2ra-1335/20 — repararea prejudiciului material si moral si obligarea prezentării scuzelor

Dosarul nr. 2ra-1335/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. C. Valah)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, I. Țurcan, L. Pruteanu)

DECIZIE

23 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Victor Canțîr,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Victor Canțîr

împotriva Ministerului Justiției, Ministerului Finanțelor, Procuraturii Generale,

Angelei Pleșca, Andrei Rău, Mircea Bădărău, Lilianei Zmuncilă și Dianei Gorn cu

privire la repararea prejudiciului material și moral și obligarea prezentării scuzelor,

împotriva deciziei din 09 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de către Victor Canțîr, a fost admis apelul declarat de către

Ministerul Justiției, a fost casată hotărârea din 23 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru și a fost emisă o nouă hotărâre cu privire la respingerea acțiunii,

constată:

La 10 octombrie 2016 Victor Canțîr a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției, Ministerului Finanțelor, Procuraturii Generale,

Angelei Pleșca, Andrei Rău, Mircea Bădărău, Lilianei Zmuncilă și Dianei Gorn cu

privire la repararea prejudiciului material și moral și obligarea prezentării scuzelor.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 08 decembrie 2015 organul

de urmărire penală reprezentat de ofițerul urmărire penală al IP Rîșcani al DP a

mun.Chișinău, locotenent de poliție Mircea Bădărău a emis ordonanța privind

pornirea urmăririi penale în baza art. 2011 alin. (1) din Codul penal, violența în

familie.

A menționat că, la 28 decembrie 2015 ofițerul de urmărire penală al

Inspectoratului de poliție Rîșcani al Direcției de poliție a mun. Chișinău, reprezentat

de către ofițerul urmărire penală, locotenent de poliție Mircea Bădărău a emis

ordonanța privind recunoașterea sa în calitate de bănuit privind comiterea

infracțiunii prevăzute la art. 2011 alin. (l) din Codul penal.

A susținut că, pe parcursul urmării penale, la 28 decembrie 2015 i-a fost

aplicată măsura procesuală de constrângere - obligarea de prezentare la organul de

urmărire penală sau instanța de judecată și informarea imediată a organul de urmărire

penală despre schimbarea domiciliului.

1

A afirmat că, la 28 ianuarie 2016, în privința sa a fost emisă ordonanța de

scoatere de sub urmărire penală în baza art. 284 alin. (2) din Codul de procedură

penală.

A notat că, urmare a unui proces ce a durat aproximativ două luni, a fost

recunoscut că, nu este subiect al infracțiunii în toate învinuirile aduse de organele de

urmărirea penală.

A declarat că, rezultat al acestui proces i-a fost cauzat prejudiciu sănătății, i-a

fost știrbită imaginea și până astăzi are mențiunea în cazierul juridic.

A solicitat încasarea din contul bugetului public național a sumei de 100000

de Euro, cu titlu de prejudiciu material și a sumei de 30000 de Euro, cu titlu de

prejudiciu moral, obligarea procurorului Angela Pleșca, ofițerului urmărire penală,

Mircea Bădărău, conducătorului Inspectoratului de poliție Rîșcani al DP a

mun.Chișinău, Andrei Rău, Lilianei Zmuncilă și Dianei Gorn de a aduce scuze

publice (în scris) de la el și de a posta pe pagina web a procuraturii în termen de două

luni scrisoarea deschisă, obligarea procurorului Angela Pleșca, ofițerului urmărire

penală, Mircea Bădărău, conducătorului Inspectoratului de poliție Rîșcani al

Direcției poliție a mun. Chișinău, Andrei Rău de a aduce scuze publice (în scris) de

la el, cu următorul text: „Cerem scuze publice de la domnul Victor Canțîr pentru

acțiunile ilicite ale organelor procuraturii și poliției ale RM, noi recunoaștem

necompetența noastră”, acest text să fie spus personal lui și constatat că a fost spus

de către executorul judecătoresc și încasarea din contul bugetului public național a

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 23 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

admisă parțial acțiunea depusă de către Victor Canțîr și a fost încasată din bugetul

de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Victor Canțîr suma de

500 de lei, cu titlu de prejudiciu moral. În rest acțiunea a fost respinsă ca

neîntemeiată.

La 31 iulie 2019 și 15 august 2019 Ministerul Justiției a declarat apel

împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii

primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingere integrală a

acțiunii.

La 22 august 2019 și 21 noiembrie 2019 Victor Canțîr a declarat apel

împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii

primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 09 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de către Victor Canțîr, a fost admis apelul declarat de către Ministerul

Justiției, a fost casată hotărârea primei instanțe și a fost emisă o nouă hotărâre, prin

care acțiunea depusă de către Victor Canțîr a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 03 august 2020 Victor Canțîr a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii

primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de

apel și hotărârea primei instanțe.

A menționat că, ordonanța de scoatere de sub urmărire penală duce la

reabilitarea deplină a sa și, prin urmare, instanța de judecată urma să emită o hotărâre

de reabilitare a sa.

2

A susținut că, în ceea ce privește pretenția cu privire la obligarea intimaților

de a-și cere scuze publice, prima instanță a respins pretenția, menționând că,

pretenția ar fi fost scrisă greșit din punct de vedere gramatical, or, Legea privind

modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești prevede expres că,

pârâții sunt obligați să-și ceară scuze public de la reclamant dacă acesta solicită.

A afirmat că, instanța de judecată nu a cercetat toate materialele cauzei, iar

acestea demonstrează cu certitudine că, toate circumstanțele care ulterior au servit

temei de scoatere de sub urmărire penală au fost cunoscute reprezentanților

organului de urmărire penală.

A relevat că, instanța de judecată, la examinarea cauzei, urma să aplice art. 12

și 13 alin. (1) din Legea enunțată și art. 14 alin. (2), 1398 alin. (1)-(3) și 1405 din

Codul civil.

Prin referința depusă la 07 septembrie 2020 Procuratura Generală a solicitat

respingerea recursului ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 25 noiembrie 2020 a considerat recursul admisibil și

a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care

urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acțiunii din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Victor Canțîr a solicitat

încasarea din contul bugetului public național a sumei de 100000 de Euro, cu titlu

de prejudiciu material și a sumei de 30000 de Euro, cu titlu de prejudiciu moral,

obligarea procurorului Angela Pleșca, ofițerului urmărire penală, Mircea Bădărău,

conducătorului Inspectoratului de poliție Rîșcani al DP a mun. Chișinău, Andrei

Rău, Lilianei Zmuncilă și Dianei Gorn de a cere scuze publice (în scris) de la el și

de a posta pe pagina web a procuraturii în termen de două luni scrisoarea deschisă,

obligarea procurorului Angela Pleșca, ofițerului urmărire penală, Mircea Bădărău,

conducătorului Inspectoratului de poliție Rîșcani al Direcției poliție a mun.Chișinău,

Andrei Rău de a cere scuze publice (în scris) de la el, cu următorul text: „Cerem

scuze publice de la domnul Victor Canțîr pentru acțiuni ilicite ale organelor

procuraturii și poliției ale RM, noi recunoaștem necompetența noastră”, acest text să

fie spus personal lui și constatat că a fost spus de către executorul judecătoresc și

încasarea din contul bugetului public național a cheltuielilor de judecată.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la

concluzia temeiniciei parțiale a acțiunii, încasând din bugetul de stat prin intermediul

Ministerului Justiției în beneficiul lui Victor Canțîr suma de 500 de lei, cu titlu de

prejudiciu moral, în rest respingând acțiunea ca neîntemeiată.

3

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelurilor declarate de

către Ministerul Justiției și Victor Canțîr, a ajuns la concluzia netemeiniciei apelului

declarat de către Victor Canțîr și temeiniciei apelului declarat de către Ministerul

Justiției, casând hotărârea primei instanțe și pronunțând o nouă hotărâre, prin care a

respins acțiunea ca neîntemeiată.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația

în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că, concluziile

instanțelor judecătorești sunt greșite.

Conform art. 6 lit. b) din Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind

modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, dreptul la repararea

prejudiciului, în mărimea și modul stabilite de această lege, apare în cazul scoaterii

persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de

reabilitare.

Din materialele dosarului rezultă că, la 08 decembrie 2015, prin ordonanța

organului de urmărire penală reprezentat de ofițerul urmărire penală al

Inspectoratului de poliție Rîșcani al Direcției de poliție a mun. Chișinău, a fost

pornită urmărirea penală conform semnelor constitutive ale componenței de

infracțiune prevăzute de art. 2011 alin. (1) din Codul penal, violența în familie.

Prin ordonanța organului de urmărire penală reprezentat de ofițerul urmărire

penală al Inspectoratului de poliție Rîșcani al Direcției de poliție a mun. Chișinău

din 28 decembrie 2015, Victor Canțîr a fost recunoscut în calitate de bănuit privind

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) din Codul penal.

Totodată, prin ordonanța organului de urmărire penală reprezentat de ofițerul

urmărire penală al Inspectoratului de poliție Rîșcani al Direcției de poliție a

mun.Chișinău din 28 decembrie 2015 lui Victor Canțîr i-a fost aplicată măsura

procesuală de constrângere – obligația de prezentare la organul de urmărire penală

sau instanță.

Ulterior, prin ordonanța procurorului în Procuratura Rîșcani, mun. Chișinău

din 28 ianuarie 2016, Victor Canțîr a fost scos de sub urmărire penală din motivul

că, nu este subiect al infracțiunii prevăzute de art. 2011 din Codul penal.

La actele cauzei, însă, a fost anexată decizia din 10 noiembrie 2016 a Curții

de Apel Chișinău, prin care a fost admis recursul declarat de către Liliana Zmuncilă,

a fost casată încheierea din 26 septembrie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău și a fost pronunțată o nouă hotărâre, prin care a fost admisă plângerea

Lilianei Zmuncilă formulată în baza art. 313 CPP, au fost anulate ordonanța

procurorului în Procuratura Rîșcani, mun. Chișinău, Angela Pleșca din 28 ianuarie

2016 privind scoaterea lui Victor Canțîr de sub urmărire penală și ordonanța

procurorului-interimar al sect. Rîșcani, mun. Chișinău, Eugen Jomir din 06 mai 2016

de respingere a plângerii și a fost remisă cauza în adresa Procuraturii Rîșcani,

mun.Chișinău pentru lichidarea neajunsurilor. Această decizie a instanței de apel a

fost și publicată pe pagina web „Portalul instanțelor naționale de judecată” la 17

noiembrie 2016.

Din materialele dosarului rezultă că, la moment recurentul nu a prezentat un

act procedural definitiv și irevocabil pentru ca să poată pretinde la repararea

4

prejudiciului material și moral în temeiul Legii privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

În contextul celor expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge

acțiunea ca neîntemeiată.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție relevă că, deși instanța de apel a respins acțiunea ca

neîntemeiată, aceasta a invocat alte motive decît cele expuse mai sus.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei

instanțe și de a emite o nouă hotărâre, prin care acțiunea depusă de către Victor

Canțîr împotriva Ministerului Justiției, Ministerului Finanțelor, Procuraturii

Generale, Angelei Pleșca, Andrei Rău, Mircea Bădărău, Lilianei Zmuncilă și Dianei

Gorn cu privire la repararea prejudiciului material și moral și obligarea prezentării

scuzelor de respins.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Victor Canțîr.

Se casează integral decizia din 09 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 23 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă, la

cererea de chemare în judecată depusă de către Victor Canțîr împotriva Ministerului

Justiției, Ministerului Finanțelor, Procuraturii Generale, Angelei Pleșca, Andrei Rău,

Mircea Bădărău, Lilianei Zmuncilă și Dianei Gorn cu privire la repararea

prejudiciului material și moral și obligarea prezentării scuzelor și se emite o nouă

hotărâre, prin care:

Se respinge acțiunea depusă de către Victor Canțîr împotriva Ministerului

Justiției, Ministerului Finanțelor, Procuraturii Generale, Angelei Pleșca, Andrei Rău,

Mircea Bădărău, Lilianei Zmuncilă și Dianei Gorn cu privire la repararea

prejudiciului material și moral și obligarea prezentării scuzelor.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

5