2ra-248/21 — înlăturarea obstacolelor

Dosarul nr. 2ra-248/21

Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) jud: V. Gîrleanu

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) jud: I. Muruianu, A. Malîi, V. Sîrbu

ÎNCHEIERE

24 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Veaceslav Brăteanu

în numele și interesele lui Dumitru Lungu, Sergiu Lungu și Vasile Lungu,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Dumitru

Lungu, Sergiu Lungu și Vasile Lungu împotriva Angelei Cepraga și Feodor

Filipașcu cu privire la obligarea de a înlătura obstacolele, demolare, evacuarea

bunurilor și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 8 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 21 februarie 2018, Dumitru Lungu, Sergiu Lungu și Vasile Lungu au depus

cerere de chemare în judecată împotriva Angelei Cepraga și Feodor Filipașcu

solicitând:

- demolarea construcției edificată neautorizat de Feodor Filipașcu, și anume

șura lit. 03 cu suprafața de 14,5 m.p.;

- demolarea apeductului care trece nemijlocit prin terenul cu nr. cadastral

xxxxx, str. xxxxx, mun. Chișinău;

- evacuarea bunurilor ce aparțin lui Feodor Filipașcu și Angela Cepraga situate

pe terenul cu nr. cadastral xxxxx, str. xxxxx, mun. Chișinău;

- obligarea lui Feodor Filipașcu și Angela Cepraga de a înlătura toate

obstacolele care îngrădesc dreptul de folosință și posesiune asupra lotului de teren

cu nr. cadastral xxxxx, str. xxxxx, mun. Chișinău;

- a dispune micșorarea cu 30 cm a acoperișului casei și a țevii cazanului pârâtei

Angela Cepraga, în partea ce depășește limita hotarului;

- a dispune demolarea gardului amplasat de Angela Cepraga pe lotul de teren

cu nr. cadastral xxxxx, str. xxxxx, mun. Chișinău, în partea punctelor de cotitură din

Planul geometric de la pct. 18 până la pct. 15 și de la pct. 15 până la pct. 14;

- înlăturarea tuturor obstacolelor create de Angela Cepraga prin care este

îngrădit accesul la canalizare. (vol. I, f.d. 2-3)

1

Prin cererea de concretizare a pretențiilor din 11 septembrie 2018, reclamanții

au solicitat suplimentar încasarea de la pârâți a sumei de 30 000 lei cu titlu de

despăgubire a prejudiciului moral. (vol. I, f.d. 90-91)

În motivarea acțiunii s-a indicat că din 9 februarie 2018 reclamanții sunt

coproprietarii lotului de teren situat în mun. Chișinău, str. xxxxx, cu nr. cadastral

xxxxx, cu suprafața de 0,0311 ha, câte 1/3 cotă-parte.

Au invocat că sunt îngrădiți de pârâți în posesia și folosința lotului de teren

nominalizat, prin construcția edificată neautorizat și anume: șura lit.03 cu suprafața

de 14,5 m.p.; acapararea lotului de teren cu suprafața de 14,5 m.p. prin amplasarea

șurei lit.03 cu suprafața de 14,5 m.p; instalarea unui apeduct care trece nemijlocit

prin terenul atribuit lor; construcția acoperișului casei care aparține Angelei

Cepraga, acoperișul ce trece peste limita hotarului lor de teren, cu aproximativ 30

cm. precum și țeava cazanului, obstacole care le îngrădesc în dreptul de folosință și

posesiune asupra lotului de teren și, anume, prin amplasarea pe acest lot a bunurilor

proprietate a pârâților.

Pârâta Angela Cepraga a construit o porțiune de gard în perimetrul punctelor

de cotitură din Planul Geometric de la pct. 18 până la pct.15 și, respectiv, de la pct.

15 până la pct.14, astfel fiind îngrădit și accesul la canalizare.

Au indicat că pârâții au fost somați despre înlăturarea obstacolelor ce îngrădesc

posesia și folosința lotului de teren nominalizat, însă pretențiile au fost ignorate.

Prin hotărârea din 21 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-

a respins cererea de chemare în judecată înaintată de Dumitru Lungu, Sergiu Lungu

și Vasile Lungu împotriva Angelei Cepraga și Feodor Filipașcu , ca fiind

neîntemeiată.

La 25 octombrie 2019, avocatul Brăteanu Veaceslav, în interesele apelanților

Dumitru Lungu, Sergiu Lungu și Vasile Lungu, a declarat apel împotriva hotărârii

primei instanțe, solicitând casarea hotărârii, cu emiterea unei hotărâri noi de

admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 8 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins, din

lipsă de temei, apelul declarat de avocatul Veaceslav Brăteanu, în interesele lui

Dumitru Lungu, Sergiu Lungu și Vasile Lungu și s-a menținut hotărârea din 21

octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În motivarea soluției, instanța de apel a conchis că prima instanță a ajuns la

concluzia corectă de respingere a acțiunii înaintate ca fiind neîntemeiată.

În acest sens, a reținut că părțile litigante sunt vecini, se află în relații ostile și

au declanșat mai multe acțiuni în instanțele de judecată.

Cu referire la precedările art.123 alin. (2) din Codul de procedură civilă, a

menționat că anterior prezentului litigiu, la 9 aprilie 2009, Dumitru Lungu s-a adresat

cu cerere de chemare în judecată împotriva Angelei Cepraga și Fiodor Filipașcu cu

privire la obligarea de a demola construcția auxiliară construită neautorizat în

apropierea nemijlocită a casei de locuit, obligarea lui Fiodor Filipașcu să strămute

apeductul care trece direct prin curtea casei de locuit și pe Angela Cepraga casa de

locuit construită neautorizat pe hotarul curții casei de locuit ce-i aparține. La 12

martie 2010, Angela Cepraga a depus acțiune reconvențională împotriva lui Dumitru

Lungu, solicitând obligarea lui să demoleze construcția din lemn (șopron) care se

mărginește cu casa de locuit proprietate privată (f.d.59).

2

Colegiul instanței de apel a atenționat că, prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani,

mun. Chișinău din 29 iulie 2010, a fost respinsă acțiunea înaintată de Lungu Dumitru

ca fiind neîntemeiată și admisă parțial acțiunea reconvențională a Angelei Cepraga

(f.d.59-64), iar prin decizia Curții de Apel Chișinău din 9 decembrie 2010, a fost

respins apelul declarat de Dumitru Lungu și s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău din 29 iulie 2010 (f. d. 65-70), și totodată, prin decizia Curții

Supreme de Justiție din 4 mai 2011, recursul declarat de Lungu Dumitru a fost

declarat inadmisibil (f.d.71- 75).

În cadrul examinării prezentei cauze, de către reclamanți au fost invocate

numeroase cerințe, însă fără a fi probate cu probe concludente și certe, fiind

prezentate doar trei acte: Planul geometric, actul din 01 februarie 2018 și un raport

de expertiză din 2011, care nici de cum nu demonstrează temeinicia solicitărilor în

cauză.

În viziunea instanței de apel, prima instanță corect a concluzionat că la acțiunea

înaintată a fost prezentat Planul geometric din 1 februarie 2018, însă nu au fost

prezentate probe ce ar atesta că coordonarea hotarelor a avut loc împreună cu

proprietarii terenurilor adiacente, iar în cadrul examinării cauzei în fond s-au

prezentat scheme conform cărora, terenurile care aparțin reclamanților și pârâților

diferă de schema prezentată în Planul geometric.

Reclamanții, deși inițial au solicitat efectuarea expertizei, care prin încheierea

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 22 octombrie 2018 a fost admisă, ulterior

au refuzat de la aceasta, fapt confirmat prin refuzul de a achita plata pentru efectuarea

expertizei, iar această împrejurare îi decade din dreptul de probațiune.

Referitor la capătul de cerere privind repararea prejudiciului moral, instanța de

apel a reținut că urmează a fi respins ca fiind subsecvent solicitărilor primare.

La 13 noiembrie 2020, avocatul Veaceslav Brăteanu, acționând în numele și

interesele lui Dumitru Lungu, Sergiu Lungu și Vasile Lungu, a declarat recurs

împotriva deciziei din 8 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi prin care cererea de chemare în

judecată să fie admisă integral.

În motivarea recursului, cu referire la prevederile art. 432 alin. (2) lit. a) b), c)

și d) din Codul de procedură civilă, recurentul a invocat că instanțele de judecată

ierarhic inferioare nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată (Codul civil, în

partea ce ține de răspunderea delictuală) și au interpretat eronat legea.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Colegiul reține că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în

adresa participanților la proces la 13 noiembrie 2020 (vol. II, f.d. 248), însă dovada

legală de recepționare a acesteia de către recurenți lipsește.

Din acest considerent, Colegiul consideră că recursul din 13 noiembrie 2020

este declarat în termen.

În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă,

după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

3

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Prin referința din 1 februarie 2021, reprezentantul intimaților Angela Cepraga

și Feodor Filipașcu, avocatul Rodica Chirtoacă, a solicitat declararea

inadmisibilității recursului declarat, în conformitate cu prevederile art. 433 lit. a) din

Codul de procedură civilă, deoarece nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de

recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei probe

sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se

invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, sau în

cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces

la instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin

4

însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea

Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141,

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, Colegiul consideră că recursul declarat de

avocatul Veaceslav Brăteanu în numele și interesele lui Dumitru Lungu, Sergiu

Lungu și Vasile Lungu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se declară inadmisibil recursul înaintat de avocatul Veaceslav Brăteanu în

numele și interesele lui Dumitru Lungu, Sergiu Lungu și Vasile Lungu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

5