2rh-213/17 — apărarea dreptului de vecinătate

2rh-213/17 — apărarea dreptului de vecinătate (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: S. Bleșceaga dosarul nr. 2rh-213/17

(Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău)

instanța de apel: N. Budăi, L. Popova, M. Guzun

(Curtea de Apel Chișinău)

instanța de recurs: V. Clevadî, Iu. Cimpoi, Iu. Sîrcu

(Curtea Supremă de Justiție)

Î N C H E I E R E

29 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Mariana Pitic, Luiza Gafton

examinând, fără înștiințarea participanților la proces, cererea de revizuire

depusă de Lungu Dumitru, Lungu Sergiu și Lungu Vasile,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Lungu Dumitru

împotriva Angelei Cepraga și Feodor Filipașcu cu privire la apărarea dreptului de

vecinătate și cererea reconvențională a Angelei Cepraga împotriva lui Dumitru Lungu

cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului prin demolarea

construcțiilor neautorizate,

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 04 mai 2011, prin care

recursul declarat de Lungu Dumitru împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 09

decembrie 2010, a fost considerat inadmisibil,

c o n s t a t ă

La 09 aprilie 2009, Lungu Dumitru a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Angelei Cepraga și Feodor Filipașcu, solicitând obligarea lui Filipașcu

Feodor să demoleze construcția auxiliară construită neautorizat în apropierea

nemijlocită a casei de locuit și să strămute apeductul care trece direct prin curtea

casei sale de locuit, precum și obligarea Angelei Cepraga să demoleze casa de locuit

construită neautorizat pe hotarul curții casei de locuit ce-i aparține.

La 12 martie 2010, Cepraga Angela a înaintat acțiune reconvențională

împotriva lui Dumitru Lungu, prin care a solicitat demolarea construcției din lemn

(șopron) care se mărginește cu casa de locuit proprietate privată, demolarea gropii de

canalizare și veceului construit neautorizat, precum și a gardului construit neautorizat

care îngrădește parcela de teren atribuită în folosință comună.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 29 iulie 2010, a fost

respinsă ca neîntemeiată acțiunea lui Dumitru Lungu și admisă parțial acțiunea

reconvențională a Angelei Cepraga. S-a obligat Lungu Dumitru să demoleze gardul și

construcția neautorizată șopron din lemn situată în XXXXX, care se mărginește cu

casa de locuit proprietate privată a Angelei Cepraga. S-a încasat din contul lui Lungu

1

Dumitru în beneficiul Angelei Cepraga suma de 100 lei cu titlu de taxă de stat. În

rest, acțiunea reconvențională a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 decembrie 2010, a fost respins

apelul declarat de Lungu Dumitru și menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 29 iulie 2010.

La 01 martie 2011, Lungu Dumitru a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel

Chișinău din 09 decembrie 2010 și hotărârii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din

29 iulie 2010, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii inițiale și

respingere a celei reconvenționale.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 04 mai 2011, recursul declarat de

Lungu Dumitru a fost considerat inadmisibil.

La 09 iunie 2011, Lungu Dumitru a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei Curții Supreme de Justiție din 04 mai 2011, solicitând admiterea cererii și

casarea deciziei Curții Supreme de Justiție din 04 mai 2011, deciziei Curții de Apel

Chișinău din 09 decembrie 2010 și hotărârii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din

29 iulie 2010.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 29 februarie 2012, cererea de

revizuire depusă de Lungu Dumitru a fost respinsă ca fiind inadmisibilă.

La 15 martie 2012, Lungu Dumitru a mai depus o cerere de revizuire împotriva

deciziei Curții Supreme de Justiție din 04 mai 2011, care a fost respinsă ca fiind

inadmisibilă prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 30 mai 2012.

La 10 august 2017, fiii lui Lungu Dumitru (a.n. XXXXX) - Lungu Dumitru

(a.n. XXXXX), Lungu Sergiu și Lungu Vasile au depus cerere de revizuire împotriva

deciziei Curții Supreme de Justiție din 04 mai 2011, solicitând înlocuirea în proces a

reclamantului Lungu Dumitru cu succesorii acestuia în drepturi – Lungu Dumitru,

Lungu Sergiu și Lungu Vasile, admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei Curții

Supreme de Justiție din 04 mai 2011, deciziei Curții de Apel Chișinău din 09

decembrie 2010 și hotărârii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 29 iulie 2010, cu

restituirea cauzei spre rejudecare în prima instanță.

În motivarea cererii de revizuire, cu referire la prevederile art. 449 lit. b) și g)

CPC, revizuienții au invocat că potrivit deciziei Primăriei mun. Chișinău nr. 16/14-14

din 20 iunie 1996 i-a fost repartizat lotul de teren cu suprafața de 330 m.p. din

XXXXX. Iar, prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 17 iunie 2011 acțiunea lui

Lungu Dumitru a fost admisă parțial, fiind recunoscut ilegal refuzul Consiliului

municipal Chișinău în transmiterea terenului aferent imobilului menționat cu

obligarea Consiliului municipal Chișinău să emită actul administrativ prin care să-i

transmită, conform deciziei Primăriei mun. Chișinău nr. 16/14-14 din 20 iunie 1996,

în proprietate, fără plată, terenul aferent imobilului din XXXXX.

Indică Lungu Dumitru, Lungu Sergiu și Lungu Vasile că prin decizia Curții

Supreme de Justiție din 21 decembrie 2011, hotărârea Curții de Apel Chișinău din 17

iunie 2011 a fost menținută. Ulterior, prin încheierea Curții Supreme de Justiție din

04 iulie 2012, a fost admisă cererea de revizuire a Angelei Cepraga, Feodor Filipașcu

și Victor Filipașcu, s-a casat decizia Curții Supreme de Justiție din 21 decembrie

2011 și hotărârea Curții de Apel Chișinău din 17 iunie 2011, cauza fiind restituită

2

spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău. Privitor la ilegalitatea încheierii Curții

Supreme de Justiție din 04 iulie 2012, Lungu Dumitru a sesizat Curtea Europeană

pentru Drepturile Omului, fiind inițiată o procedură de reglementare amiabilă. Astfel,

prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 09 noiembrie 2016, a fost admisă

cererea de revizuire depusă de reprezentantul Guvernului la Curtea Europeană a

Drepturilor Omului – Agentul Guvernamental - Marin Gurin și casată încheierea

Curții Supreme de Justiție din 04 iulie 2012 cu pronunțarea unei noi hotărâri sub

formă de încheiere privind respingerea ca fiind inadmisibilă a cererii de revizuire

depusă de către Angela Cepraga, Filipașcu Feodor și Filipașcu Victor împotriva

deciziei Curții Supreme de Justiție din 21 decembrie 2011. Totodată, s-a recunoscut

violarea drepturilor lui Lungu Dumitru garantate de art. 6§1 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și art. 1 din

Protocolul nr. 1 la Convenție.

Astfel, consideră revizuienții că există circumstanțe și fapte noi care impun

revizuirea deciziei Curții Supreme de Justiție din 04 mai 2011, deoarece constatările

instanțelor de judecată în prezenta cauză sunt absolut eronate și urmează a fi revizuite

prin prisma faptelor constatate prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 17 iunie

2011.

La 08 noiembrie 2017, în adresa intimaților Cepraga Angela și Filipașcu

Fiodor a fost expediată spre cunoștință copia cererii de revizuire cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referinței la aceasta.

La 20 noiembrie 2017, avocatul Chirtoacă Rodica, din numele intimatei

Cepraga Angela, a depus referință la cererea de revizuire, în care a indicat asupra

netemeiniciei acesteia, solicitând respingerea cererii ca fiind inadmisibilă.

Alte referințe nu au parvenit.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 29 noiembrie 2017, Lungu

Dumitru a fost înlocuit cu succesorii săi în drepturi - Lungu Dumitru, Lungu Sergiu și

Lungu Vasile.

Studiind materialele dosarului și verificând argumentele invocate în cererea de

revizuire depusă de Lungu Dumitru, Lungu Sergiu și Lungu Vasile, în raport cu

obiecțiile expuse în referința intimatei Cepraga Angela, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție o consideră neîntemeiată și

care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de

revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

Potrivit art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art. 449 lit. b) și g) CPC, revizuirea se declară în cazul în

care: au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu

au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a pricinii; Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul

3

Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o

cauză pendinte împotriva Republicii Moldova.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că, în cazul când se invocă temeiul de revizuire – devenirea cunoscută a

unor circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi

cunoscute revizuientului, este important ca circumstanțele sau faptele date existente

obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor

probe concludente. Esențial este ca revizuientul să nu fi știut anterior pronunțării

hotărîrii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe (sau fapte) și nici să nu fi

avut posibilitatea de a le cunoaște, dar să fi existat până la momentul pronunțării

hotărîrii și care să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit

irevocabilă. De asemenea, este absolut necesar ca circumstanțele și faptele respective

să fie fundamentale și obligatorii pentru a justifica retractarea unei hotărâri

judecătorești rămase irevocabile.

La cazul prezentei spețe, instanța de revizuire consideră că motivul invocat în

susținerea cererii de revizuire și anume, pronunțarea hotărârii Curții de Apel Chișinău

din 17 iunie 2011, menținută ulterior prin decizia Curții Supreme de Justiție din 21

decembrie 2011, nu constituie temei concludent de admitere a cererii de revizuire și

reexaminare a cauzei în fond.

Or, hotărârea Curții de Apel Chișinău din 17 iunie 2011, invocată de către

revizuienții Lungu Dumitru, Lungu Sergiu și Lungu Vasile ca circumstanță nou-

descoperită, a fost emisă cu o dată ulterioară datei emiterii deciziei Curții Supreme de

Justiție din 04 mai 2011 și respectiv, nu poate fi considerată circumstanță care ar fi

existat până la momentul pronunțării deciziei a cărei revizuire se cere, în speță, 04 mai

2011 și care nu a fost și nu a putut fi cunoscută revizuienților prin prisma art. 449 lit.

b) CPC.

Mai mult ca atât, hotărârea Curții de Apel Chișinău din 17 iunie 2011, devenită

irevocabilă la 21 decembrie 2011, a fost invocată drept temei de revizuire și în cererea

de revizuire depusă de Lungu Dumitru la 15 martie 2012, respinsă ca inadmisibilă prin

încheierea Curții Supreme de Justiție din 30 mai 2012.

Astfel, instanța de revizuire s-a pronunțat deja asupra admisibilității temeiului

enunțat, calificându-l ca inacceptabil și neconcludent pentru a retracta o hotărâre

judecătorească rămasă irevocabilă.

Totodată, Lungu Dumitru, Lungu Sergiu și Lungu Vasile au invocat ca temei de

revizuire a deciziei Curții Supreme de Justiție din 04 mai 2011 și prevederile art. 449

lit. g) CPC, din sensul cărora rezultă că poate constitui drept temei de admitere a

cererii de revizuire inițierea de Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul

Republicii Moldova a unei proceduri de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză

pendinte împotriva Republicii Moldova, în care reclamantul invocă încălcarea unui

drept sau a unei libertăți fundamentale ale omului în cauza a cărei act judecătoresc se

solicită a fi revizuit.

La caz însă, prin cererea depusă de Lungu Dumitru la Curtea Europeană a

Drepturilor Omului contra Moldovei, ultimul se plânge în temeiul art. 6§1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

4

Fundamentale de admiterea nemotivată a revizuirii în altă cauză civilă, fapt ce nu se

încadrează în prevederile art. 449 lit. g) CPC.

Prin urmare, argumentele enunțate sunt arbitrare și nu pot fi considerate ca

temeiuri acceptabile pentru revizuirea deciziei Curții Supreme de Justiție din 04 mai

2011, or acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute de lege care ar justifica

răsturnarea soluției pronunțate prin decizia supusă revizuirii.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție evidențiază că procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449-453 CPC

servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi

aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 paragraf 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, fiind

respectat principiul securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit

jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, între altele, că o

soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată. Excepție de la acest

principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea

circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța de referință Brumărescu c.

României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999).

Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea de la Strasbourg în speța Roșca c.

Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a

subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată

independentă și imparțială, garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenție, urmează a fi

interpretat prin prisma Preambulului Convenției, care enunță preeminența

principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor

contractante. Unul dintre elementele fundamentale a preeminenței este principiul

stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că o soluție definitivă al oricărui litigiu

nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securității raporturilor juridice presupune

respectul față de principiul lucrului judecat, care constituie principiul executării

hotărârilor definitive.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res

judicata, adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, acest principiu cere

ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și

obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a

două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O

derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită

unor circumstanțe esențiale și convingătoare.

În această ordine de idei, având în vedere normele legale naționale și

raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de

revizuire reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de Lungu

Dumitru, Lungu Sergiu și Lungu Vasile, ar însemna încălcarea principiului securității

raporturilor juridice garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

5

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că temeiurile invocate

de către revizuienți sunt în contradicție cu prevederile art. 449 CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de Lungu Dumitru, Lungu Sergiu

și Lungu Vasile ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Lungu

Dumitru, Lungu Sergiu și Lungu Vasile, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție

din 04 mai 2011, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Lungu

Dumitru împotriva Angelei Cepraga și Feodor Filipașcu cu privire la apărarea

dreptului de vecinătate și cererea reconvențională a Angelei Cepraga împotriva lui

Dumitru Lungu cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului prin

demolarea construcțiilor neautorizate.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Mariana Pitic

Luiza Gafton

6