.73, 82-86 vol. II).

La data de 21 octombrie 2020 Iurie Roibu a depus apel împotriva hotărârii din

24 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea

integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care cererea

de chemare în judecată să fie admisă integral (f.d. 81, vol. II).

1

Prin încheierea din 19 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat

inadmisibil apelul depus de Iurie Roibu împotriva hotărârii din 24 septembrie 2020

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, deoarece motivarea apelului nu a fost depusă

în termenul prevăzut de lege (f.d. 95-96, vol. II).

La 19 februarie 2021, Iurie Roibu, a depus recurs împotriva încheierii din

19 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

încheierii instanței de apel, cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu încheierea instanței de

apel, deoarece concluziile instanței de apel sunt în contradicție cu circumstanțele

cauzei.

Recurentul a menționat că instanța de apel în încheierea contestată invocă faptul

că, în materialele cauzei sunt dovezi care probează că hotărârea instanței de fond a

fost notificată prin scrisoare recomandată cu aviz de recepție participanților la

proces, adică lui Iurie Roibu, fapt care nu corespunde realității, deoarece copia

hotărârii motivate nu a fost recepționată până în prezent și nu a fost notificat despre

hotărârea motivată în modul stabilit de lege.

Recurentul a invocat că potrivit avizului de recepție se constată că el nu a

recepționat hotărârea motivată a primei instanțe, declarând pe propria răspundere că

aceasta a fost recepționată de o altă persoană necunoscută, ori semnatura de pe avizul

de recepție nu îi aparține și nici nu cunoaște persoana care a aplicat semnatura și a

recepționat copia hotărârii motivate.

Recurentul a subliniat că dreptul părților de a fi „auzite” este pe larg menționat

în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Rolul unei decizii motivate

este să demonstreze părților că ele au fost „auzite”. Mai mult, o decizie motivată

oferă părții posibilitatea de a o contesta. Datoria instanței de a motiva hotărârea și

de o comunica în mod legal părților este deseori înțeleasă drept datoria de a soluționa

cele mai importante probleme ale cauzei. Dacă instanța nu se pronunță deloc asupra

unor chestiuni importante, atunci acest lucru conduce de cele mai multe ori la

încălcarea art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și Libertăților Fundamentale în sensul suprimării dreptului la un proces

echitabil, fiind creată percepția că părțile nu au fost „auzite”.

La 12 martie 2021 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

Primăriei mun. Chișinău și Consiliului mun. Chișinău, Direcției Generală Locativ-

Comunală și Amenajare, Igor Mantea, Svetlana Mantea, Nadejda Mantea, Daniela

Mantea și Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială ”Fulger” copia recursului depus

de Iurie Roibu, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Intimații Primăria mun. Chișinău și Consiliul mun. Chișinău, Direcția Generală

Locativ-Comunală și Amenajare, Igor Mantea, Svetlana Mantea, Nadejda Mantea,

Daniela Mantea și Brigada de Poliție cu Destinație Specială ”Fulger” nu și-au

valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe la recursul lui Iurie

Roibu.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 01 aprilie 2019.

2

Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea

contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună

cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Încheierea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 19 ianuarie 2021 și a

fost notificată recurentului Iurie Roibu, prin intermediul oficiului poștal, la data de

05 februarie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție a scrisorii recomandate,

anexate la materialele cauzei (f.d.100).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Iurie Roibu, la data de

19 februarie 2021, este în termen.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins

din următoarele motive.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

respinge recursul.

Din materialele cauzei rezultă că, la data de 17 februarie 2017 Iurie Roibu a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău și

Consiliului municipiului Chișinău, Direcției Generală Locativ-Comunală și

Amenajare, intervenient accesoriu Igor Mantea, Svetlana Mantea, Nadejda Mantea,

Daniela Mantea și Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială ”Fulger” privind

contestarea actelor administrative și repararea prejudiciului cauzat (f.d. 3-5, vol. I).

Prin hotărârea din 24 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

s-a respins ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripție acțiunea depusă de

Iurie Roibu împotriva Primăriei mun. Chișinău și Consiliului municipiului Chișinău,

Direcției Generală Locativ-Comunală și Amenajare, terți Igor Mantea, Svetlana

Mantea, Nadejda Mantea, Daniela Mantea și Brigăzii de Poliție cu Destinație

Specială ”Fulger” privind contestarea actelor administrative și repararea

prejudiciului cauzat (f.d.73, 82-86 vol. II).

La data de 21 octombrie 2020 Iurie Roibu a depus apel împotriva hotărârii din

24 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, solicitând casarea

integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care cererea

de chemare în judecată să fie admisă integral (f.d. 81, vol. II).

Prin încheierea din 19 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat

inadmisibil apelul depus de Iurie Roibu împotriva hotărârii din 24 septembrie 2020

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, deoarece motivarea apelului nu a fost depusă

în termenul prevăzut de lege (f.d. 95-96, vol. II).

3

La 19 februarie 2021, Iurie Roibu, a depus recurs împotriva încheierii din

19 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

încheierii instanței de apel, cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

La fel, s-a constatat că pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut că

de către apelantul Iurie Roibu nu a fost depusă motivarea apelului, în interiorul

termenului legal de 30 de zile de la notificarea hotărârii motivate a primei instanțe,

termen imperativ prevăzut de lege.

Conform art. 236 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ, instanța de apel

examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se

declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.

Apelul se declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea

termenului stabilit la art.232 alin.(2).

Actele cauzei denotă că dispozitivul hotărârii primei instanțe, a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, a fost pronunțat la data de 24 septembrie 2020 (f. d. 73,

vol. II).

Iar, la data de 21 octombrie 2020, Iurie Roibu a depus apel împotriva hotărârii

din 24 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 81, vol. II).

Prin prisma art. 97 din Codul administrativ, notificarea este comunicarea,

dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod.

Notificarea se face în cazurile prevăzute de lege sau prin dispoziția autorității

publice. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare:

notificare prin act de recunoaștere a recepționării; notificare prin poștă cu act de

notificare; notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

În conformitate cu art. 109 din Codul administrativ, un înscris poate fi notificat

prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării

este suficient avizul de recepție.

După cum rezultă din materialele cauzei, hotărârea motivată din 24 septembrie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost notificată apelantului Iurie

Roibu, prin intermediul oficiului poștal, la data de 27 noiembrie 2020, fapt ce se

confirmă prin avizul de recepție a scrisorii recomandate, anexat la materialele cauzei

(f.d.89, vol. II).

Conform art. 237 alin. (1) din Codul administrativ, prevederile art.65 alin.(1)–

(3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel și în termenul

de prezentare a motivării apelului.

Conform art.65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă o persoană, din

motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la

cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit

se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de

15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care

confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează

acțiunile omise.

Instanța de recurs reiterează că termenul de depunere a apelului poate fi

restabilit, dacă persoanele îndreptățite prezintă probe veridice, ce ar confirma

imposibilitatea depunerii apelului în termen.

4

Astfel, până la ședința de judecată stabilită pentru data de 19 ianuarie 2021,

dar și în cadrul ședinței de judecată, recurentul Iurie Roibu nu a depus motivarea

apelului și nu a solicitat repunerea în termen.

Completul consideră neîntemeiate și declarative argumentele recurentului Iurie

Roibu, precum că nu a recepționat hotărârea motivată a primei instanțe, declarând

pe propria răspundere, că corespondența a fost recepționată de o altă persoană

necunoscută și semnatura de pe avizul de recepție nu îi aparține și nici nu cunoaște

persoana care a aplicat semnatura și care a recepționat copia hotărârii motivate.

Conform prevederilor art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art.169–171.

Iar, conform art. 100 alin. (1) Cod de procedură civilă Cererea de chemare în

judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor

interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu

scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului

judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau

înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin

alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea

primirii lui, precum și prin delegație judiciară.

În corespundere cu art. 33 din Codul administrativ, comunicarea

interinstituțională și comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul

procedurii administrative se face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă

electronică etc.), acordându - se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare

eficiență, rapiditate și economie de costuri.

Sub acest aspect Colegiul notează că, prin prisma art. 33 din Codul

administrativ, recepționarea hotărârii motivate din 24 septembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, de către Iurie Roibu, înlătură orice viciu de

necomunicare a acestui act recurentului. Mai mult, pe parcursul judecării cauzei atât

în instanța de fond, cât și în instanța de apel, comunicarea cu Iurie Roibu s-a realizat

prin intermediul oficiului poștal, la adresa de domiciliu a lui Iurie Roibu, indicată de

către acesta în cererea de chemare în judecată, în cererea de apel depusă la data de

21 octombrie 2020 și în cererea de recurs (f.d. 3, vol. I, 81, 106, vol. II).

Conform art. 24 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, participanții la

procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își

exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți. Participantul care își exercită drepturile

procesuale în mod abuziv și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună-

credință răspunde potrivit legii pentru prejudiciile materiale și morale cauzate.

Contrar acestor prevederi legale, recurentul Iurie Roibu nu a depus diligența

necesară în vederea exercitării căii de atac în termen.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat

că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor

sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din

11 septembrie 2007).

5

În cauzele Ceachir contra Moldovei din 15 ianuarie 2008 și Melnic contra

Moldovei din 14 noiembrie 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat

că, prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de

către pârâți a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale încalcă drepturile

reclamanților la un proces echitabil.

Tot aici, instanța de recurs accentuează că conform legislației în vigoare,

sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești,

ale participanților la proces, cît și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în

funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în

decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în

obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în

restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri

prevăzute de lege.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se

subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

În asemenea circumstanțe, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de

apel just a declarat inadmisibil apelul depus de Iurie Roibu.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței

de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurentul Iurie Roibu

sunt neîntemeiate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b), art. 258 alin. (3) din Codul administrativ,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Iurie Roibu.

Se menține încheierea din 19 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Roibu

împotriva Primăriei mun. Chișinău și Consiliului municipiului Chișinău, Direcției

Generală Locativ-Comunală și Amenajare, intervenient accesoriu Igor Mantea,

Svetlana Mantea, Nadejda Mantea, Daniela Mantea și Brigăzii de Poliție cu

Destinație Specială ”Fulger” privind contestarea actelor administrative și repararea

prejudiciului cauzat.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

Judecători Victor Burduh

Nina Vascan

6