2ra-33/21 — determinarea modului de folosintă în natură a terenului aferent imobilului si încasarea cheltuielilor de judecată

2ra-33/21 — determinarea modului de folosintă în natură a terenului aferent imobilului si încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-33/21

Prima instanță: Judecătoria Râșcani mun. Chișinău (jud. N. Arabadji)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, V. Sîrbu, V. Buhnaci)

D E C I Z I E

24 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Nina Vascan

Elena Cobzac

Victor Boico

Nicolae Craiu

examinând recursurile declarate de Valentina Chetraru și de către Vadim

Corobcean, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Liubovi

Cebotari împotriva Raisei Corobcean și Valentinei Chetraru cu privire la

determinarea modului de folosință în natură a terenului aferent imobilului și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 1 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 25 septembrie 2013, Liubovi Cebotari a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Raisei Corobcean și Valentinei Chetraru cu privire la determinarea

modului de folosință în natură a terenului aferent imobilului și încasarea cheltuielilor

de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că potrivit extrasului din Registrul

bunurilor imobile, bunul imobil situat în mun. Chișinău, xxxxx, aparține cu drept de

proprietate pe cote-părți, la trei coproprietari: Liubovi Cebotari, Raisa Corobcean și

Valentina Chetraru.

A menționat că anterior, la 22 octombrie 1991 prin hotărârea Judecătoriei

raionului Octombrie or. Chișinău, la cererea de chemare în judecată a Valentinei

Chetraru și Raisei Corobcean împotriva lui Nicolae Cebotari, au fost determinate în

natură cotele-părți ale coproprietarilor din terenul aferent situat în or. Chișinău str.

xxxxx fără a fi stabilită modalitatea de folosință în natură a acestora.

1

A notat că în ultima perioadă relațiile dintre coproprietarii imobilului nominalizat

s-au înrăutățit. Dânsa este permanent agresată de către pârâte, fiindu-i limitat accesul

la bunurile sale de care are nevoie zi de zi și îngrădindu-i deplasarea prin curtea casei.

Reclamanta a specificat că acest fapt îi lezează dreptul de proprietate, fiind supusă

zilnic la disconfortul creat, comportamentul batjocoritor și agresiv din partea

pârâtelor.

Astfel, a concluzionat că nu poate beneficia optim și nu poate să se folosească

calitativ de drepturile sale prevăzute de legislația în vigoare.

În opinia reclamantei unica soluție în vederea remedierii circumstanțelor create

este determinarea, pe cale judecătorească, pentru fiecare coproprietar, a modului de

folosință în natură a cotelor-părți din terenul aferent imobilului situat în mun.

Chișinău, str. xxxxx.

În drept și-a întemeiat acțiunea în baza dispozițiilor art. 315 alin. (1)-(3), 316 alin.

(1) și (2), 320 alin. (2), 321, 337 alin. (1) și (2), 345, 303 alin. (1) și (5), 310 alin. (1),

309, 313 din Codul civil, art. 166-167 din Codul de procedură civilă.

Liubovi Cebotari a solicitat determinarea modului de folosință în natură pentru

fiecare dintre coproprietarii pe cote-părți a terenului aferent imobilului amplasat în

mun. Chișinău, str. xxxxx, ce le aparțin și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 30 iulie 2014 a Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău a fost

respinsă acțiunea depusă de Liubovi Cebotari ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 6 octombrie 2015 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Liubovi Cebotari, reprezentată de Parascovia Pșeneac și s-a menținut

hotărârea din 30 iulie 2014 a Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău.

Prin decizia din 30 martie 2016 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul

declarat de Liubovi Cebotari, s-a casat decizia din 6 octombrie 2015 a Curții de Apel

Chișinău și s-a restituit cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecători.

Prin încheierea protocolară din 7 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău a fost

admisă cererea depusă de către avocatul Eugeniu Tetelea cu privire la înlocuirea în

proces a Raisei Corobcean, decedată la xxxxx, cu succesorul în drepturi – fiul Vadim

Corobcean.

Prin decizia din 12 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

declarat de către Liubovi Cebotari, reprezentată de avocatul Parascovia Pșeneac, s-a

casat hotărârea din 30 iulie 2014 a Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău și s-a emis o

nouă hotărâre prin care a fost admisă acțiunea depusă de către Liubovi Cebotari. S-a

determinat modul de folosință a terenului din str. xxxxx, mun. Chișinău cu nr.

cadastral xxxxx între coproprietari, conform Raportului de expertiză tehnică nr. 335

din 4 octombrie 2018, întocmit de expertul judiciar în construcții A. Achimov,

atribuind în folosință: Raisei Corobcean sectorul de teren marcat de pct. 12-13-14-15-

151-21-22-12 cu suprafața de 105 m2; Valentinei Chetraru sectorul de teren marcat de

pct. 15-16-17-18-19-20-21-211-151-15 și sectorul 1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-1 cu

suprafața de 144 m2; Liubovi Cebotari sectorul de teren marcat de pct. 3-4-5-6-7-8-9-

10-11-12-13-14-15-16-17-18-19-20-3 cu suprafața de 334 m2.

2

Prin decizia din 9 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul declarat de către Valentina Chetraru și Vadim Corobcean, s-a casat integral

decizia din 12 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău și s-a remis cauza pentru

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de judecători.

Prin decizia din 1 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă cererea de

apel declarată de către Liubovi Cebotari, reprezentată de avocatul Parascovia

Pșeneac, s-a casat hotărârea din 30 iulie 2014 a Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău și

s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a admis acțiunea depusă de Liubovi Cebotari. S-a

determinat modul de folosință a terenului din str. xxxxx, mun. Chișinău cu nr.

cadastral xxxxx, între coproprietari, conform Raportului de expertiză tehnice nr. 335

din 4 octombrie 2018, întocmit de expertul judiciar în construcții A. Achimov,

atribuind în folosință: - Raisei Corobcean sectorul de teren marcat de pct. 12-13-14-

15-151-21-22-12 cu suprafața de 105 m2; - Valentinei Chetraru sectorul de teren

marcat de pct. 15-16-17-18-19-20-21-211-151-15 și sectorul 1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-1

cu suprafață de 144 m2; - lui Liubovi Cebotari sectorul de teren marcat de pct. 3-4-5-

6-7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-17-18-19-20-3 cu suprafața de 334 m2.

La 2 septembrie 2020, Valentina Chetraru a declarat recurs împotriva deciziei din

1 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu scoaterea de pe rol a cererii de

chemare în judecată.

În motivarea cererii de recurs a invocat că consideră decizia instanței de apel

ilegală și nefondată, ce încalcă legislația în vigoare și duce la deposedarea abuzivă și

în mod deschis a 1/3 cotă-parte a lotului de teren.

A menționat că la materialele cauzei lipsește mandatul avocatului Sergiu Brînză,

reprezentant al Liubovi Cebotari, care a semnat cererea de chemare în judecată din

numele clientei, și respectiv, nu este clar de ce drepturi a dispus acesta când a depus

acțiunea.

A notat că în instanța de apel a fost citată legal doar apelanta Liubovi Cebotari,

iar celelalte părți nu au fost informate în general.

În drept și-a întemeiat cererea de recurs în baza prevederilor art. 432 alin.(3), lit.

b) și alin.(4), art. 445 alin. (1), lit. d) și lit. f) din Codul de procedură civilă, art. 6, art.

8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 1 din Protocolul 1 al

Convenției Europene a Drepturilor Omului.

La data de 2 septembrie 2020, Vadim Corobcean, reprezentat de avocatul

Veaceslav Ropot, a declarat recurs împotriva deciziei din 1 iulie 2020 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu

menținerea hotărârii instanței de fond.

În motivarea cererii de recurs a indicat că consideră decizia instanței de apel

neîntemeiată și ilegală, fiind emisă cu încălcarea gravă a art. 6, art. 8 din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului, precum și a art. 1 din Protocol 1 al Convenției

Europene a Drepturilor Omului.

A afirmat că cauza a fost judecată în absența unui participant la proces, căruia nu

i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată.

3

A notat că cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe

la judecarea ei.

A susținut că instanța de apel a soluționat problema drepturilor unor persoane

care nu au fost implicate în proces.

A relatat că la examinarea prezentei cauze civile a fost comisă infracțiunea

prevăzută de art. 312 Cod penal.

A adăugat că cererea de apel depusă de Liubovi Cebotari este tardivă, iar instanța

de apel în mod abuziv a repus-o în termen contrar prevederilor legale naționale și art.

6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Prin referința depusă la data de 10 septembrie 2020, Liubovi Cebotari a solicitat

ca recursurile declarate de Valentina Chetraru și de către Vadim Corobcean,

reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot, să fie considerate inadmisibile.

Prin referința depusă la 7 octombrie 2020 Vadim Corobcean, reprezentat de

avocatul Veaceslav Ropot, a solicitat ca recursul declarat de Valentina Chetraru să fie

considerat admisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

Completul reține că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în

adresa participanților la proces la 22 iulie 2020 (f.d.40, Vol. II), însă careva date, ce

ar confirma recepționarea acesteia de către recurenți, la actele cauzei lipsesc.

Prin urmare, recursurile din data de 2 septembrie 2020, se consideră declarate în

termen.

Prin încheierea din 16 decembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, recursurile

declarate de Valentina Chetraru și de către Vadim Corobcean, reprezentat de avocatul

Veaceslav Ropot au fost considerate admisibile.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate

în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

Articolul 444 din Codul de procedură civilă consemnează că, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Examinând materialele dosarului în raport cu temeiurile cererilor de recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră necesar de a admite recursurile declarate de Valentina Chetraru și

de către Vadim Corobcean, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată

dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Aici, Colegiul menționează că din conținutul art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de

procedură civilă, rezultă cu suficientă precizie că trimiterea la rejudecare doar o

singură dată pentru erori ce nu pot fi corectate de către instanța de recurs se referă în

4

exclusivitate la retrimiterile repetate ale proceselor cauzate de erori anterior

constatate de către instanța de recurs pe fondurile acțiunilor examinate.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție reține că netrimiterea cauzei spre rejudecare a doua oară a fost concepută

de legiuitor ca o dispoziție dictată în favoarea părților, urmărindu-se scopul

soluționării într-un termen rezonabil a cauzelor, însă, în speță, aplicarea acestei

dispoziții este în defavoarea recurenților, producând daune mult mai mari decât

trimiterea spre rejudecare.

Colegiul judiciar consideră necesar să menționeze că nu va formula un răspuns

detaliat pentru fiecare argument al recurenților, ci va analiza doar motivele decisive

pentru soluționarea prezentei cauze (a se vedea cauza Garda Ruiz vs Spania (Marea

Cameră), 21 ianuarie 1999, parag. 26; Moreira Ferreira vs Portugalia (nr. 2) (Marea

Cameră); 11 iulie 2017, parag. 84, 98).

Esența articolelor 432 și 442 alin. (1) Cod de procedură civilă oferă instanței de

recurs competența de a efectua un control al legalității deciziei atacate, nu și a

temeiniciei acesteia. Astfel, se vor reține circumstanțele de fapt, privite în ansamblu,

care au fost prezentate de părți și stabilite de instanțele de judecată în fazele procesual

anterioare, cu excepția situației în care constatările lor pot fi considerate arbitrare sau

vădit nerezonabile.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, săvârșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar

în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită

a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În debut, se menționează că, înaintând prezenta acțiune Liubovi Cebotari a

solicitat determinarea modului de folosință în natură a terenului aferent imobilului și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Prima instanță, fiind învestită cu examinarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia

netemeiniciei acțiunii depuse de către Liubovi Cebotari, respingând-o integral.

După rejudecare, Curtea de Apel Chișinău, fiind învestită cu judecarea apelului

declarat de către Liubovi Cebotari, reprezentată de avocatul Parascovia Pșeneac, a

concluzionat asupra temeiniciei acestuia, a casat hotărârea din 30 iulie 2014 a

Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău și a admis acțiunea. A determinat modul de

folosință a terenului din str. xxxxx, mun. Chișinău cu nr. cadastral xxxxx, între

coproprietari, conform Raportului de expertiză tehnice nr. 335 din 4 octombrie 2018,

întocmit de expertul judiciar în construcții A. Achimov, atribuind în folosință: -

Raisei Corobcean sectorul de teren marcat de pct. 12-13-14-15-151-21-22-12 cu

suprafața de 105 m2; - Valentinei Chetraru sectorul de teren marcat de pct. 15-16-17-

18-19-20-21-211-151-15 și sectorul 1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-1 cu suprafață de 144 m2; -

lui Liubovi Cebotari sectorul de teren marcat de pct. 3-4-5-6-7-8-9-10-11-12-13-14-

15-16-17-18-19-20-3 cu suprafața de 334 m2.

Întru consolidarea soluției instanța de apel a reținut că prin hotărârea din 11

octombrie 1991 a Judecătoriei raionului Octombrie, or. Chișinău, a fost împărțit lotul

5

de teren al casei nr. xxxxx) or. Chișinău conform variantei stabilite în actul de

expertiză nr. 35 din 19 august 1991. Astfel, lui Nicolae Cebotari i-a fost împărțit lotul

de teren cu suprafața de 178 m2, vopsit în culoare roșie, Valentinei Chetraru și Raisei

Corobcean – terenul cu suprafața de 351 m2 vopsit în culoare albastră, iar lotul de

teren cu suprafața de 58 m2, vopsit în culoare portocalie, a fost lăsat părților în

folosință comună. Prin decizia din 20 noiembrie 1991 a Judecătoriei Supreme a

RSSM a fost menținută hotărârea din 11 octombrie 1991 a Judecătoriei raionului

Octombrie, or. Chișinău.

Totodată, s-a notat că hotărârea din 11 octombrie 1991 a Judecătoriei raionului

Octombrie, or. Chișinău nu a fost înregistrată la Oficiul Cadastral Teritorial. Conform

extrasului din Registrul bunurilor imobile, eliberat la data de 24 decembrie 2008,

Raisa Corobcean, Nicolae Cebotari și Valentina Chetraru dețin cu drept de

proprietate câte 1/3 cotă-parte din terenul nr. cadastral xxxxx cu suprafața totală de

0,057 ha din mun. Chișinău, str. xxxxx, deținând titluri de autentificare a dreptului

deținătorului de teren. Potrivit titlului de autentificare a dreptului deținătorului de

teren din 26 februarie 2002 , terenul din str. xxxxx i-a fost repartizat lui Nicolae

Cebotari în baza deciziei Primăriei mun. Chișinău nr. 14/21 din 8 iunie 2001, în

limitele hotarelor indicate în plan.

Instanța de apel a mai constatat că Liubovi Cebotari a devenit proprietara a 1/3

cotă-parte din terenul litigios la data de 12 septembrie 2012, ca rezultat al succedării

averii soțului Nicolae Cebotari, iar Vadim Corobcean, după decesul mamei sale Raisa

Corobcean, a primit certificatul de moștenitor legal pe 1/3 cotă-parte din imobilul în

litigiu.

În concluzie, instanța ierarhic inferioară a determinat modul de folosință a

terenului din str. xxxxx, mun. Chișinău cu nr. cadastral xxxxx, între coproprietari,

conform Raportului de expertiză tehnică nr. 335 din 4 octombrie 2018, întocmit de

expertul judiciar în construcții A. Achimov, atribuind în folosință: - Raisei Corobcean

sectorul de teren marcat de pct. 12-13-14-15-151 -21-22-12 cu suprafața de 105 m2; -

Valentinei Chetraru sectorul de teren marcat de pct. 15-16-17-18-19-20-21-211-151-

15 și sectorul 1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-1 cu suprafață de 144 m2 - lui Cebotari Liubovi

sectorul de teren marcat de pct. 3-4-5-6-7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-17-18-19-20-3

cu suprafața de 334 m2.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare

ce guvernează raportul litigios, consideră că decizia instanței de apel este nemotivată

și conține concluzii contradictorii.

În conformitate cu 238 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul de

judecată deliberează, sub conducerea președintelui ședinței, toate problemele

prevăzute de lege care urmează să fie soluționate, apreciază probele, determină

circumstanțele și caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării

cauzei și admiterea acțiunii. Fiecare problemă urmează să fie pusă astfel încât să se

poată da un răspuns afirmativ sau negativ.

6

Art. 239 Cod de procedură civilă, statuează că hotărârea judecătorească trebuie să

fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele

constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

Subsecvent, se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor

de drept, să fie clar, necondiționat, cert și deplin, înțeles de părțile implicate în litigiu

și să răspundă în mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către

părți. Or, principiul procesului echitabil reclamă că hotărârea să fie motivată,

justițiabilul având posibilitatea să cunoască motivele care l-au făcut pe judecător să

adopte una sau altă soluție și să le conteste dacă sistemul prevedea o cale de atac

împotriva acestei hotărâri, lipsa motivării unei decizii judiciare, pune în pericol

dreptul la un proces echitabil (cauza Kaufman vs. Belgia, 1986).

Este considerată certă, hotărârea în care este precis determinată chestiunea cu

privire la existența sau inexistența drepturilor și obligațiilor ce decurg din obiectul

raportului juridic litigios. Hotărârea judecătorească trebuie să conțină o soluție clară

atât pentru subiecții raportului material litigios, cât și pentru ceilalți participanți la

proces.

În conformitate cu dispozițiile art. 241 alin. (2), (5) și (6) din Codul de procedură

civilă, hotărârea judecătorească constă din partea introductivă și partea dispozitivă. În

cazurile prevăzute la art. 236 alin. (5), hotărârea judecătorească constă din partea

introductivă, partea descriptivă, motivare și dispozitiv. Fiecare parte a hotărârii se

evidențiază separat în textul acesteia. În motivare se indică: circumstanțele pricinii,

constatate de instanță, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste

circumstanțe, argumentele invocate de instanță la respingerea unor probe, legile de

care s-a călăuzit instanța. Dispozitivul cuprinde concluzia instanței judecătorești

privind admiterea sau respingerea integrală sau parțială a acțiunii, repartizarea

cheltuielilor de judecată, calea și termenul de atac al hotărârii.

Din sensul normelor de drept citate rezultă că între dispozitiv și motivare trebuie

să existe concordanță. În cazul în care o atare concordanță nu există, dispozitivul,

cuprinzând o altă concluzie decât aceea pe care o impuneau motivele, această

hotărâre este nemotivată și are drept consecință nulitatea ei.

Contrar celor menționate mai sus, se constată că Curtea de Apel Chișinău în

partea motivată a deciziei a stabilit că Vadim Corobcean, după decesul mamei sale

Raisa Corobcean, a primit certificatul de moștenitor legal pe 1/3 cotă-parte din

imobilul în litigiu, înregistrîndu-și dreptul în Registrul bunurilor imobile, însă în

partea dispozitivă a deciziei a atribuit în folosință: - Raisei Corobcean sectorul de

teren marcat de pct. 12-13-14-15-151-21-22-12 cu suprafața de 105 m2.

La acest segment se reține că, prin încheierea protocolară din 7 iunie 2016 a

Curții de Apel Chișinău a fost admisă cererea depusă de către avocatul Eugeniu

Tetelea cu privire la înlocuirea în proces a Raisei Corobcean, decedată la xxxxx, cu

succesorul în drepturi – fiul Vadim Corobcean (f.d.142, Vol. I).

Iar, conform certificatului de moștenitor legal eliberat lui Vadim Corobcean,

averea succesorală rămasă după decesul Raisei Corobcean constituie 1/3 cotă-parte

din imobilul: terenul de pământ destinat pentru construcții cu numărul cadastral

7

xxxxx și casa de locuit individuală cu numărul cadastral xxxxx, care se află pe str.

xxxx (f.d.140, Vol. I).

Cu toate acestea, din conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată din 11

martie 2020 rezultă că Raisa Corobcean a fost prezentă în ședința instanței de

apel(f.d.18, Vol. II), iar, ulterior în ședința din 1 iulie 2020 nu s-a prezentat fiind

citată legal (f.d.28, Vol. II).

Drept urmare celor indicate mai sus, este indubitabil că decizia contestată nu

conține o argumentare clară, instanța de apel examinând superficial cauza, fără a fi

elucidate toate aspectele importante în speță.

Deși, din sensul legii, rezultă că hotărârea trebuie să fie legală, întemeiată,

necondiționată, certă și deplină.

Subsidiar, urmează a fi reținut și argumentul invocat de către Valentina Chetraru

în cererea de recurs, precum că cauză a fost examinată în instanța de apel în lipsa sa,

nefiind citată legal.

Or, din materialele cauzei civile reiese cu certitudine că, în instanța de apel, cauza

civilă a fost examinată în lipsa intimatei Valentina Chetraru, care nu s-a prezentat în

ședințele de judecată din motive ce nu-i pot fi imputate și, anume pentru că nu a fost

legal citată despre data, ora și locul ședințelor de judecată.

Totodată, se atestă că la actele cauzei nu există nici o confirmare privind

recepționarea de către Valentina Chetraru a citației sau a înștiințării referitor la

examinarea cauzei în ordine de apel.

Cu toate că, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 11 martie 2020

se denotă că Valentina Chetraru a fost prezentă (f.d.18, Vol. II), instanța de recurs

notează că nu poate fi stabilit cu certitudine acest fapt, deoarece recipisa referitor la

înștiințarea despre următoarea ședință de judecată din 13 mai 2020 este

contrasemnată doar de reprezentantul lui Vadim Corobcean, avocatul Eugeniu

Tetelea (f.d.20, Vol. II).

În aceste condiții, se impune concluzia că instanța de apel nu a respectat

dispozițiile art. 102-105 din Codul de procedură civilă, Valentinei Chetraru, nefiindu-

i comunicat locul, data și ora ședinței de judecată.

Considerațiile date sunt suficiente pentru a stabili că erorile judiciare analizate în

speță sunt esențiale și nu pot fi corectate în această fază. Or, judecarea recursului,

exercitat conform rigorilor impuse de art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

are caracter devolutiv numai pentru problemele de drept material și procedural.

Prin urmare, ținând cont de faptele din speță, de argumentele părților și de

constatările de mai sus, Colegiul judiciar consideră că a examinat din oficiu

principalele întrebări juridice puse în speță și că nu este necesar să se pronunțe

separat în privința motivelor invocate în recursurile formulate.

Acestea, în esență, nu au forță juridică de a influența prezenta soluție pe caz și

pertinența lor va putea fi supusă unei aprecieri juridice la o nouă rejudecare a cauzei

(a se vedea, printre alte autorități, cauzele Kamil Uzun vs. Turcia, hotărâre din 10 mai

2007, § 64; Centrul pentru Resurse Juridice în numele lui Valentin Câmpeanu vs,

România (Marea Cameră), hotărârea din 17 iulie 2014, § 156).

8

Astfel, ținând cont de cele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursurile declarate, a casa decizia din 1 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, iar

având în vedere că erorile procedurale admise nu pot fi corectate de instanța de

recurs, cauza urmează a fi remisă la rejudecare, în alt complet de judecată.

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele notate și

reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul

garantat al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu articolul 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se admit recursurile declarate de către Valentina Chetraru și de către Vadim

Corobcean, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot.

Se casează integral decizia din 1 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Liubovi Cebotari împotriva

Raisei Corobcean și Valentinei Chetraru cu privire la determinarea modului de

folosință în natură a terenului aferent imobilului și încasarea cheltuielilor de judecată,

cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Nina Vascan

Elena Cobzac

Victor Boico

Nicolae Craiu

9