2ac-15/21 — anularea ordinului de concediere, restabilirea in functia detinuta anterior, incasarea salariului pentru absenta fortata, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ac-15/2021

Î N C H E I E R E

24 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând cererea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al

Republicii Moldova cu privire la solicitarea unui aviz consultativ din partea Plenului

Curții Supreme de Justiție,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ivan Antoci

împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova,

persoane terțe Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate, Eduard Patic

cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcția deținută anterior,

încasarea salariului pentru absență forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral

și compensarea cheltuielilor de judecată,

c o n s t a t ă :

La 08 octombrie 2019, Ivan Antoci a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova

solicitând anularea ordinului nr. 125-P-6 din 26 iulie 2019 cu privire la concedierea

din funcția de director al Centrului pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate,

restabilirea în funcția de director al Centrului pentru Achiziții Publice Centralizate în

Sănătate, repararea prejudiciului material cauzat în legătură cu privarea ilegală de

posibilitatea de a munci pe întreaga perioadă absenței forțate de la muncă, repararea

prejudiciului moral în sumă de 100 000 de lei, compensarea cheltuielilor de judecată

în sumă de 20 000 de lei, achitate pentru serviciile juridice.

Prin încheierile din 30 decembrie 2019 și 12 februarie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate și

Eduard Patic au fost atrași în calitate de terți.

Prin încheierea din 21 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-

a declinat competența judecătorului specializat în materia de contencios administrativ

de la examinarea prezentei cauze civile și s-a remis dosarul Președintelui Judecătoriei

Chișinău spre redistribuire aleatorie judecătorului specializat în materie civilă.

Prin încheierea din 02 martie 2020 a Președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu

Țurcan, cauză a fost redistribuită aleatoriu prin intermediul PIGD, unui judecător din

1

cadrul sediului Centru al Judecătoriei Chișinău, sediu specializat în materie civilă,

pentru examinare.

Prin hotărârea din 19 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Ivan Antoci și s-a anulat

ordinul nr.125-P-6 din 26 iulie 2019 cu privire la concedierea lui Ivan Antoci, s-a

restabilit Ivan Antoci în funcția de director al Centrului pentru Achiziții Publice

Centralizate în Sănătate, s-a încasat de la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției

Sociale în beneficiul lui Ivan Antoci salariul mediu neachitat pentru absența forțată

de la serviciu, începând cu data de 26 iulie 2019 până la data de 19 iunie 2020,

inclusiv, s-a încasat de la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al RM în

beneficiul lui Ivan Antoci prejudiciul moral în mărime de 20 000 de lei, totodată, s-a

indicat că hotărârea în partea restabilirii la lucru și încasării unui salariu mediu lunar

pentru absența forțată de la lucru, urmează să fie execută imediat, în rest, cererea de

chemare în judecată, a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 18 iulie 2020, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii

Moldova a înregistrat cerere de apel împotriva hotărârii din 19 iunie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin încheierea din 17 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a declinat

competența completului specializat în materie de drept comun al Curții de Apel

Chișinău de la examinarea cauzei și s-a remis dosarul pentru redistribuire aleatorie

completelor specializate în materie de contencios administrativ ale Curții de Apel

Chișinău.

Prin încheierea din 09 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a sesizat

Curtea Supremă de Justiție pentru soluționarea conflictului de competență apărut între

completul specializat în materie de drept comun al Curții de Apel Chișinău și

completul specializat în materie de contencios administrativ al Curții de Apel

Chișinău, s-a suspendat procesul civil, în ordine de apel și s-a prezentat dosarul Curții

Supreme de Justiție pentru soluționarea conflictului de competență.

La 26 ianuarie 2021 Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a înaintat

cerere prin care a solicitat Plenului Curții Supreme de Justiție emiterea unui aviz

consultativ.

În motivarea cererii a invocat că raporturile de muncă dintre Ministerul Sănătății,

Muncii și Protecției Sociale și Ivan Antoci au apărut în baza contractului individual

de muncă nr. 46 încheiat între Ministerul Sănătății (succesor în drepturi - Ministerul

Sănătății, Muncii și Protecției Sociale) și Ivan Antoci la data de 07 octombrie 2016.

Potrivit punctului 21 din contractul individual de muncă nr. 46 din 07 octombrie 2016,

litigiile individuale de muncă care vor apărea pe durata acțiunii prezentului contract

de muncă vor fi soluționate în modul stabilit de Codul muncii și alte acte normative.

A mai indicat că funcția de director al Centrului pentru achiziții publice

centralizate în sănătate nu are statut juridic de funcție publică, în sensul Legii nr. 158

din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, funcția

de director al Centrului pentru achiziții publice centralizate în sănătate nu se regăsește

în clasificatorul unic al funcțiilor publice aprobat prin Legea nr. 155 din 21 iulie 2011,

astfel, Ivan Antoci, director al Centrului pentru achiziții publice centralizate în

sănătate, nu a deținut niciodată statut de funcționar public, acesta fiind angajat în baza

contractului individual de muncă între Ministerul Sănătății și Ivan Antoci.

2

A specificat că în conformitate cu prevederile art. 259 din Codul muncii, care

prevede baza juridică de reglementare a muncii conducătorului unității, drepturile și

obligațiile conducătorului unității în sfera raporturilor de muncă sunt stipulate în

prezentul cod, de alte acte normative, de documentele de constituire ale unității și de

contractul individual de muncă.

Menționează că contractul individual de muncă nr. 46 din 07 octombrie 2016

reprezintă actul juridic de bază, principal, în temeiul căruia au apărut raporturile

juridice dintre părți. În conformitate cu prevederile articolului 45 din Codul muncii

noțiunea legală de contract individual de muncă este înțelegerea dintre salariat și

angajator, prin care salariatul se obligă să presteze o muncă într-o anumită

specialitate, calificare sau funcție, să respecte regulamentul intern al unității, iar

angajatorul se obligă să-i asigure condițiile de muncă prevăzute de prezentul cod, de

alte acte normative ce conțin norme ale dreptului muncii, de contractul colectiv de

muncă, precum și să achite la timp și integral salariul.

A solicitat Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, ca Plenul Curții

Supreme de Justiție să clarifice pe care litigii Codul muncii le consideră drept litigii

individuale de muncă și constau din divergențele dintre salariat și angajator privind

încheierea contractului individual de muncă, executarea, modificarea și suspendarea

contractului individual de muncă, încetarea și nulitatea, parțială sau totală, a

contractului individual de muncă, plata despăgubirilor în cazul neîndeplinirii sau

îndeplinirii necorespunzătoare a obligațiilor de către una din părțile contractului

individual de muncă, rezultatele concursului, anularea ordinului (dispoziției, deciziei,

hotărârii) de angajare în serviciu, emis conform art. 65 alin. (1) din Codul muncii, alte

probleme ce decurg din raporturile individuale de muncă și anume în care părți sunt

o autoritate publică și personalul angajat, adică conducătorii de instituții publice în

care autoritățile exercită calitatea de fondator, dar a căror funcții nu au statut public,

nu au statut de funcționar public, sunt de competența jurisdicțională a instanțelor

judecătorești specializate de contenciosul administrativ sau instanțelor judecătorești

de drept comun civil.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de solicitare Plenului

Curții Supreme de Justiție de a emite un aviz consultativ cu privire la litigiile pe care

Codul muncii le consideră drept litigii individuale de muncă și constau din

divergențele dintre salariat și angajator, este neîntemeiată și urmează a fi respinsă din

următoarele considerente.

În conformitate cu art.122 alin. (1)–(2) din Codul de procedură civilă, dacă în

procesul judecării cauzei într-o instanță de judecată se atestă dificultăți la aplicarea

corectă a normelor de drept material sau procedural, instanța de judecată solicită

Plenului Curții Supreme de Justiție, din oficiu sau la cererea participanților la proces,

să emită un aviz consultativ cu privire la modul de punere în aplicare a legii. Avizul

consultativ se publică pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

Solicitarea avizului consultativ trebuie să se refere la dificultăți de aplicare

corectă a normei de drept susceptibile de interpretări diferite. Solicitarea avizului

consultativ nu va conține formularea unei simple întrebări cu privire la aplicarea unui

text de lege.

3

În cazul în care instanța de judecată respinge demersul participanților la proces

privind solicitarea unui aviz consultativ din partea Plenului Curții Supreme de Justiție,

aceasta va emite o încheiere nesusceptibilă de recurs.

Raportând la caz prevederile normei enunțate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că instanța de judecată

solicită Plenului emiterea unui aviz consultativ doar în cazul în care întâmpină

dificultăți la aplicarea legii materiale ori procesuale.

La caz, nu sunt prezente anumite dificultăți la aplicarea Codului muncii în ceea

ce vizează încheierea contractelor individuale de muncă. Legea ce determină

competența la soluționarea litigiilor atât în contencios administrativ cât și a litigiilor

de drept comun este clară și expresă.

Totodată, Completul relevă că în sensul art. 122 din Codul de procedură civilă,

avizul consultativ se solicită în cazul în care este necesară lămurirea unei probleme

de drept determinantă pentru soluționarea în fond a cauzei. Însă, la această etapă a

procesului se soluționează un incident procedural care nu vizează fondul cauzei.

Ca urmare, nu se atestă necesitatea de a sesiza Plenul Curții Supreme de Justiție

în vederea emiterii unui aviz consultativ, prin ce se impune respingerea cererii

Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la solicitarea Plenului

Curții Supreme de Justiție de a emite un aviz consultativ.

În conformitate cu art. 122 alin. (1), (2), art. 269-270 din Codul de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Se respinge cererea depusă de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției

Sociale al Republicii Moldova cu privire la solicitarea unui aviz consultativ din partea

Plenului Curții Supreme de Justiție cu privire la litigiile pe care Codul Muncii al

Republicii Moldova le consideră drept litigii individuale de muncă și constau din

divergențele dintre salariat și angajator.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

4