2rh-27/21 — constatarea nulității actelor juridice

2rh-27/21 — constatarea nulității actelor juridice (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

dosarul nr. 2rh-27/2021

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud: T. Avasiloaie)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, V. Clima, G. Dașchevici)

instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: Sv. Filincova, Iu. Bejenaru, M. Pitic,

N. Craiu, G. Stratulat)

Î N C H E I E R E

31 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Galina Stratulat

examinând cererea de revizuire depuse de Andrei Sîrbu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Oxana Sîrbu-

Romanțova împotriva lui Octavian Sîrbu, Elenei Sîrbu și Alexei Țaranu,

intervenient accesoriu Întreprinderea de Stat „Serviciul Asistență Beneficiari la

Obiectele Sociale” cu privire la declararea nulității actelor juridice, și

la cererea reconvențională depusă de Octavian Sîrbu împotriva Oxanei Sîrbu-

Romanțova cu privire la recunoașterea datoriei din contractul de împrumut cu

acordurile adiționale, ca obligație solidară a soților și încasarea a ½ din suma

primită cu titlu de împrumut în timpul căsătoriei,

împotriva deciziei din 9 decembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție

c o n s t a t ă :

La 19 februarie 2015, Oxana Sîrbu-Romanțova a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Octavian Sîrbu și Elenei Sîrbu, intervenient accesoriu ÎS

„Serviciul Asistență Beneficiari la Obiectele Sociale” (în continuare ÎS „SABOS”),

cu privire la declararea nulității actelor juridice și recunoașterea dreptului de

proprietate asupra bunului imobil.

Ulterior, la 13 iunie 2017, Oxana Sîrbu-Romanțova a depus cerere de

concretizare a pretențiilor împotriva lui Octavian Sîrbu, Elenei Sîrbu și Alexei

Țaranu, intervenient accesoriu ÎS „SABOS”, prin care a solicitat recunoașterea

nulității următoarelor acte juridice: act de transmitere-primire f/n din 03 decembrie

2013; contractul de cesiune nr. 8681 din 07 iunie 2013; contractul de donație nr.

1131 din 03 februarie 2015 a apartamentului nr. 59 din mun. Chișinău, str.

XXXXX, cu suprafața de 89,4 m.p., nr. cadastral XXXXX.292.059; contractul de

donație nr. 1398 din 06 februarie 2015 încheiat între Elena Sîrbu și Alexa Țaranu

în privința bunului imobil din mun. Chișinău, str. XXXXX, ap. 59, cu suprafața de

89,4 m.p., nr. cadastral XXXXX.292.059 (f.d. 148-151, vol. II).

În motivarea acțiunii înaintate reclamanta a invocat că la 06 august 2004 a

fost încheiată căsătoria între Oxana Sîrbu-Romanțova și Octavian Sîrbu, iar la

1

XXXXX s-a născut copilul minor XXXXX, căsătoria fiind desfăcută la data de 02

martie 2012.

Reclamanta a mai indicat că în timpul căsătoriei a fost încheiat contractul de

investiție nr. 31809 din 19 noiembrie 2010, între ÎS „SABOS” și Octavian Sîrbu, în

privința apartamentului nr. 59 din mun. Chișinău, str. XXXXX, cu suprafața de

89,4 m.p., nr. cadastral XXXXX.292.059.

A susținut că la data de 07 iunie 2013 a fost încheiat contractul de cesiune nr.

8681 între Octavian Sîrbu și Elena Sîrbu, care este mama pârâtului, fapt despre

care Oxana Sîrbu-Romanțova nu a cunoscut, fiind încheiat fără acordul ei, iar la

data de 03 decembrie 2013 a fost semnat actul de transmitere.

La 03 decembrie 2015 a fost încheiat contractul de donație a imobilului

menționat, între Octavian Sîrbu și Elena Sîrbu.

Contractul de investiție nr. 31809 din 19 noiembrie 2010, în privința bunului

imobil din mun. Chișinău, str. XXXXX, ap. 59, cu suprafața de 89,4 m.p., nr.

cadastral XXXXX.292.059, a fost încheiat în timpul căsătoriei și cade sub regimul

proprietății comune în devălmășie, care este reglementată de legislația civilă și de

codul familiei.

A mai invocat că prin înscrierea documentelor, precum actul de transmitere-

primire f/n din 03 decembrie 2013, contractul de investiții nr. 31809 din 19

noiembrie 2010, contractul de cesiune nr. 8681 din 07 iunie 2013, contractul de

donație nr. 1131 din 03 februarie 2015, pârâții au urmărit scopul privării

reclamantei de dreptul la proprietate.

Prin prisma art. 40, 85, 166, 174, 175 Cod de procedură civilă, art. 20, 25

Codul familiei, art. 216-220, 366, 371, 373 Cod civil, art. 40/6 al Legii cadastrului

bunurilor imobile, reclamanta a solicitat recunoașterea nulă a următoarelor acte

juridice: actului de transmitere-primire f/n din 03 decembrie 2013; contractului de

cesiune nr. 8681 din 07 iunie 2013; contractului de donație nr. 1131 din 03

februarie 2015 în privința apartamentului nr. 59 din mun. Chișinău, str. XXXXX,

cu suprafața de 89,4 m.p., nr. cadastral XXXXX.292.059; contractului de donație

nr. 1398 din 06 februarie 2015, încheiat între Elena Sîrbu și Alexa Țaranu în

privința apartamentului nr. 59 din mun. Chișinău, str. XXXXX, cu suprafața de

89,4 m.p., nr. cadastral XXXXX.292.059; recunoașterea dreptului de proprietate

după reclamantă la ½ cotă-parte asupra bunului imobil și anume a apartamentului

59 din mun. Chișinău, str. XXXXX, cu suprafața de 89,4 m.p., nr. cadastral

XXXXX.292.059.

La 02 ianuarie 2018, Octavian Sîrbu a înaintat acțiune reconvențională

împotriva Oxanei Sîrbu-Romanțova, prin care a solicitat recunoașterea datoriei din

contractul de împrumut încheiat la 10 decembrie 2017 ca fiind datorie/ obligație

solidară; încasarea din contul Oxanei Sîrbu-Romanțova în beneficiul lui Octavian

Sîrbu a sumei de 24 950 de Euro, ceea ce constituie ½ din suma de 49 900 de Euro

primită cu împrumut în timpul căsătoriei (f.d. 184-189, vol. II).

În motivarea acțiunii reconvenționale s-a indicat că la 06 august 2004 a fost

încheiată căsătoria între Oxana Sîrbu-Romanțova și Octavian Sîrbu, iar la XXXXX

s-a născut copilul minor XXXXX.

A indicat că la 02 martie 2012 de către Judecătoria Centru, mun. Chișinău a

fost desfăcută căsătoria încheiată între Octavian Sîrbu și Oxana Sîrbu-Romanțova,

fapt confirmat prin certificatul de divorț nr. 79 din 21 martie 2012.

2

Totodată, a menționat că în timpul căsătoriei a fost încheiat contractul de

investiții nr. 31809 din 19 noiembrie 2010 în privința apartamentului nr. 59 din

mun. Chișinău, str. XXXXX, cu suprafața de 89,4 m.p., nr. cadastral

XXXXX.292.059, contractul de investiții fiind încheiat între ÎS „SABOS” și

Octavian Sîrbu.

A susținut că încheierea contractului de investiții nr. 31809 din 19 noiembrie

2010 cu privire la investirea capitalului în construcția spațiului locativ, a avut loc la

prețul unui metru pătrat în sumă de 9 100 de lei, iar prețul suprafeței totale a

apartamentului constituind 809 081 de lei.

Conform pct. 7 al Contractului de investire, de către părțile contractante a fost

stabilit prețul contractual și modul de achitare, beneficiarul fiind obligat de a achita

prețul conform graficului stabilit de comun acord în conținutul contractului

încheiat.

A menționat că, atât el, cât și Oxana Sîrbu-Romanțova nu dispuneau de

aceasta sumă care forma prețul contractului de investiție în construcția spațiului

locativ, motiv pentru care Octavian Sîrbu la data de 10 decembrie 2010 a încheiat

contractul de împrumut a mijloacelor financiare cu cet. Lamberto Franca, cetățean

al Republicii Italiene.

Reclamantul în cererea reconvențională a susținut că scopul împrumutului

acordat de către Lamberto Franca a fost anume pentru a procura apartamentul care

se construia în mun. Chișinău, str. XXXXX, ap. 59. Suma împrumutului a

constituit 50 000 de Euro care a fost primită de la împrumutător în ratele necesare

pentru a achita ratele bănești în investirea la construcția spațiului locativ.

A indicat că contractul de împrumut a mijloacelor financiare din 10

decembrie 2010 a fost însoțit de mai multe Anexe, încheiate de către părți

nemijlocit la momentul transmiterii - primirii ratelor din suma bănească primită cu

împrumut, după cum urmează: la data de 10 decembrie 2010 când s-a încheiat

contractul de împrumut, a fost primită de către Octavian Sîrbu de la Lamberto

Franca cu titlu de împrumut suma de 25 400 de euro; la data de 11 mai 2011 a fost

primită suma de 10 800 de euro; la data de 15 mai 2011 a fost primită suma de

13700 de euro; la data de 05 august 2013 a fost primită suma de 2 400 de euro, iar

în total suma de 52 300 de euro, motiv pentru care la data de 05 august 2013 de

către părțile contractante a fost încheiată Anexa nr. 5 la Contractul de împrumut a

mijloacelor financiare din 10 decembrie 2010, prin care părțile au reconfirmat

primirea sumei de 52 300 de euro, totodată fiind prevăzute și dobânzile calculate

conform înțelegerii părților contractante, respectiv datoria lui Octavian Sîrbu față

de Lamberto Franca constituind suma de 57 000 de euro.

Totodată a specificat că a primit cu împrumut suma de 49 900 de Euro de la

Lamberto Franca, fiind în căsătorie cu Oxana Sîrbu-Romanțova.

A menționat că fosta soție cunoștea ca banii transferați de Octavian Sîrbu

companiei de construcții pentru investirea în construcția imobilului, sunt primiți cu

împrumut, ori, alte posibilități ultimii nu aveau, ambii având venituri mici,

respectiv neavând posibilitatea de a încheia un contract de investiții fără de a

contracta un împrumut a mijloacelor financiare.

De asemenea, a invocat că suma primita cu împrumut de Octavian Sîrbu

pentru investirea în construcția imobilului, a avut loc în timpul căsătoriei încheiate

cu Oxana Sîrbu-Romanțova, respectiv restituirea împrumutului reprezintă о

obligație solidară.

3

Octavian Sîrbu a specificat că la data de 18 aprilie 2017 a restituit lui

Lamberto Franca suma primită cu împrumut, fapt confirmat prin Actul confirmativ

întocmit la 18 aprilie 2017.

În drept, acțiunea reconvențională a fost întemeiată pe prevederile art. 24, 26

Codul familiei, art. 530, 531, 544 Codul civil.

Astfel, prin acțiunea reconvențională Octavian Sîrbu a solicitat recunoașterea

datoriei din contractul de împrumut încheiat la 10 decembrie 2010, ca fiind datorie/

obligație solidară; încasarea din contul Oxanei Sîrbu-Romanțova în beneficiul lui

Octavian Sîrbu a sumei în mărime de 24 950 de euro, ceea ce constituie ½ cotă-

parte din suma de 49 900 de Euro, primită cu împrumut în timpul căsătoriei și

încasarea de la Oxana Sîrbu-Romanțova a tuturor cheltuielilor de judecata.

Prin hotărârea din 23 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central

s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Oxana Sîrbu-Romanțova. S-a

constatat nulitatea contractului de cesiune gratuită a drepturilor patrimoniale și de

preluare a obligațiilor nr. 8681 din 07 iunie 2011, încheiat între Octavian Sîrbu și

Elena Sîrbu, privind transmiterea cu titlul gratuit de Octavian Sîrbu către Elena

Sîrbu a drepturilor ce rezultă din contractul de investiții nr. 31809 din 19 noiembrie

2010; s-a constatat nulitatea actului de predare-primire din 03 decembrie 2013

încheiat între ÎS „SABOS” și Elena Sîrbu, prin care a fost transmis apartamentul

59 din mun. Chișinău, str. XXXXX, nr. cadastral XXXXX292.03.059; s-a

constatat nulitatea contractului de donație nr. 764 din 18 februarie 2013, încheiat

între Octavian Sîrbu și Elena Sîrbu, prin care Elena Sîrbu a donat lui Octavian

Sîrbu apartamentul 59 din mun. Chișinău, str. XXXXX, nr. cadastral

XXXXX292.03.059; s-a constatat nulitatea contractului de donație nr. 1398 din 06

februarie 2015 încheiat între Octavian Sîrbu și Alexa Țaranu, reprezentată de

mama Lilia Ostrovschi, prin care Octavian Sîrbu a donat Alexei Țaranu

apartamentul 59 din mun. Chișinău, str. XXXXX, nr. cadastral

XXXXX292.03.059; s-a recunoscut dreptul de proprietate a câte ½ cotă-parte după

Oxana Sîrbu-Romanțova și Octavian Sîrbu asupra apartamentului 59 din mun.

Chișinău, str. XXXXX, nr. cadastral XXXXX292.03.059; s-a dispus restituția

civilă prin încasarea din contul Oxanei Sîrbu-Romanțova în beneficiul Elenei Sîrbu

a sumei de 22 502 lei, și s-a încasat din contul lui Octavian Sîrbu în beneficiul

Elenei Sîrbu a sumei de 22 502 lei; s-a încasat de la Octavian Sîrbu în beneficiul

statului taxa de stat în sumă de 7 443 de lei, de la plata căreia reclamanta a fost

scutită la depunerea cererii de chemare în judecată. Totodată, s-a respins cererea

reconvențională depusă de Octavian Sîrbu împotriva Oxanei Sîrbu-Romanțova cu

privire la recunoașterea datoriei din contractul de împrumut încheiat la 10

decembrie 2017, ca datorie/ obligație solidară și încasarea în ordine de regres de la

Oxana Sîrbu-Romanțova a sumei de 24 950 de Euro.

Invocând netemeinicia hotărârii primei instanțe la 12 noiembrie 2018,

avocatul Radion Bordian, acționând în interesele apelantei minore XXXXX, a

contestat cu apel hotărârea, solicitând casarea acesteia cu emiterea unei noi

hotărâri, prin care acțiunea reclamantei să fie respinsă ca neîntemeiată.

La 22 noiembrie 2018, Sîrbu Octavian și Elena Sîrbu, reprezentați de avocatul

Elena Buguța, au atacat cu apel hotărârea primei instanțe, solicitând admiterea

cererii de apel, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi

hotărâri.

4

Prin încheierea din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art.

369 alin. (1) lit. d) Cod de procedură civilă a fost restituită cererea de apel

declarată de avocatul Radion Bordian, în interesele minorei XXXXX, împotriva

hotărârii din 23 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, din motiv

că cererea de apel a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel

(f.d. 77-78, vol. III).

Prin decizia din 10 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea de

apel a lui Octavian Sîrbu și Elenei Sîrbu, reprezentați de avocatul Elena Buguța. S-

a casat parțial hotărârea din 23 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Central, în partea admiterii acțiunii inițiale înaintată de Oxana Sîrbu-Romanțova

împotriva lui Octavian Sîrbu, Elenei Sîrbu și Alexei Țaranu, intervenient accesoriu

ÎS „Serviciul Asistență Beneficiari la Obiectele Sociale” cu privire la declararea

nulității actelor juridice și recunoașterea dreptului de proprietate, cu adoptarea în

această parte a unei noi hotărâri, după cum urmează:

S-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Oxana

Sîrbu-Romanțova împotriva lui Octavian Sîrbu, Elenei Sîrbu și Alexei Țaranu,

intervenient accesoriu ÎS „Serviciul Asistență Beneficiari la Obiectele Sociale” cu

privire la declararea nulității actelor juridice: contractul nr. 8681 din 07 iunie 2011

de cesiune gratuită a drepturilor patrimoniale și de preluare a obligațiilor ce rezultă

din contractul de investiții în construcție; actul din 03 decembrie 2013 de

transmitere-primire a apartamentului 59 din mun. Chișinău, str. XXXXX, încheiat

între ÎS „Serviciul Asistență Beneficiari la Obiectele Sociale” și Elena Sîrbu;

contractul de donație nr. 1131 din 03 februarie 2015 a apartamentului 59 din mun.

Chișinău, str. XXXXX, cu suprafața de 89,4 m.p., nr. cadastral XXXXX.292.059,

încheiat între Elena Sîrbu și Octavian Sîrbu; contractul de donație nr. 1398 din 06

februarie 2015, a apartamentului 59 din mun. Chișinău, str. XXXXX, cu suprafața

de 89,4 m.p., nr. cadastral XXXXX.292.059, încheiat între Octavian Sîrbu și

minora XXXXX, reprezentată de mama acesteia Lilia Ostrovschi; recunoașterea

dreptului de proprietate după Oxana Sîrbu-Romanțova a ½ cotă-parte asupra

bunului imobil - apartamentul 59 din mun. Chișinău, str. XXXXX, cu suprafața de

89,4 m.p., nr. cadastral XXXXX.292.059. În rest, hotărârea din 23 octombrie 2018

a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, în partea în care a fost respinsă acțiunea

reconvențională, s-a menținut fără modificări.

La 25 septembrie 2020, Oxana Sîrbu-Romanțova și avocatul acesteia Alexei

Tighinean, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel și a solicitat

casarea acesteia cu menținerea hotărârii primei instanțe.

Prin decizia din 9 decembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

recursul declarat de Oxana Sîrbu-Romanțova și avocatul acesteia Alexei

Tighinean. S-a casat integral decizia din 10 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău și

s-a menținut hotărârea din 23 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Central, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Oxana Sîrbu-

Romanțova împotriva lui Octavian Sîrbu, Elenei Sîrbu și Alexei Țaranu,

intervenient accesoriu Întreprinderea de Stat „Serviciul Asistență Beneficiari la

Obiectele Sociale” cu privire la declararea nulității actelor juridice, și la cererea

reconvențională depusă de Octavian Sîrbu împotriva Oxanei Sîrbu-Romanțova cu

privire la recunoașterea datoriei din contractul de împrumut cu acordurile

adiționale, ca obligație solidară a soților și încasarea a ½ din suma primită cu titlu

de împrumut în timpul căsătoriei.

5

La 1 februarie 2021, Andrei Sîrbu a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei din 9 decembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție și a solicitat casarea

acesteia cu transmiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță, în alt complet de

judecată.

În motivarea cererii de revizuire a indicat că prin decizia instanței de recurs

nu a fost asigurat dreptul tuturor persoanelor interesate de a participa în proces.

Totodată, a susținut revizuentul că prin emiterea deciziei contestate i-a fost

încălcat dreptul de proprietate, deoarece bunul litigios, donat fiului, nu a aparținut

doar Elenei Sîrbu, bunul fiind obținut de către soți în timpul căsătoriei.

Revizuentul la înaintarea cererii de revizuire a invocat temeiul prevăzut de art.

449, lit. c) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 448 alin. (2) Cod de procedură civilă, cererea de

revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută,

modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța

care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

În corespundere art. 452 alin. (11) Cod de procedură civilă, dacă examinarea

cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de

apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă

instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența

participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră neîntemeiată cererea de

revizuire depusă de Andrei Sîrbu, care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din

următoarele motive.

Conform prevederilor art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de

dispoziție încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se

depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le

confirmă.

Revizuentul a indicat drept temei de revizuire faptul că prin decizia instanței

de recurs nu a fost asigurat dreptul tuturor persoanelor interesate de a participa în

proces, nefiind atras în proces, prin ce susține că a fost direct lezat în drepturi.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă,

revizuirea se declară în cazul în care instanța a emis o hotărâre cu privire la

drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.

Din analiza textului legal enunțat rezultă că redeschiderea procesului în

temeiul art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă, poate fi posibilă doar cu condiția că

prin hotărârea sau decizia emisă, instanța s-a expus în privința drepturilor unor

persoane care nu au fost atrase în proces ca participanți, lezându-le astfel în

drepturi, fapt ce urmează a fi confirmat în instanța de judecată prin prezentarea

probelor.

Cu referire la prevederile citate, Colegiul reține că deși revizuentul a invocat

ca temei de revizuire prevederile art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă, ultimul nu

a adus nici un argument pertinent care ar indica la faptul că instanța a emis

hotărârea, revizuirea căreia se solicită în speță, cu privire la drepturile persoanei

care nu au fost implicată în proces.

6

Se va reține la caz și incidența art. 447 lit. b) Cod de procedură civilă, care

indică că sunt în drept să depună cerere de revizuire persoanele care nu au

participat la proces, dar care sunt lezate în drepturi prin hotărârea, încheierea sau

decizia judecătorească.

Pornind de la prevederile acestei norme legale, Colegiul reține că pentru a fi

în posibilitatea depunerii cererii de revizuire, solicitantul trebuie să probeze că

hotărârea a cărei revizuire o solicită, îi lezează drepturile sale.

Mai mult, revizuentul considerând că îi sunt încălcate drepturile, nu a fost

lipsit de dreptul, prin prisma art. 67 Cod de procedură civilă, să intervină în el

alături de reclamant sau de pârât până la închiderea dezbaterilor judiciare în prima

instanță dacă hotărârea pronunțată ar putea să influențeze drepturile sau obligațiile

lor, fapt însă nerealizat de acesta în cadrul examinării cauzei în fond.

Sub acest aspect, circumstanțele descrise de revizuent nu corespund

exigențelor art. 449 lit. c) al Cod de procedură civilă și nu pot fi admise ca temei de

revizuire a deciziei din 9 decembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, respectiv,

împrejurările invocate de revizuent nu pot influența soluția adoptată.

Astfel, Colegiul conchide că revizuentul nu a confirmat instanței de judecată

existența temeiurilor prevăzute în art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă, faptul că

prin hotărârile judecătorești adoptate în litigiul dedus judecării a fost lezat în

careva drepturi, or, simpla prezentare a copiei certificatului de căsătorie nu denotă

încălcarea cărorva drepturi ale sale, precum nu denotă nici faptul că acesta nu a

cunoscut despre existența litigiului, în cazul în care personal a indicat, în cererea de

revizuire, că se află în căsătorie până la moment cu Elena Sîrbu cu care domiciliază

împreună.

Situația de fapt impune de a remarca că revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la

încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt

prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă.

În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele invocate

de revizuent se referă la dezacordul cu soluția pronunțată de instanța de recurs prin

decizia a cărei revizuire se pretinde, și nu atestă prin prisma art. 449 Cod de

procedură civilă careva temeiuri legale de revizuire.

Astfel, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea

împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui

o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

Colegiul reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează

să fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară preeminența

dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul

securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanțele

judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată

fi pusă în discuție (Brumărescu v. Romania, Roșca v. Moldova).

7

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res

judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor

judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite

revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o

reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a

două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară,

datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, citată mai

sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu

indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire, ca fiind inadmisibilă.

Reieșind din cele expuse, în conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Andrei Sîrbu,

împotriva deciziei din 9 decembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Oxana Sîrbu-Romanțova

împotriva lui Octavian Sîrbu, Elenei Sîrbu și Alexei Țaranu, intervenient accesoriu

Întreprinderea de Stat „Serviciul Asistență Beneficiari la Obiectele Sociale” cu

privire la declararea nulității actelor juridice, și la cererea reconvențională depusă

de Octavian Sîrbu împotriva Oxanei Sîrbu-Romanțova cu privire la recunoașterea

datoriei din contractul de împrumut cu acordurile adiționale, ca obligație solidară a

soților și încasarea a ½ din suma primită cu titlu de împrumut în timpul căsătoriei.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Galina Stratulat

8