2rac-2/21 — Încasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Încasarea datoriei
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
2rac-2/21 — Încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2rac-2/21
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. N.Mazur)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A.Panov, M.Anton, V.Cotorobai)
D E C I Z I E
21 ianuarie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Iurie Bejenaru
Mariana Pitic
Nicolae Craiu
examinând recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată
„Basapetrol”, reprezentată de către avocatul Oleg Eni,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea pe
Acțiuni „Rompetrol Moldova” împotriva Societății cu Răspundere Limitată
„Basapetrol” cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de
judecată,
împotriva deciziei din 14 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă:
La 1 decembrie 2015, Societatea pe Acțiuni „Rompetrol Moldova” a depus cerere
de chemare în judecată împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Basapetrol” cu
privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a indicat că în baza facturilor fiscale RL0063240 din 10
octombrie 2014 și RL0063251 din 15 octombrie 2014, în adresa Societății cu
Răspundere Limitată „Basapetrol” au fost livrate produse petroliere.
Prin scrisoarea nr. 285 din 12 iunie 2015, întreprinderea a fost înștiințată despre
necesitatea achitării sumei de 951 734,01 lei, iar în legătură cu neexecutarea
corespunzătoare a obligațiilor referitor la termenul de achitare, aceasta datorează
dobânda de întârziere, calculată conform art. 619 Cod civil, în sumă totală de 471
773,25 de lei pentru perioada 24 iunie 2015 până la 18 septembrie 2017.
A solicitat Societatea pe Acțiuni „Rompetrol Moldova” prin cererea inițială și prin
cererea de concretizare a pretențiilor admiterea acțiunii, încasarea silită de la Societatea
cu Răspundere Limitată „Basapetrol” a datoriei în sumă de 951 734,01 lei, 471 773,25
de lei dobânda de întârziere, taxa de stat în mărime de 31 556,46 de lei, 9 983,20 de lei
și 1 165,55 de lei cheltuieli de judecată.
1
Prin hotărârea din 2 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru acțiunea
a fost admisă integral, s-a încasat de la Societatea cu Răspundere Limitată „Basapetrol”
în beneficiul Societății pe Acțiuni „Rompetrol Moldova” a datoriei în sumă de 951
734,01 lei, dobânda de întârziere în sumă de 100 148,29 de lei și 31 556,46 de lei taxa
de stat.
Prin hotărârea suplimentară din 1 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul
Centru, s-a admis cererea Societății pe Acțiuni „Rompetrol Moldova”, s-a admis
cererea suplimentară și s-a încasat de la Societatea cu Răspundere Limitată
„Basapetrol” în beneficiul Societății pe Acțiuni „Rompetrol Moldova” dobânda de
întârziere pentru perioada iunie 2015 – septembrie 2017 în mărime de 371 624,96 de
lei și taxa de stat achitată pentru cererea suplimentară în mărime de 11 148,75 de lei.
Prin decizia din 14 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul
declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Basapetrol”, s-a casat parțial hotărârea
din 2 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru și integral hotărârea
suplimentară din 1 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, în partea
încasării dobânzii de întârziere și a taxei de stat aferente acestei pretenții cu pronunțarea
în această parte a unei noi hotărâri prin care s-a respins ca nefondată pretenția Societății
pe Acțiuni „Rompetrol Moldova” cu privire la încasarea dobânzii de întârziere în
mărime de 417 773,25 de lei; s-a încasat din contul Societății cu Răspundere Limitată
„Basapetrol” în beneficiul Societății pe Acțiuni „Rompetrol Moldova” cheltuielile de
judecată sub formă de taxa achitată pentru efectuarea auditului în sumă de 35 000 de
lei; s-a încasat de la Societatea pe Acțiuni „Rompetrol Moldova” în beneficiul
Societății cu Răspundere Limitată „Basapetrol” taxa de stat achitată la depunerea
cererii de apel, proporțional pretenției admise din apel, în sumă de 10 1614,89 de lei.
În rest, hotărârea din 2 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, în partea
încasării datoriei contractuale în sumă de 951 734,01 lei și a taxei de stat achitată pentru
această pretenție, s-a menținut.
La 3 martie 2020, Societatea cu Răspundere Limitată „Basapetrol”, reprezentată
de către avocatul Oleg Eni a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel și a
hotărârii primei instanțe.
În susținerea cererii de recurs a indicat că decizia instanței de apel este ilegală și
pasibilă casării deoarece nu corespunde normelor de drept, nefiind clară, înțeleasă și
nu răspunde în mod sigur și expres la toate obiecțiile formulate în apel.
La emiterea deciziei au fost aplicate eronat normele de drept material, au fost
apreciate în mod arbitrar probele, iar erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
A menționat că concluziile instanțelor de judecată sunt în contradicție cu
materialele cauzei deoarece în calitate de cumpărător, nu a efectuat calculul incorect al
produselor petroliere, dar a achitat integral facturile fiscale emise de vânzător.
Instanța de apel nu a verificat circumstanțele și raporturile juridice stabilite în
hotărârea primei instanțe, iar prin pronunțarea hotărârii de încasare a unor sume,
instanța de apel a depășit limitele, temeiul și obiectul acțiunii.
A solicitat Societatea cu Răspundere Limitată „Basapetrol”, reprezentată de către
avocatul Oleg Eni admiterea cererii de recurs, casarea integrală a deciziei din 14
noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a hotărârii din 2 februarie 2018 a
Judecătoriei Chișinău sediul Centru și a hotărârii suplimentare din 1 martie 2018 a
Judecătoriei Chișinău sediul Centru cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a
acțiunii ca neîntemeiată.
2
După parvenirea cauzei în instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit menționează următoarele.
Conform art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen
de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede
altfel.
Colegiul reține că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în
adresa participanților la proces la data de 3 februarie 2020 (vol.VIII, f.d.210).
Astfel, calea de atac în ordine de recurs demarată la data de 3 martie 2020 de către
Societatea cu Răspundere Limitată „Basapetrol”, reprezentată de către avocatul Oleg
Eni, este în interiorul termenului legal.
Prin încheierea din 12 august 2020 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat
de către Societatea cu Răspundere Limitată „Basapetrol”, reprezentată de către
avocatul Oleg Eni a fost considerat admisibil.
În conformitate cu art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul
este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.
În conformitate cu art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând
recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate
în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără
a administra noi dovezi.
Verificând hotărârea contestată în raport de criticile formulate, în limitele
controlului de legalitate și temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat
de către Societatea cu Răspundere Limitată „Basapetrol”, reprezentată de către
avocatul Oleg Eni ca întemeiat și care urmează a fi admis, casată decizia recurată cu
trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) al Codului de procedură civilă, instanța,
după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia
instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată
dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, săvârșirea altor
încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar
în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită
a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform art. 118 alin. (1), (3) și (4) Cod de procedură civilă, fiecare parte trebuie
să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor
sale dacă legea nu dispune altfel. Circumstanțele care au importanță pentru soluționarea
justă a cauzei sânt determinate definitiv de instanța judecătorească pornind de la
pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți la proces, precum și de la normele
de drept material și procedural ce urmează a fi aplicate.
Conform art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie
să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele
constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.
Art. 240 alin. (1) și (3) Cod de procedură civilă prevede că, la deliberarea hotărârii,
instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au importanță
pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic
3
dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea acțiunii. Instanța
judecătorească adoptă hotărârea în limitele pretențiilor înaintate de reclamant.
Înaintând prezenta acțiune Societatea pe Acțiuni „Rompetrol Moldova” a solicitat
încasarea datoriei acumulate în urma livrării produselor petroliere către Societatea cu
Răspundere Limitată „Basapetrol”, în baza facturilor fiscale RL0063240 din 10
octombrie 2014 în mărime de 484 224 de lei și RL0063251 din 15 octombrie 2014 în
mărime 535 568 de lei, a dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată (vol.I,
f.d.8-9, vol.VIII, f.d. 1-2).
Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță și instanța de apel au conchis
asupra admiterii parțiale a acțiunii înaintată de către Societatea pe Acțiuni „Rompetrol
Moldova” cu privire la încasarea datoriei pe motiv că prevederile contractuale semnate
de cele două societăți la data de 3 ianuarie 2013, 15 mai 2014 și 10 ianuarie 2015,
cumpărătorul s-a obligat de a efectua plata produselor procurate, prețul cărora este
stabilit în dolari SUA și care urma a fi achitat în lei MDL conform cursului stabilit de
Banca Comercială „Moldova Agroindbank” la data efectuării plății.
În temeiul concluziei expertului din raportul de expertiză judiciară nr. 451-456
din 18 martie 2019 și concluziile specialistului (auditor) conținute în raportul de audit
din 24 iunie 2019, Societatea cu Răspundere Limitată ,,Basapetrol” a efectuat achitarea
produselor petroliere procurate într-un alt mod decât cel prevăzut de contracte. Urmare
a acestui fapt, la calculul prețului total al produselor vândute și corespunzător,
procurate a apărut un decalaj în sumă de 951 734,01 lei.
Instanța de apel a constatat că Societatea cu Răspundere Limitată ,,Basapetrol” a
efectuat calculul prețului potrivit cursului stabilit de Banca Națională a Moldovei la
data efectuării tranzacției propriu zise, însă potrivit prevederilor contractuale prețul
urma a fi calculat potrivit cursului stabilit de Banca Comercială „Moldova
Agroindbank”. Astfel, datoria a apărut în rezultatul efectuării calculului incorect de
către cumpărător și a diferenței de curs valutar.
Totodată, instanța de apel a casat hotărârea primei instanțe în partea încasării
dobânzii de întârziere pe motiv că până la soluționarea litigiului, inclusiv și urmare a
intervenirii specialiștilor și experților din domeniu, suma datoriei pretinse era una
litigioasă și incertă deoarece aceasta a apărut urmare a modului diferit de calcul și
diferenței de curs valutar MDL/USD. Deoarece la data adresării părții reclamante cu
actuala acțiune și până la pronunțarea unei hotărâri definitive în cauză, suma datoriei
pretinse de creditor nu era una certă și incontestabilă, instanța de apel a concluzionat
despre lipsa temeiului legal de a încasa din contul debitorului în folosul creditorului a
dobânzii de întârziere.
Verificând legalitatea și temeinicia deciziei instanței de apel în raport cu
prevederile aplicabile la caz și criticile aduse în recurs, instanța de recurs constată că
instanța ierarhic inferioară a interpretat eronat normele de drept material și a dat o
apreciere greșită materialului probator anexat la dosar.
După cum rezultă din materialele cauzei, între Societatea pe Acțiuni „Rompetrol
Moldova” și Societatea cu Răspundere Limitată „Basapetrol” au fost încheiate mai
multe contracte de vânzare-cumpărare a produselor petroliere (vol.I, f.d.123-137).
Potrivit facturilor fiscale RL0063240 din 10 octombrie 2014 în sumă de 484 224
de lei și RL0063251 din 15 octombrie 2014 în mărime 535 568 de lei, eliberate de către
Societatea pe Acțiuni „Rompetrol Moldova”, aceasta a livrat iar Societatea cu
Răspundere Limitată ,,Basapetrol” a primit produse petroliere – „motorină euro 5”.
4
Acest fapt se confirmă prin semnarea acestor facturi de către ambele părți contractante
(vol.I, f.d.8-9).
Instanța de recurs menționează că potrivit Raportului de expertiză judiciară nr.
451-456 din 18 martie 2019, efectuată de către Centrul Național de Expertize Judiciare,
volumul livrărilor de produse petroliere efectuate de către Societatea pe Acțiuni
„Rompetrol Moldova” către Societatea cu Răspundere Limitată ,,Basapetrol”, în baza
contractelor de vânzare-cumpărare și a facturilor fiscale constituie:
- în baza contractului nr. 734 din 3 ianuarie 2013, în perioada 8 iulie 2013 – 30
ianuarie 2014 s-au eliberat produse petroliere valoarea facturată cărora constituie
suma totală de 38 856 562,64 de lei. Pentru această perioadă Societatea pe Acțiuni
„Rompetrol Moldova” a încasat în conturile bancare mijloace financiare de la
Societatea cu Răspundere Limitată ,,Basapetrol” suma de 38 857 162,64 de lei.
- în baza contractului nr. 1083 din 15 mai 2014, în perioada 23 mai 2014 – 22
ianuarie 2015 s-au eliberat produse petroliere a căror valoare facturată constituie
suma totală de 43 895 074,90 de lei. Pentru această perioadă Societatea pe Acțiuni
„Rompetrol Moldova” a încasat în conturile bancare mijloace financiare de la
Societatea cu Răspundere Limitată ,,Basapetrol” suma de 43 894 974,90 de lei.
- în baza contractului nr. 1208 din 10 ianuarie 2015, în perioada 29 ianuarie 2015 –
15 mai 2015 s-au eliberat produse petroliere a căror valoare facturată constituie
suma totală de 17 572 499,75 de lei. Pentru această perioadă Societatea pe Acțiuni
„Rompetrol Moldova” a încasat în conturile bancare mijloace financiare de la
Societatea cu Răspundere Limitată ,,Basapetrol” suma de 17 572 499,75 de lei.
Instanța de recurs constată că pentru perioada 3 ianuarie 2013 – 15 mai 2015,
Societatea pe Acțiuni „Rompetrol Moldova” a livrat produse petroliere în sumă totală
de 100 324 137,29 de lei și în această perioadă a încasat în total de la Societatea cu
Răspundere Limitată ,,Basapetrol” suma de 100 324 637,29 de lei. Diferența din
valoarea totală a produselor petroliere livrate și suma încasată de la Societatea cu
Răspundere Limitată ,,Basapetrol” constituie suma de 500 de lei.
De asemenea, din informațiile prezentate de însuși reclamanta Societatea pe
Acțiuni „Rompetrol Moldova” cu privire la livrările efectuate către Societatea cu
Răspundere Limitată ,,Basapetrol”, în calitate de cumpărător și plățile efectuate de
ultima în contul Societății pe Acțiuni „Rompetrol Moldova” în calitate de vânzător, se
atestă multiple livrări de produse petroliere și achitarea acestora în perioada anului
La începutul anului 2015 Societatea cu Răspundere Limitată ,,Basapetrol” avea
o datorie de 1 103 582,91 de lei. Această sumă fiind inclusă la rubrica datorii pentru
tranzacțiile efectuate de până la 1 ianuarie 2015 (vol. VII, f.d.117).
Potrivit acestei informații care a fost prezentată de însuși reclamanta Societatea
pe Acțiuni „Rompetrol Moldova”, la data de 15 mai 2015, la rubrica „datorii” soldul
este zero. La fel este indicat „diferența de curs” cu suma de 952 334 de lei.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție conchide că instanța de apel a examinat cauza în mod unilateral, luând în
considerație doar poziția reclamantului Societatea pe Acțiuni „Rompetrol Moldova”
fără a contracara poziția pârâtei Societatea cu Răspundere Limitată ,,Basapetrol”, fiind
depășite limitele pretențiilor înaintate de reclamant contrar art. 240 alin. (3) Cod de
procedură civilă.
Or, înaintând prezenta acțiune, Societatea pe Acțiuni „Rompetrol Moldova” a
indicat ca cerință principală încasarea silită de la Societatea cu Răspundere Limitată
5
„Basapetrol” a datoriei în sumă totală de 951 734,01 lei, în baza livrării produselor
petroliere confirmate prin facturile fiscale din 10 octombrie 2014 și 15 octombrie 2014.
La examinarea cauzei în instanța de fond, în cadrul ședinței de judecată din 2
februarie 2018, reprezentanții reclamantului Societatea pe Acțiuni „Rompetrol
Moldova” au prezentat instanței susținerile verbale în care au explicat că în Actul
prezentat de Societatea cu Răspundere Limitată „Basapetrol” suma facturilor fiscale
este indicată în lei, ceea ce reprezintă echivalentul în dolari SUA convertit la cursul
stabilit de Banca Națională a Moldovei la ziua livrării.
Însă, plățile urmau a fi calculate conform clauzelor contractuale, la rata de schimb
comercială de cumpărare a dolarului SUA, pentru persoane juridice, aplicată de către
Banca Comercială „Moldova Agroindbank” stabilită la data efectuării plății respective.
S-a menționat că Societatea cu Răspundere Limitată ,,Basapetrol” nu a ținut cont
de diferența dintre cursul valutar stabilit de Banca Națională a Moldovei și cursul
oficial stabilit de banca comercială și nu a înregistrat această sumă în evidența
contabilă.
Au mai menționat reprezentanții Societății pe Acțiuni „Rompetrol Moldova” că
pentru identificarea datoriei solicitată spre încasare reiese și din informația privind
plățile efectuate de către Societatea cu Răspundere Limitată „Basapetrol”, unde este
indicat detaliat fiecare transfer, data și destinația plății, suma plătită în lei și convertită
în dolari SUA la cursul comercial al băncii comerciale, reieșind din clauzele specificate
în contract. Iar, din această informație se evidențiază ca fiind neachitate facturile nr.
RL0063240 din 10 octombrie 2014 și nr. RL0063251 din 15 octombrie 2014 (vol.VIII,
f.d.18-20).
Instanța de recurs menționează că solicitarea reclamantei Societatea pe Acțiuni
„Rompetrol Moldova” este încasarea datoriei în baza facturilor fiscale din 10
octombrie 2014 și 15 octombrie 2014.
Instanțele ierarhic inferioare și-au motivat și bazat soluțiile adoptate pe clauzele
contractuale ce țin de achitarea produselor petroliere conform cursului comercial
stabilit de Banca Comercială „Moldova Agroindbank” la ziua achitării, iar în urma
diferenței de curs a apărut decalajul în sumă de 951 734,01 lei.
Instanța de apel a concluzionat că datoria numită a apărut în rezultatul efectuării
calcului incorect de către cumpărătorul Societatea cu Răspundere Limitată
„Basapetrol”, iar din conținutul dispozițiilor de plată nu a fost posibilă stabilirea
achitării pentru produsele procurate în baza celor două facturi fiscale.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție relevă că, la examinarea cauzei instanțele ierarhic inferioare urmau să
determine circumstanțele cauzei reieșind din pretențiile înaintate. Acest fapt
prezumând nu altceva decât faptul determinării limitelor acțiunii, adică precizarea
obiectului acesteia.
La caz, nu au fost determinate circumstanțele care au importanță pentru
soluționarea justă a cauzei, pornind de la obiecțiile părților. Instanța de fond și cea de
apel au soluționat cauza numai pe baza afirmațiilor fără ca acestea să fie dovedite prin
probe certe conform art. 118 Cod de procedură civilă.
Astfel, se atestă că partea reclamantă Societatea pe Acțiuni „Rompetrol Moldova”
atât în cererea de chemare în judecată cât și în cererea suplimentară a invocat
neachitarea produselor petroliere livrate în baza facturilor fiscale din 10 octombrie
2014 și 15 octombrie 2014, solicitând încasarea datoriei anume în baza acestor facturi.
6
Reclamanta, pe parcursul examinării cauzei și-a argumentat pretențiile pe faptul
că partea pârâtă nu a ținut cont de diferența de curs stabilit de Banca Națională a
Moldovei și cursul comercial de cumpărare stabilit de către Banca Comercială
„Moldova Agroindbank”.
Însă, Societatea pe Acțiuni „Rompetrol Moldova” nu a avut și nu a înaintat o
asemenea solicitare cu privire încasarea diferenței de curs valutar, calcularea căruia ar
fi fost efectuată de către reclamantă la data de 15 mai 2015 (vol.VII, f.d.119).
Instanța de fond și cea de apel având sarcina în baza rolului activ, urmau să ceară
părții să facă precizările necesare, să pună în discuție împrejurările de fapt sau de drept
care duc la rezolvarea cauzei, ținându-se cont de prevederile art. 240 alin. (3) Cod de
procedură civilă, potrivit căruia instanța judecătorească adoptă hotărârea în limitele
pretențiilor înaintate de reclamant. Pronunțarea hotărârii judecătorești contrar normei
enunțate, constituie temei de casare prin intermediul căilor de atac.
Totodată instanța de recurs reține faptul că, instanțele ierarhic inferioare încasând
datoria existentă, cu statut de creanță apărută în urma diferenței de curs valutar, au
aplicat normele materiale de ordin general, cum ar fi art.512, 514, 572 Cod civil, care
reglementează apariția și executarea obligațiilor la general. Ultimele nu s-au referit la
normele legale care imperativ stipulează ordinea de evidență și modul de achitare a
datoriei apărute în urma unei livrări impozabile, pentru care prețul a fost stabilit în
unități convenționale cu aplicarea cursului de schimb la data achitării, condiție
prevăzută în contractele nr.734 din 3 ianuarie 2013, nr.1083 din 15 mai 2014 și
contractul nr.1208 din 10 ianuarie 2015 la care fac referire în motivarea soluției. Astfel
instanțele urmau să aplice prevederile art.21 alin.1 din Legea nr. 62 din 21 martie 2008
privind reglementarea valutară și legislația fiscală - art. 97 alin. (1), art.98, art. 108 și
art.1171 alin. (12) Cod fiscal, care definește clar această situație.
Prin urmare, conform art. 432 alin. (2) lit. a) și b) Cod de procedură civilă, se
consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în
care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o
lege care nu trebuia să fie aplicată.
Aceste considerații sunt suficiente pentru a stabili că erorile judiciare analizate în
speță sunt esențiale și nu pot fi corectate în această fază. Or judecarea recursului,
exercitat conform rigorilor impuse de art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă,
are caracter devolutiv numai pentru problemele de drept material și procedural.
În acest caz, art. 442 al Codului de procedură civilă prevede că în ordine de recurs
nu pot fi administrate probe noi, ceea ce consolidează poziția susmenționată. Așadar,
omisiunea instanței de apel de a aprecia toate probele în ansamblu, precum și de a
constata relevanța argumentelor recurenților conduce inevitabil la încălcarea
garanțiilor unui proces echitabil, din moment ce observațiile, într-un mod efectiv, nu
au fost analizate.
Prin urmare, ținând cont de faptele din speță, de argumentele părților și de
constatările de mai sus, Colegiul judiciar consideră că a examinat principalele întrebări
juridice puse în cerere și că nu este necesar să se pronunțe separat în privința motivelor
invocate în recursurile formulate.
Acestea, în esență, nu au forță juridică de a influența prezenta soluție pe caz și
pertinența lor va putea fi supusă unei aprecieri juridice la o nouă rejudecare a cauzei (a
se vedea, printre alte autorități, cauzele Kamil Uzun vs. Turcia, hotărâre din 10 mai
2007, § 64; Centrul pentru Resurse Juridice în numele lui Valentin Câmpeanu vs.
România (Marea Cameră), din 17 iulie 2014, § 156).
7
Astfel, din considerentele arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul
declarat, de a casa decizia din 14 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, iar reținând
că erorile admise nu pot fi corectate de instanța de recurs, cauza urmează a fi remisă la
rejudecare, în alt complet de judecată.
La rejudecarea cauzei, instanța urmează să examineze speța în întregime în cadrul
unor proceduri noi, în vederea respectării dreptului părților la un proces echitabil, în
special, în partea aprecierii juridice a observațiilor lăsate fără răspuns (a se vedea, spre
exemplu impactul considerentelor instanței de recurs la o nouă reexaminare, cauzele
Victor Harovschi vs. Moldova, hotărâre din 18 noiembrie 2008; Dimitar Yordanov vs.
Bulgaria, hotărâre din 6 septembrie 2018, § 52 - 53).
Având în vedere cele expuse și în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) al
Codului de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se admite recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată
„Basapetrol”, reprezentată de către avocatul Oleg Eni.
Se casează decizia din 14 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău emisă în
cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea pe Acțiuni
„Rompetrol Moldova” împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Basapetrol” cu
privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată și se
remite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
Judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Iurie Bejenaru
Mariana Pitic
Nicolae Craiu
8