2r-37/21 — cu privire la incasarea contravalorii fructelor, a prejudiciului in legatura cu imbogatirea fara just temei

Dosarul nr. 2r-37/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. N. Mazur)

Instanța de recurs: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, V. Buhnaci, V. Sîrbu)

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Buhnaci, I. Dutca, V. Sîrbu)

DECIZIE

13 ianuarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Valeriu Gandrabur

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mihail Balan, Valeriu

Gandrabur și Tamarei Gandrabur împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Lal”

cu privire la încasarea contravalorii fructelor, a prejudiciului în legătură cu

îmbogățirea fără just temei

împotriva încheierii din 2 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Valeriu Gandrabur și

Tamara Gandrabur împotriva deciziei din 25 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău

constată:

La 7 august 2017, Mihail Balan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva SRL „Lal” cu privire la încasarea contravalorii fructelor, în urma folosirii

bunului.

La 11 octombrie 2018, Valeriu Gandrabur și Tamara Gandrabur au depus

cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Lal” cu privire la încasarea

prejudiciului material în legătură cu îmbogățirea fără justă cauză.

Prin încheierea din 22 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru,

cauzele civile au fost conexate într-o singură procedură.

La 24 ianuarie 2020, SRL „Lal” a depus cerere privind excepția de tardivitate,

prin care a solicitat aplicarea excepției de tardivitate și respingerea cererii de

chemare în judecată ca fiind tardivă.

Prin încheierea din 26 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a

fost admisă cererea reprezentantului SRL „Lal” privind ridicarea excepției de

tardivitate.

A fost respinsă acțiunea depusă de Mihail Balan, Valeriu Gandrabur și Tamara

Gandrabur împotriva SRL „Lal”, intervenienți accesorii Primăria mun. Chișinău,

1

Consiliul municipal Chișinău, SRL „Delmarc-Construction”, Sergiu Stambol și Irina

Stambol cu privire la încasarea contravalorii fructelor, a prejudiciului în legătură cu

îmbogățirea fără just temei, ca fiind tardivă.

Prin decizia din 25 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse

recursurile declarate de Mihail Balan, Valeriu Gandrabur și Tamara Gandrabur și

menținută încheierea din 26 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru.

La 17 august 2020, Valeriu Gandrabur și Tamara Gandrabur au depus cerere

de revizuire împotriva deciziei din 25 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei din 25 mai 2020 a Curții de Apel

Chișinău, cu trimiterea cauzei în prima instanță pentru examinarea ei în fond.

În motivarea cererii de revizuire au invocat că este eronată afirmația în

conținutul deciziei din 25 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău prin trimiterea la

prevederile art. 1861 alin (1)-(3) CPC, or în cazul din speță nu poate fi vorba de

excepția de tardivitate, nici cererea privind repunerea în termen nu este relevantă.

Au menționat că instanța nu a reținut niciun temei de suspendare a curgerii

termenului de prescripție extinctivă sau de întrerupere a cursului acesteia, or anume

faptul că în perioada din 22 iunie 2010 și până la devenirea hotărârii definitive și

executorii a deciziei din 18 mai 2016 a Curtii de Apel Chișinău, SRL „Lal” nu era

de acord cu deținerea cu drept de proprietate a lotului de teren litigios și nu elibera

lotul pentru folosință și posesie.

Cu referire la prevederile art. 449 lit. b) CPC, au invocat că în cazul din speță

faptul că o perioadă mai mult de șase ani se aflau în litigiu cu SRL „Lal”, care nu

era de acord cu deținerea de către dânșii a lotului nr. 13 cu drept de proprietate,

termenul de prescripție extinctivă a fost suspendat până la devenirea hotărârii

definitive și executorii.

Prin încheierea din 2 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Valeriu Gandrabur și Tamara

Gandrabur împotriva deciziei din 25 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău.

La 2 decembrie 2020, Valeriu Gandrabur a declarat recurs împotriva încheierii

din 2 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia,

casarea încheierii contestate, restituind spre rejudecare problema soluționată prin

încheierea casată.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea recurată,

considerând că urmează a fi casată, deoarece a fost emisă cu încălcarea prevederilor

procesual civile ale legislației în vigoare.

Totodată, având în vedere prevederile art. 449 lit. b) CPC, a menționat că în

cazul din speță faptul că o perioadă mai mult de șase ani se afla în litigiu cu

SRL „Lal”, care nu era de acord cu deținerea de către el a lotului nr. 13 cu drept de

proprietate, termenul de prescripție extinctivă a fost suspendat până la devenirea

hotărârii definitive și executorii.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva

încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Din materialele dosarului rezultă că copia încheierii recurate a fost expediată

în adresa părților la 9 noiembrie 2020, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

2

(f. d. 35 vol. III), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către

recurent la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 2 decembrie 2020 în termenul legal.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei

certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără

examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile invocate în recurs

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii

contestate din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează

recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină

încheierea.

După cum rezultă din materialele dosarului, la 17 august 2020, Valeriu

Gandrabur și Tamara Gandrabur au depus cerere de revizuire împotriva deciziei din

25 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, care prin încheierea din 2 noiembrie 2020 a

Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca inadmisibilă (f. d. 9-15, 30-34 vol. III).

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că Curtea de Apel Chișinău corect a constatat inadmisibilitatea

acesteia, or temeiurile declarării revizuirii împotriva hotărârilor judecătorești

irevocabile de către legiuitor sunt specificate exhaustiv în art. 449 CPC.

Astfel, în conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris

de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Din dispozițiile legale enunțate urmează că revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la

încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite

revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în

art. 449 CPC.

După cum rezultă din materialele dosarului drept temei de revizuire a deciziei

din 25 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, revizuenții Valeriu Gandrabur și Tamara

Gandrabur au invocat prevederile art. 449 lit. b) CPC.

Astfel, în conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul

în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care

nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a cauzei.

În sensul normei enunțate este important de înțeles că circumstanțele sau

faptele trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării deciziei, să aibă

importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere

3

decisivă asupra concluziei instanței de judecată, să fie descoperite după ce decizia

judecătorească devine irevocabilă.

De altfel, art. 449 lit. b) CPC, indică asupra unor circumstanțe (fapte)

necunoscute anterior petiționarului, dar întrucât examinarea fondului cauzei

prezumă că instanța a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea pricinii, este evident că o condiție esențială pentru

admiterea revizuirii este că și instanței nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute aceste

circumstanțe (fapte).

Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că nu a

știut anterior pronunțării deciziei a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe

sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi

ca temei de revizuire.

Așadar, ca o condiție obligatorie de redeschidere a procesului pe acest temei

este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data pronunțării deciziei,

ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea acesteia. Faptele

noi apărute după emiterea deciziei pot servi temei de adresare cu o nouă cerere în

judecată, dar nu ca temei de revizuire.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că Curtea de Apel Chișinău corect a ajuns la concluzia de a

respinge cererea de revizuire depusă de Valeriu Gandrabur și Tamara Gandrabur ca

fiind inadmisibilă, fiind corect stabilit că cererea de revizuire nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 449 lit. b) CPC, invocate de revizuenți, în baza cărora se

poate solicita revizuirea.

Or, deși revizuenții Valeriu Gandrabur și Tamara Gandrabur au invocat

prevederile art. 449 lit. b) CPC, nu au specificat care anume circumstanțe le-au

devenit cunoscute ulterior, după adoptarea actului de dispoziție judecătoresc supus

revizuirii.

Așa fiind, temeiurile invocate în cererea de revizuire de către Valeriu

Gandrabur și Tamara Gandrabur nu pot fi reținute ca unele prevăzute la art. 449

CPC, în baza cărora se poate solicita revizuirea, iar admiterea cererii de revizuire, în

asemenea împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar

constitui o violare a art. 6 din Convenția Europenă pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului din 3 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra

Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea

raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat,

care instituie că nicio parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri

definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză.

Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de

4

la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de

circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii.

Astfel fiind, instanța de recurs constată că argumentele recurentului invocate

în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului în sensul invocat, or acestea

nu conțin argumente care ar indica expres la ilegalitatea încheierii recurate, prin care

s-a dispus respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.

Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul

și de a menține încheierea contestată.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de Valeriu Gandrabur.

Se menține încheierea din 2 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mihail Balan, Valeriu Gandrabur

și Tamarei Gandrabur împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Lal” cu privire

la încasarea contravalorii fructelor, a prejudiciului în legătură cu îmbogățirea fără

just temei.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

5