2ra-107/21 — Înlăturarea obstacolelor

2ra-107/21 — Înlăturarea obstacolelor (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-107/21

Prima instanță: Judecătoria Hâncești, sediul central, Judecător – N. Berbec

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – I. Secrieru, I. Cotruță, V. Mihaila

Î N C H E I E R E

03 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Balta Climentina și de

avocatul Cotruță Pavel în interesele Elenei Carauș,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Carauș Elena către

Balta Climentina cu privire la obligarea de a nu crea impedimente în folosirea

proprietății, la acțiunea reconvențională și cererea de chemare în judecată înaintate

de Balta Climentina către Carauș Elena cu privire la predarea cheii, înlăturarea

piedicilor la utilizarea băii, deblocarea ușii, stabilirea modului de utilizare a

bunurilor aflate în folosință comună,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 septembrie 2020, prin care s-

au admis apelurile declarate de Balta Climentina și de avocatul Cotruță Pavel în

interesele Elenei Carauș, cu casarea hotărârii Judecătoriei Hâncești, sediul central,

din 10 octombrie 2019 și emiterea unei noi hotărâri,

c o n s t a t ă:

La 18 iulie 2018, Carauș Elena a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Climentinei Balta cu privire la obligarea de a elibera de lucrurile ei,

coridorul nr. 1 și 2 din casa situată în xxxxx, str. Xxxxx, 8, ce constituie proprietate

comună, predarea unei chei de la lacătul ușii de intrare în casa din xxxxx, str.

Xxxxx, 8, înlăturarea piedicilor la intrarea sa în coridorul nr. 1 prin strângerea

lucrurilor de pe scări și din coridor.

În motivarea acțiunii a indicat că locuiește cu pârâta în casa situată în xxxxx,

str. Xxxxx, 8. Conform pașaportului tehnic, la partajul bunului imobil, coridoarele:

etajul - I nr. 2 cu S = 3,1 m2, etajul - II nr. 1 cu S = 3,0 m2, au fost lăsate în

proprietate comună.

Cu toate acestea Balta Climentina abuziv a ocupat coridoarele, privând-o de

dreptul său asupra lor, a inundat scările cu cuvete (ligheane), sticle, cratițe, cârpe și

1

alte lucruri, făcând imposibilă deplasarea pe scările de afară. Ușa de la intrare în

casă este încuiată după bunul ei plac, reclamanta fiind în imposibilitate de a intra –

ieși din casă, și nevoită să intre pe ușa din partea laterală, care este departe, îngustă

și incomodă.

De asemenea, reclamanta a indicat că, în coridorul nr. 1, pârâta a pus o masă pe

care ține rufe, iar pe perete atârnă haine. În coridorul nr. 2, etajul 1, Balta

Climentina a depozitat cărămizi, pe perete a pus un raft în care ține diferite de

obiecte de igienă, veselă, sticle și multe altele.

Toate aceste lucruri, îi îngrădesc accesul la intrare-ieșire, deplasarea în imobil

și respectiv îi creează stare de incomoditate emotiv-negativă, deoarece priveliștea

și mirosul urât de vin și țigări insuflă vomă.

Dorind soluționarea acestei probleme pe cale extrajudiciară, reclamanta i-a

trimis lui Balta Climentina o cerere prealabilă, propunându-i să elibereze accesul la

proprietatea comună, dar fără rezultat, astfel a fost nevoită să se adreseze în

judecată pentru apărarea drepturilor ei.

La 04 octombrie 2018 și 11 octombrie 2018, Balta Climentina a înaintat

acțiune reconvențională împotriva Elenei Carauș, pin care a solicitat: - predarea

unei chei de la lacătul ușii de la intrare în casă nivelul 1 de pe scările de afară care

sunt îngrădite cu cărămidă și de la poarta de fier care este îngrădită de un gard care

se află în proprietate comună, conform actelor cadastrale; - înlăturarea piedicilor de

a utiliza baia, spațiul de la baie cu nr. 6 (folosință comună); - și deblocarea ușii

care duce spre încăperea cu nr. 5 (subsol), blocată abuziv de Carauș Elena.

Totodată, la 29 noiembrie 2018, Balta Climentina a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Elenei Carauș, cu privire la: - stabilirea modului de folosință a

terenului pentru construcții cu tipul general de hotare cu suprafața de 0,853 ha cu

numărul cadastral xxxxx.337; - eliberarea terenului sus-menționat de construcțiile

ilegale (gard, poarta de fier, magazia de pe platforma de uscat haine) cât și

ridicarea materialelor (stâlpi de beton, de fier, de lemn, ardezie); - demontarea

peretelui construit abuziv la colțul casei și fără autorizație de la instituțiile abilitate

și fără acordul ei expres pe bunul aflat în folosință comună; - înlăturarea piedicilor

pentru folosirea platformei și a porții de fier centrale, aflate la intrarea-ieșirea pe

teritoriul aflat în folosință comună; - înlăturarea tuturor obstacolelor și

impedimentelor de folosire a spațiilor sanitare de uz comun - baia sub nr. 6 etajul

1; - înlăturarea piedicilor pentru folosirea coridorului nr.8 de 2,1 m.p. de a întra-

ieși prin ușa laterală care este comodă, din casă care reprezintă intrarea la nivelul I

pentru a se deplasa pe scările de afară; - demontarea fațadei construită abuziv pe

platforma și scările de afară, fără autorizație de la instituțiile abilitate și fără

acordul ei expres pe bunul aflat în folosință comună.

În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că, la 18 aprilie 1994,

familia Cărăuș a făcut schimb de apartamente cu fosta sa vecină, iar din acel

moment au început toate problemele cu crearea obstacolelor pentru folosirea

2

proprietății private în modul prevăzut de legislația în vigoare.

În această perioadă, familia Carauș îi crea condiții insuportabile și un climat

psihologic ostil și neprietenos, or, având drept legal asupra bunului aflat în

proprietate privată și în folosință comună, nu a putut beneficia de el, chiar în

prezent anumite drepturi fiindu-i îngrădite, ne având acces nelimitat la bunurile de

care trebuie să dispună în temeiul legislației în vigoare.

Prin încheierea Judecătoriei Hâncești, sediul central, din 13 mai 2019, s-a

dispus conexarea cererii de chemare în judecată înaintate de Carauș Elena cu

cererea de chemare în judecată și respectiv acțiunea reconvențională a Climentinei

Balta, pentru judecarea într-o procedură unică.

Prin încheierea Judecătoriei Hâncești, sediul central, din 10 octombrie 2019 s-a

dispus încetarea procesului din acțiunea reconvențională a Climentinei Balta pe

capătul de cerere privind înlăturarea piedicilor de a utiliza baia, spațiul de la baie

cu nr. 6 (folosință comună). S-a dispus încetarea procesului din cererea de chemare

în judecată înaintată de Balta Climentina împotriva Elenei Carauș cu privire la

stabilirea modului de utilizare a bunurilor aflate în folosință comună, pe capătul de

cerere privind: - stabilirea modului de folosință a terenului pentru construcții cu

tipul general de hotare cu suprafața de 0,853 ha cu numărul cadastral xxxxx.337; -

demontarea peretelui construit abuziv la colțul casei și fără autorizație de la

instituțiile abilitate și fără acordul expres pe bunul aflat în folosință comună; -

înlăturarea tuturor obstacolelor și impedimentelor de folosire a spațiilor sanitare de

uz comun baia sub nr. 6 etajul 1. S-a menționat, că nu se admite o nouă adresare în

judecată a aceleiași părți cu privire la același obiect și pe aceleași temeiuri.

Prin hotărârea Judecătoriei Hâncești, sediul central, din 10 octombrie 2019, s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Carauș Elena către Balta

Climentina cu privire la obligarea de a nu crea impedimente în folosirea

proprietății. S-au respins acțiunea reconvențională și cererea de chemare în

judecată înaintate de Balta Climentina către Carauș Elena cu privire la predarea

cheii, înlăturarea piedicilor la utilizarea băii, deblocarea ușii, stabilirea modului de

utilizare a bunurilor aflate în folosință comună.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 04 noiembrie 2019, Balta

Climentina a declarat apel, solicitînd casarea hotărârii Judecătoriei Hâncești, sediul

central, din 10 octombrie 2019, în partea respingerii acțiunii reconvenționale și

emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii reconvenționale.

Totodată a solicitat menținerea hotărârii primei instanțe în partea respingerii cererii

de chemare în judecată depuse de Carauș Elena.

La fel, nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 11 noiembrie 2019,

avocatul Cotruță Pavel în interesele Elenei Carauș a depus cerere de apel împotriva

hotărârii primei instanțe, solicitând casarea parțială a hotărârii Judecătoriei

Hâncești, sediul central, din 10 octombrie 2019, în partea respingerii cererii de

chemare în judecată depuse de Elena Carauș.

3

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 septembrie 2020, s-au admis

apelurile declarate Balta Climentina și de avocatul Cotruță Pavel în interesele

Elenei Carauș, cu casarea hotărârii Judecătoriei Hâncești, sediul central, din 10

octombrie 2019 și emiterea unei noi hotărâri, prin care: - S-a admis cererea de

chemare în judecată depusă de Carauș Elena; - S-a admis parțial cererea de

chemare în judecată depusă de Balta Climentina; - S-a obligat Balta Climentina să

înlăture obstacolele create Elenei Carauș de intrare în coridorul nr.1, și să elibereze

de lucrurile personale coridorul nr.1 și 2, amplasate la etajul 1 din casa nr.8 de pe

str. Xxxxx, xxxxx; - S-a obligat Balta Climentina să-i predea Elenei Carauș, cheile

de la lacătul ușii de intrare de la casa nr.8 de pe str. Xxxxx, xxxxx; - S-a obligat

Carauș Elena să-i predea Climentinei Balta, cheile de la lacătul ușii de intrare de la

casa nr.8 de pe str. Xxxxx, xxxxx, nivelul nr.1 de pe scările de afară; - S-a obligat

Carauș Elena să deblocheze ușa care duce spre încăperea cu nr.5 din casa nr.8 de

pe str. Xxxxx, xxxxx. În rest acțiunea Climentinei Balta, a fost respinsă.

Pentru a decide astfel, reflectând asupra circumstanțelor de fapt și normelor de

drept relevante speței în cauză, Curtea de apel a reținut că pe parcursul judecării

cauzei, Balta Climentina nu a negat faptul că pretențiile Elenei Carauș formulate în

cererea prealabilă din 03 iulie 2018, nu au fost satisfăcute, Carauș Elena afirmând

faptul că-i este îngrădită libertatea exercițiului dreptului de a se folosi de acea cale

de acces, iar la rândul său, reclamanta/apelantă Carauș Elena nu a negat faptul și

nu a probat prin înscrisuri, că pretențiile Climentinei Balta ar fi neîntemeiate.

De asemenea, instanța de apel a remarcat că pretențiile înaintate de Balta

Climentina împotriva Elenei Carauș, privind: - eliberarea terenului de construcțiile

ilegale (gard, poarta de fier, magazia de pe platforma de uscat haine) cât și

ridicarea materialelor (stâlpi de beton, de fier, de lemn, ardezie); - înlăturarea

piedicilor pentru folosirea platformei și a porții de fier centrale, aflate la intrarea-

ieșirea pe teritoriul aflat în folosință comună; - înlăturarea piedicilor pentru

folosirea coridorului nr.8 de 2,1 m2 de a întra-ieși prin ușa laterală care este

comodă, din casă care reprezintă intrarea la nivelul I pentru a se deplasa pe scările

de afară; - demontarea fațadei construită abuziv pe platforma și scările de afară,

fără autorizație de la instituțiile abilitate și fără acordul ei expres pe bunul aflat în

folosință comună, urmează a fi respinse pe motiv că în susținerea acestora,

reclamanta nu a prezentat probe în sensul art. 118, 121 din Codul de procedură

civilă. Astfel, în această parte, hotărârea primei instanțe fiind menținută.

La 13 noiembrie 2020, Balta Climentina a depus cerere de recurs, solicitând

casarea parțială a deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 septembrie 2020 în partea

admiterii apelului declarat de Carauș Elena.

În motivarea recursului, a fost invocat faptul că instanța de apel nu au elucidat

pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei și a interpretat

eronat legea, ceea ce în consecință a dus la emiterea unei decizii neîntemeiate.

Astfel, recurenta a menționat că, instanța de apel greșit a reținut că Balta

4

Climentina a recunoscut faptul precum că pretențiile Elenei Carauș din cererea

prealabilă nu au fost satisfăcute, or, din contra, intimatei i-a fost permis accesul la

proprietatea sa, nefiind admisă încălcarea cărorva drepturi fundamentale.

Totodată, recurenta consideră eronată concluzia instanței de apel, precum că

aceasta urma să argumenteze circumstanțele invocate de Carauș Elena, or, în cazul

dat ambele părți urmau să-și probeze circumstanțele invocate. În speță însă, Carauș

Elena nu și-a probat cele invocate.

Suplimentar, recurenta a menționat că, deși în decizia contestată se face referire

la dreptul de proprietate, instanța greșit a făcut trimitere la art.315, 316, 376 din

Codul civil, aplicabile pentru anul 2017, or, la caz fiind aplicabile normele din

perioada sesizării instanței 2018 și în decursul examinării cauzei 2019.

În altă ordine de idei, recurenta a menționat că instanța de apel, neîntemeiat a

respins cererea de efectuare a expertizei, or, instanța de apel nu era în drept sa

respingă cererea de efectuare a expertizei pe aceleași temeiuri pe care aceasta a fost

respinsă în instanța de fond.

La 30 noiembrie 2020, prin intermediul serviciului poștal, avocatul Cotruță

Pavel în interesele Elenei Carauș a declarat recurs, solicitând casarea parțială a

deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 septembrie 2020, în partea admiterii

parțiale a pretențiilor Climentinei Balta, și emiterea în această parte a unei noi

decizii prin care pretențiile Climentinei Balta să fie respinse.

În motivarea cererii de recurs, s-a invocat că este greșită concluzia instanței de

apel bazată atât pe circumstanțele constatate precum și încadrarea acestora în

normele de drept materiale și raportate normelor de drept procesual, deoarece

Carauș Elena nu recunoaște pretențiile Climentinei Balta, formulate în acțiunea

reconvențională și cea conexată.

Astfel, recurenta a menționat că nu au fost prezentate probe prin care să se

ateste faptul precum că Carauș Elena i-ar fi creat Climentinei Balta impedimente în

exercitarea drepturilor sale referitor la folosirea bunului imobil.

De asemenea, menționează că, în dispozitivul deciziei contestate, instanța de

apel a admis niște neclarități, nefiind specificat numărul unor încăperi, care de fapt

se află în proprietatea recurentei, iar în consecință, instanța de apel se contrazice cu

soluția dată în conținutul deciziei contestate.

Respectiv, reprezentantul recurentei consideră că eroarea instanței de apel

poate fi corectată de instanța de recurs prin modificarea deciziei contestate în

sensul respingerii tuturor pretențiilor Climentinei Balta.

La 17 decembrie 2020, a fost înregistrată referința avocatului Cotruță Pavel în

interesele Elenei Carauș, prin care s-a solicitat de a considera inadmisibil recursul

Climentinei Balta.

La 31 decembrie 2020, a fost înregistrată referința Climentinei Balta, prin care

s-a solicitat de a considera inadmisibil recursul declarat de avocatul Cotruță Pavel

în interesele Elenei Carauș.

5

În conformitate cu art.434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere

și nu poate fi restabilit.

Astfel, în conformitate cu art.434 din Codul de procedură civilă și luând în

considerație că potrivit materialelor cauzei, la 01 octombrie 2020, instanța de apel

a expediat participanților la proces, copia deciziei Curții de Apel Chișinău din 15

septembrie 2020 (f.d. 50 vol.III), însă la materialele cauzei nu există înscrisuri care

să probeze momentul recepționării acesteia de către recurenți, Completul

Colegiului consideră că cererile de recurs, înregistrate la 13 noiembrie 2020

(recursul Climentinei Balta) și respectiv 30 noiembrie 2020 (recursul avocatului

Cotruță Pavel în interesele Elenei Carauș), sunt depuse în termen.

Analizând temeiurile invocate în cererile de recurs în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile

Climentinei Balta și a avocatului Cotruță Pavel în interesele Elenei Carauș, sunt

neîntemeiate și urmează a fi declarate inadmisibile, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

Conform art.433 lit.a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Potrivit art.440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din

Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurenți nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de

procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

6

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel. În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentelor cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentelor, însă, evidențiază în mod clar dezacordul acestora cu

soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursurilor nu permit identificarea

omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestora ca fiind admisibile.

În altă ordine de idei, prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie

efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă

care nu este evidențiată în recursurile Climentinei Balta și respectiv a avocatului

Cotruță Pavel în interesele Elenei Carauș.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa cărorva temeiuri în urma cărora ar fi

necesară declararea recursurilor ca fiind admisibile.

În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art.433 lit. a) și art. 440 alin.(1) din

Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Balta Climentina și avocatul

Cotruță Pavel în interesele Elenei Carauș.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

7