3ra-34/21 — recunoasterea ca fiind ilegal raspinsul, obligarea recalcularii pensiei

Dosarul nr. 3ra-34/2021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Ciumac) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (G. Dașchevici, V. Clima, M. Guzun) D E C I Z I E 31 martie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan Nicolae Craiu Victor Burduh examinând recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Guzun Grigore împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, terț Inspectoratul General al Poliției cu privire la recunoașterea ca fiind ilegal răspunsul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale și obligarea recalculării pensiei, împotriva deciziei din 01 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 03 iulie 2019, Guzun Grigore a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, terț Inspectoratul General al Poliției cu privire la recunoașterea ca fiind ilegal răspunsul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale și obligarea recalculării pensiei.

În motivarea acțiunii a indicat că, începând cu 15 martie 2010 este pensionar în conformitate cu Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne. La 04 martie 2013 s-a reîncadrat în serviciu în cadrul organelor afacerilor interne, iar prin ordinul IGP nr. 159ef. din 20 martie 2015 a fost eliberat în legătură cu îndeplinirea vechimii în muncă. Perioada 04 martie 2013 – 20 martie 2015 a fost inclusă în vechimea de muncă pentru stabilirea pensiei, a fost recalculată vechimea în muncă pentru stabilirea pensiei, iar în consecință a fost recalculat și cuantumul pensiei. Relatează că, nefiind de acord cu eliberarea din funcție, a contestat ordinul IGP nr. l59ef.

din 20 martie 2015, iar prin hotărârea din 02 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost anulat ordinul de concediere din 20 martie 2015. 1 Având în vedere faptul că Inspectoratul General al Poliției a exprimat acordul să soluționeze litigiul pe cale amiabilă, nu a contestat hotărârea din 02 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a executat hotărârea și prin ordinul IGP nr. 393ef. din 23 august 2018 a anulat ordinul IGP nr.159ef. din 20 martie 2015 și a dispus eliberarea din serviciu a lui Guzun Grigore cu data emiterii ordinului.

Astfel, indică reclamantul că după ultima recalculare a vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei, a mai activat în subdiviziunile Ministerului Afacerilor Interne în perioada 25 martie 2015 – 23 august 2018. În acest context, a fost emis certificatul nr. INP/5206 din 24 septembrie 2018, prin care s-a stabilit că, la 28 iunie 2018 vechimea în muncă a lui Guzun Grigore constituia 27 ani 8 luni și 2 zile, iar până la data eliberării din serviciu (23 august 2018) vechimea în serviciu constituia 27 ani 9 luni 27 zile. La 13 iunie 2019, s-a adresat cu cerere prealabilă Casei Naționale de Asigurări Sociale prin care a solicitat de a include perioada 25 martie 2015 – 23 august 2018, de activitate în cadrul subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne, în vechimea de muncă pentru care s-a stabilit pensia pe linia MAI, începând cu 15 martie 2010, și să fie recalculată pensia reieșind din vechimea în muncă de 27 ani 9 luni 27 zile.

Răspuns la cererea prealabilă adresată Casei Naționale de Asigurări Sociale nu a primit. La 17 septembrie 2019, reclamantul a depus cerere de concretizare a pretențiilor din acțiune, solicitând constatarea ilegalității refuzului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. G14J7 din 10 iulie 2019 și răspunsului Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Criuleni nr.02-2203 din 02 septembrie 2019, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să includă perioada 25 martie 2015 – 23 august 2018 în vechimea de muncă pentru care s-a stabilit pensia pe linia MAI începând cu 15 martie 2010 și, să recalculeze pensia reieșind din vechimea în muncă de 27 ani 9 luni 27 zile, cît și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 12 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea a fost admisă parțial. A fost constatat ca fiind ilegal refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. G-1417 din 10 iulie 2019. A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să includă perioada 25 martie 2015 – 23 august 2018, din cadrul subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne, în vechimea în muncă pentru care s-a stabilit pensia pe linia MAI lui Guzun Grigore, începând cu 15 martie 2010 și să recalculeze pensia lui Guzun Grigore reieșind din vechimea în muncă de 27 ani 9 luni și 27 zile. În rest, pretențiile reclamantului au fost respinse ca neîntemeiate. Prin decizia din 01 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu menținerea hotărârii din 12 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

În motivarea deciziei, instanța de apel a notat că, nu poate fi acceptată poziția organului de asigurări sociale, precum că nu este posibilă recalcularea pensiei deja stabilite. Or, dispozițiile legale prevăd expres posibilitatea recalculării pensiei în cazul survenirii unor circumstanțe ce cauzează modificarea mărimii pensiei. Colegiul a considerat cert faptul că au survenit circumstanțe care modifică mărimea pensiei și, respectiv generează recalcularea acesteia, anume desfășurarea 2 serviciului în poliție în perioada 25 martie 2015 – 23 august 2018, perioadă care urmează a fi inclusă în vechimea în muncă. Mai mult, după stabilirea inițială a pensiei, aceasta a fost supusă recalculării la data de 14 aprilie 2015, temei pentru recalculare fiind activitatea desfășurată după stabilirea inițială a pensiei, în perioada 04 martie 2013 – 20 martie 2015, care a fost inclusă în vechimea de muncă.

Corespunzător, perioada 25 martie 2015 – 23 august 2018 la fel urmează a fi inclusă în vechimea de muncă, fapt care impune și recalcularea pensiei. În aceste condiții, instanța de fond corect a ajuns la concluzia admiterii acțiunii, deoarece nu există un motiv justificat pentru a refuza recalcularea pensiei. La 09 septembrie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 01 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei decizii noi. În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel, reiterând argumentele indicate în cererea de apel.

În esență recurentul a invocat că, concluzia instanței de apel a rezultat din interpretarea eronată a legii materiale aplicabile la caz și, anume art. 61 alin. (1) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993. Or, legea menționată, nu prevede dreptul la recalcularea pensiei stabilite anterior sau stabilirea din nou a pensiei după o eventuală reangajare a beneficiarului de pensie si obținerii unei noi vechimi în muncă. A evidențiat că, pensia intimatului i-a fost stabilită la eliberarea din serviciu conform art. 2 alin. (1) din Legea citată și nicidecum la prelungirea termenului de aflare în serviciu conform art. 2 alin. (2) din aceiași lege.

A specificat recurentul că, Grigore Guzun a prezentat acte noi, obținute în urma reangajării (25.03.2015 - 23.08.2018), iar în asemenea circumstanțe, actele respective nicidecum nu pot fi luate în considerație la recalcularea pensiei stabilite anterior din 26.03.2010. Or, specificarea concretă, prin lege, a unor chestiuni ce țin de drepturile de pensionare a colaboratorilor instituțiilor de forță, nu poate fi interpretată altfel decât prevede legislația în vigoare. Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 01 iulie 2020, fiind recepționată de către Casa Națională de Asigurări Sociale la 12 august 2020 (f.d. 142). Prin urmare, recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale la 09 septembrie 2020, a fost depus cu respectarea termenelor procedurale la depunerea recursului, în conformitate cu prevederile art. 245 din Codul administrativ. La 22 septembrie 2020 în adresa intimaților, a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, însă până în prezent nu și-au exercitat dreptul de a se expune pe marginea recursului.

3 Prin încheierea din 09 decembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a fost numit pentru examinare în complet din 5 judecători. Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

Examinând și analizând argumentele invocate în cererea de recurs în raport cu materialele dosarului și prevederile legale aplicabile, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, urmează a fi admis, cu casarea deciziei din 01 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 12 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și pronunțarea unei decizii noi privind respingerea acțiunii, din considerentele ce urmează. În conformitate cu prevederile art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Totodată, conform art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material. În temeiul art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) Cod administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile Cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile Cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. La rândul său, în corespundere cu art. 219 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces. Conform art. 22 din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor. Faptele deja cunoscute autorităților publice sau instanțelor de judecată competente, faptele general notorii și faptele prezumate în virtutea prevederilor legale nu necesită a fi probate, pînă la proba contrarie.

Din actele și lucrările dosarului prezentate și necontestate de părți, dar și determinate de instanțele ierarhic inferioare în fazele procesuale anterioare, se atestă că Guzun Grigore a îndeplinit serviciul în cadrul organelor afacerilor interne începând cu 10 decembrie 1990 și până la 15 martie 2010 (f.d.16). 4 La 25 martie 2010, Guzun Grigore a depus cerere cu privire la stabilirea pensiei (f.d.72-73). Prin încheierea nr. 020670 din 16 aprilie 2010, reclamantului Guzun Grigore i-a fost stabilită pensia pentru vechime în muncă. Pensia a fost stabilită începând cu data de 15 martie 2010, pentru o vechime în muncă de 22 ani, în mărime de 56% din salariu (f.d.78). La 04 martie 2013, Guzun Grigore a fost reîncadrat în serviciu, iar prin ordinul nr. 159ef.

din 20 martie 2015, raporturile de serviciu au fost întrerupte (f.d.12). La 08 aprilie 2015, Guzun Grigore a depus cerere cu privire la stabilirea pensiei pentru vechime în muncă (f.d.79-80). Prin încheierea nr. 020670 din 14 aprilie 2015, lui Guzun Grigore i-a fost stabilită pensia pentru vechime în muncă, începând cu data de 26 martie 2015, pentru o vechime în muncă de 24 ani, în mărime de 56% din salariu (f.d.85). Ulterior, Guzun Grigore a contestat în instanță ordinul nr. 159ef. din 20 martie 2015, care a fost anulat prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 02 iulie 2018 (f.d.13). La 23 august 2018, Inspectoratul General al Poliției a emis ordinul nr. 393ef. „Cu privire la executarea hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 02.07.2018” (f.d.14-15), prin care a dispus: 1. A anula pct. 4 alin. (1) lit. b) al ordinului nr. 159ef.

din 20 martie 2015, în partea ce se referă la încetarea serviciului în Poliție, precum și a contractului individual de muncă încheiat cu Guzun Grigore. 2. A încasa din contul IGP în beneficiul lui Guzun Grigore salariul pentru perioada absenței forțate de la serviciu începând cu 20.03.2015 până la 02.07.2018 inclusiv. 3. A înceta raportul de serviciu al comisarului-șef Guzun Grigore în conformitate cu art. 38 alin. (1) lit. c) al Legii nr. 288 din 15.12.2016 (după acumularea vechimii în muncă ce permite dreptul la pensie). Potrivit certificatului din 24 septembrie 2018, eliberat de Inspectoratul Național de Patrulare, Guzun Grigore a îndeplinit serviciul neîntrerupt în cadrul subdiviziunilor MAI în următoarele perioade: 10.12.1993 - 15.03.2010 și 04.03.2013 - 23.08.2018.

Astfel, vechimea în muncă a dlui Guzun Grigore, pentru stabilirea pensiei în conformitate cu art. 13 lit. a) al Legii nr. 1544 din 23.06.1993, la data de 28 iunie 2018 constituie 27 ani 08 luni 02 zile (f.d.16). La 14 iunie 2019, Guzun Grigore a depus cerere prealabilă către Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care a solicitat includerea perioadei 25.03.2015 - 23.08.2018 în vechimea în muncă și recalcularea pensiei reieșind din vechimea în muncă de 27 ani 09 luni 27 zile (f.d.9). Prin răspunsul nr. G-1477 din 10 iulie 2019, Casa Națională de Asigurări Sociale a comunicat că din conținutul cererii prealabile nu poate fi dedus faptul contestării unui act administrativ individual. Totodată, a menționat că, începând cu 02.05.2018, stabilirea pensiilor și prestațiilor sociale în temeiul Legii nr. 1544 din 23.06.1993, se efectuează de către Casele Teritoriale de Asigurări Sociale conform vizei de domiciliu a solicitantului (f.d.26).

Exprimându-și dezacordul cu poziția organului de asigurări sociale, Guzun Grigore a sesizat instanța cu cerere de chemare în judecată, solicitând constatarea 5 ilegalității răspunsului nr. G-1477 din 10 iulie 2019 și obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să includă perioada 25.03.2015 - 23.08.2018 în vechimea de muncă și să recalculeze pensia reieșind din vechimea în muncă de 27 ani 09 luni 27 zile. Fiind investită cu judecarea cauzei, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani prin hotărârea din 12 decembrie 2019 a considerat acțiunea întemeiată, pronunțându-se în favoarea admiterii parțiale a acesteia. Judecând apelul, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 01 iulie 2020 a respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale.

La 09 septembrie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 01 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău. Efectuând controlul judiciar al legalității deciziei din 01 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și al hotărârii din 12 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, instanța de recurs constată că soluția emisă de instanțelor ierarhic inferioare este greșită rezultată din interpretarea eronată a normelor de drept material, motiv din care urmează a fi casate, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii.

În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 (în redacția Legii nr. 282 din 16 decembrie 2016, Monitorul Oficial 472-477/27 decembrie 2016, în vigoare la 01 ianuarie 2017), militarii care îndeplinesc serviciu prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne beneficiază de dreptul la pensie viageră pentru vechime în muncă, dacă au vechimea respectivă în serviciu militar și în organele afacerilor interne.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a reitera la caz și prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din aceiași lege, potrivit cărora militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne care au dreptul la pensie li se stabilește pensie după eliberare din serviciu.

Persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne cărora li s-a prelungit peste limita de vârstă, stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciu militar prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne și care au dreptul la pensie în conformitate cu art.13 lit. a) din prezenta lege li se acordă, de la data emiterii ordinului privind prelungirea termenului de aflare în serviciu, pensie în mărime de 50 procente din suma pensiei cuvenite. În corespundere cu art. 7 în coroborare cu art. 48 din legea sus-enunțată, militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, familiilor lor care au concomitent dreptul la diferite pensii de stat li se stabilește o singură pensie, la alegerea lor.

Pensiile militarilor în termen, ale militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, ale persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, ale ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor securității statului, Centrului Național Anticorupție și ale membrilor familiilor acestora se stabilesc de către Casa Națională de Asigurări Sociale, în modul stabilit de Guvern. 6 Potrivit art. 13 lit. a) al Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, dreptul la pensie pentru vechime în serviciu îl au militarii care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne care la 01 iulie 2011 au o vechime în serviciu de cel puțin 20 de ani și 6 luni.

În fiecare an ulterior, vechimea în serviciu se majorează, pînă la atingerea vechimii în serviciu de 25 de ani, corespunzător: de la 01 iunie 2011 - 20 ani 6 luni; 2012 - 21 ani; 2013 - 21 ani 6 luni; 2014 – 22 ani; 2015 - 22 ani 6 luni; 2016 – 23 ani; 2017 - 23 ani 6 luni; 2018 – 24 ani; 2019 - 24 ani 6 luni; 2020 – 25 ani. În contextul normelor enunțate, reiese că legislatorul a stipulat concret momentul apariției dreptului pentru primirea pensiei militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne.

Sub acest aspect și, având în vedere că de la 15 martie 2010 Grigore Guzun beneficiază de dreptul la pensie pentru vechime în muncă, calculată și stabilită prin încheierea din 16 aprilie 2010 a Direcției Economie și Finanțe a MAI, prin aplicarea regulilor de interpretare corectă a normelor sus-indicate, este evident că instanțele de judecată, examinând cauza, greșit au concluzionat despre necesitatea admiterii acțiunii Grigore Guzun. Or, deși Grigore Guzun, în anul 2013 a fost reangajat în serviciu, iar prin ordinul nr. 159ef.

din 20 martie 2015, raporturile de serviciu au fost întrerupte, care ulterior a fost anulat prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 02 iulie 2018, aceste circumstanțe nu pot constitui drept temei pentru stabilirea/recalcularea unei pensii noi pentru vechime în muncă, prin includerea vechimii de muncă obținute după data realizării dreptului la pensie pentru vechime în muncă – 15 martie 2010. Aceasta deoarece dreptul la pensie pentru vechimea în muncă apare o dată, anume după eliberarea din serviciu cu dreptul de recalculare în condițiile legii.

Conform art. 61 alin (1) și (2) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544- XII din 23 iunie 1993, recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi.

Pensiile stabilite persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne cărora li s-a prelungit peste limita de vîrstă, stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciu militar prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne urmează a fi recalculate după trecerea lor în rezervă sau în retragere.

Din sensul logico-juridic al normei art. 61 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, rezultă expres trei situații în care pensia pentru vechimea în serviciu stabilită anterior urmează a fi recalculată, și anume: 1) existența documentelor aflate la organele de pensionare la momentul recalculării pensiei; 2) 7 prezentarea ulterioară a actelor suplimentare ce ar acorda persoanei dreptul la majorarea pensiei până la stabilirea pensiei, iar recalcularea pensiei se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi; 3) recalcularea pensiei se efectuează în cazul în care persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne li s- a prelungit peste limita de vârstă termenul de aflare în serviciul militar.

Raportând circumstanțele de fapt ale speței la normele legale citate mai sus, Colegiul reține că atât prima instanță, cât și instanța de apel nu au elucidat pe deplin și nu au verificat cu certitudine în care din cele 3 situații prevăzute în art. 61 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, se încadrează cerințele lui Grigore Guzun privind recalcularea pensiei pentru vechimea în serviciu după reangajarea lui în serviciu și dacă aceste condiții urmează a fi luate în considerare cumulativ.

Prin urmare, Colegiul judiciar atestă că, situația reclamantului Grigore Guzun nu cade sub incidența a celor trei situații prevăzute în art. 61 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993. În acest context, Colegiul consideră că instanța de apel a stabilit just că Grigore Guzun a obținut dreptul la pensie pentru vechime în muncă începând cu 15 martie 2010, însă, ultimul nu este beneficiar și al pensiei pentru limita de vârstă or, pensia stabilită anterior poate fi recalculată doar în baza documentelor suplimentare referitoare la vechimea în muncă și drepturile salariale, ce au avut loc până la acordarea dreptului la pensie.

La rândul său, articolul 61 alin. (2) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 se referă la pensia stabilită pentru limită de vârstă și este aplicabil cazului doar în situația în care la stabilirea pensiei au fost aplicate art. 2 alin. (2) din aceeași Lege, condiție însă ce nu rezultă la caz.

În asemenea circumstanțe, instanța de recurs consideră întemeiate argumentele recurentului, Casei Naționale de Asigurări Sociale precum că, situația reclamantului nu cade sub incidența art. 61 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544- XII din 23 iunie 1993 invocate în acțiune ca temei de recalculare a pensiei pentru vechimea în muncă, deoarece legea nominalizată nu prevede stabilirea repetată a dreptului la pensie pentru vechime în muncă după restabilirea la serviciu militar or, din sensul Legii indicate nu se deduce în niciun fel că militarii, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, au dreptul la stabilirea repetată a mărimii pensiei în cazul în care au fost reangajați și au mai obținut o oarecare vechime în muncă, în caz contrar, ar reieși că subiecții menționați ar avea, teoretic, dreptul la nenumărate stabiliri sau repetate majorări ale pensiei.

Astfel, decizia de refuz nr. G-1417 din 10 iulie 2019 a Casei Naționale de Asigurări Sociale este legală și temeiuri de a fi anulată nu există, ceea ce impune de a constata că cerințele lui Grigore Guzun cu privire la recunoașterea ca ilegală și anularea deciziei de refuz nominalizate supra și obligarea pârâtei de a-i stabili pensia 8 pentru vechime în muncă după eliberarea repetată din serviciu la 23 august 2018 (vechimea în muncă 27 ani 09 luni 27 zile), sunt neîntemeiate, motiv pentru care recursul Casei Naționale de Asigurări Sociale urmează a fi admis, iar acțiunea reclamantului urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. Finalmente, Colegiul conchide că, dreptul la pensie apare unica dată după concedierea de la serviciu cu dreptul de recalculare în condițiile legii, iar legea nu prevede stabilirea repetată a dreptului la pensie după restabilirea la serviciu în organele afacerilor interne.

Cu privire la cerința reclamantului privind recunoașterea ca fiind ilegal răspunsul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale, Criuleni cu nr.02-2203 din 02 septembrie 2019, instanța de recurs reține că prin cererea din 19 iulie 2019, avocatul Musteață Eugeniu acționând în interesele lui Guzun Grigore a solicitat de la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Criuleni a include perioada 25 martie 2015 – 23 septembrie 2018 din cadrul subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne, în vechimea de muncă pentru care s-a stabilit pensia pe linia MAI lui Guzun Grigore, începând cu 15 martie 2010 și a recalcula pensia reieșind din vechimea în muncă de 27 ani 9 luni 27 zile, iar potrivit răspunsului nr.02-2203 din 02 septembrie 2019, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Criuleni a informat reclamantul că, începând cu 02 mai 2018 solicitarea și stabilirea pensiilor și prestațiilor sociale în temeiul Legii nr. 1544-XII din 23.06.1993, se efectuează de către Casele Teritoriale de Asigurări Sociale conform vizei de domiciliu al solicitantului.

La acest capitol, Colegiul conchide că, instanța nu poate discuta conținutul unui răspuns la o cerere adresată unei autorități publice, deoarece petiționarul nu poate să pretindă ca răspunsul la cerere să fie dat conform propriei sale formulări sau într-un anumit sens, după dorința personală, stabilirea răspunsului revenind exclusiv autorității publice competente. În acest context, Colegiul judiciar conchide că, răspunsul nr.02-2203 din 02 septembrie 2019, emis de Casa Națională de Asigurări Sociale, pe marginea contestației reclamantului, nu poate fi anulat din motiv că acesta constituie un răspuns care nu prejudiciază drepturile și interesele legale ale lui Guzun Grigore.

Din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și de a emite o decizie nouă prin care acțiunea depusă de către Grigore Guzun împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale terț Inspectoratul General al Poliției cu privire la obligarea recalculării pensiei, să fie respinsă ca neîntemeiată. În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se admite recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Se casează integral decizia din 01 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 12 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de 9 contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Grigore Guzun împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, terț Inspectoratul General al Poliției cu privire la obligarea recalculării pensiei, și se emite o decizie nouă, prin care: Se respinge acțiunea depusă de către Grigore Guzun împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, terț Inspectoratul General al Poliției cu privire la recunoașterea ca fiind ilegal răspunsul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale și obligarea recalculării pensiei, ca neîntemeiată.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan Nicolae Craiu Victor Burduh 10