2ra-1561/20 — constatarea nulității contractului de vânzare cumpărare, recunoașterea dreptului de proprietate

2ra-1561/20 — constatarea nulității contractului de vânzare cumpărare, recunoașterea dreptului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1561/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. S. Iorgov)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. O. Cojocaru, V. Cotorobai, M. Anton)

ÎNCHEIERE

23 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Iurie Bejenaru

judecătorii Nicolae Craiu

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Banca

Comercială ,,Banca Socială” Societate pe Acțiuni în proces de lichidare, reprezentată

de lichidatorul Iulian Țurcan și Societatea cu Răspundere Limitată ,,Gutarom”,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Banca

Comercială ,,Banca Socială” Societate pe Acțiuni și Societatea cu Răspundere

Limitată ,,Gutarom” împotriva Elenei Sula, Vladimir Sula și Ilie Sula, intervenient

accesoriu notarul public Galina Ceban cu privire la constatarea nulității contractului

de vânzare-cumpărare, recunoașterea dreptului de proprietate și încasarea cheltuielilor

de judecată, și cererea reconvențională depusă de către Ilie Sula împotriva Societății

cu Răspundere Limitată ,,Gutarom”, intervenienți accesorii Elena Sula, Vladimir Sula

și notarul public Galina Ceban cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea

dreptului de proprietate, revendicarea bunurilor din posesie străină, evacuarea,

încasarea venitului ratat, constatarea nulității absolute a contractului prealabil de

vânzare-cumpărare și a ordinului de plată,

împotriva deciziei din 18 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de către Ilie Sula, a fost casată hotărârea din 16 ianuarie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a fost pronunțată o hotărâre nouă, prin care

acțiunea depusă de Banca Comercială ,,Banca Socială” Societate pe Acțiuni și

Societatea cu Răspundere Limitată ,,Gutarom” a fost respinsă, iar acțiunea

reconvențională înaintată de către Ilie Sula a fost admisă parțial,

constată:

La 10 aprilie 2014 BC ,,Banca Socială” SA și SRL ,,Gutarom” au depus cerere

de chemare în judecată, ulterior completată, împotriva Elenei Sula, lui Vladimir Sula

și Ilie Sula, intervenient accesoriu notarul public Galina Ceban cu privire la

1

constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare a trei blocuri de sere,

recunoașterea dreptului de proprietate asupra acestor trei blocuri de sere și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că potrivit contractului de credit nr.

31/2010 din 21 mai 2010, BC ,,Banca Socială” SA a acordat SRL ,,Fivils” un credit în

sumă de 3 500 000 de lei, cu termenul final de rambursare la data de 21 mai 2013.

Pentru asigurarea rambursării în termen a creditului acordat, Elena Sula în

calitate de garant ipotecar a depus în ipotecă Băncii conform contractului de ipotecă

din 21 iunie 2010 bunurile imobile:

- construcție cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 316,1 m2;

- construcție cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 16,1 m2;

- construcție cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 8,7 m2;

- construcție cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 10,3 m2;

- construcție cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 8,7 m2;

- construcție cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 52,1 m2;

- construcție cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 44,9 m2;

- construcție cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 812,9 m2;

- construcție cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 77,9 m2;

- construcție cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 25,9 m2 ;

- construcție cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 47,8 m2;

- construcție cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 502,4 m2;

- construcție cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 799 m2;

- construcție cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 15,5 m2;

- construcție cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 41,2 m2 ;

- construcție cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 691 m2;

- construcție cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 1354,9 m2;

- construcție cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 217,9 m2;

- construcție cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 105,5 m2 ;

- construcție cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 83,2 m2, precum și

edificiile (blocuri de sere) cu nr. de identificare XXXXX proprietate privată a

garantului ipotecar, toate situate în raionul XXXXX, amplasate pe un teren cu

suprafața de 14,8627 ha, care aparține administrației publice locale.

Au menționat că, deoarece debitorul SRL ,,Fivils” și fidejusorul Elena Sula au

încetat să-și onoreze obligațiunile contractuale față de bancă, în baza acordului privind

executarea benevolă a dreptului de ipotecă nr. 1423 din 29 februarie 2012, Elena Sula

și Vladimir Sula au transmis benevol în posesia Băncii bunurile ipotecate în scopul

realizării și rambursării datoriei pe credit.

La 18 februarie 2014, BC ,,Banca Socială” SA, acționând în numele Elenei Sula

și Vladimir Sula, în baza acordului privind executarea benevolă a dreptului de ipotecă

nr. 1423 din 29 februarie 2012, a încheiat cu SRL ,,Gutarom” contractul de vânzare-

cumpărare, prin care prima i-a înstrăinat ultimei obiectul ipotecii, complexul de sere.

Reclamanții au menționat că la 26 februarie 2014 între Elena Sula, Vladimir

Sula și Ilie Sula a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare a bunurilor mobile,

2

având drept obiect 3 blocuri de sere, amplasate pe terenul cu nr. cadastral XXXXX în

XXXXX, care au constituit obiectul ipotecii și care deja erau vândute către SRL

,,Gutarom”.

În opinia reclamanților, contractul de vânzare-cumpărare enunțat este nul,

deoarece a fost încheiat de către pârâții Elena Sula și Vladimir Sula care la momentul

încheierii contractului nu erau proprietari și respectiv, nu au avut niciun drept și temei

legal de a încheia tranzacția dată.

Mai mult ca atât, conform extrasului de la organul cadastral teritorial din 16

ianuarie 2014 și a raportului de evaluare, aceste bunuri nu sunt bunuri mobile, ci sunt

niște edificii și fac parte din complexul de clădiri, edificii și utilaj din XXXXX, bun

care anterior, la 29 februarie 2012 a fost transmis benevol de către pârâții Elena Sula

și Vladimir Sula în favoarea Băncii.

Au notat că la 28 noiembrie 2013 între BC ,,Banca Socială” SA în calitate de

vânzător promitent, care acționa din numele Elenei Sula, Vladimir Sula și SRL

„Gutarom” în calitate de cumpărător promitent a fost încheiat contractul prealabil de

vânzare-cumpărare a bunurilor amplasate în XXXXX, inclusiv a serelor amplasate pe

un teren cu suprafața de 63 510 m2. Conform pct. 1.2 al contractului menționat, prețul

total al bunului a fost stabilit în sumă de 3 600 000 de lei, iar în conformitate cu pct.

3.1- 3.2 din contract, cumpărătorul la data semnării contractului a achitat în calitate de

avans la contul vânzătorului BC ,,Banca Socială” SA suma de 100 000 de lei, iar

restul prețului bunului a fost achitat la data semnării contractului de vânzare-

cumpărare autentificat notarial.

În acest context, la 18 decembrie 2013 SRL ,,Gutarom” a transferat

vânzătorului BC ,,Banca Socială” SA conform pct. 2.1 din contract suma de 100 000

de lei, iar restul prețului a fost achitat la 18 februarie 2014, când bunurile invocate au

fost înstrăinate în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat notarial,

încheiat între cumpărătorul SRL ,,Gutarom” și vânzătorul BC ,,Banca Socială” SA ce

a acționat în numele cet. Elena Sula și Vladimir Sula.

Au declarat că SRL „Gutarom”, fiind proprietar și posesor legitim, care posedă

legal serele care îi aparțin cu drept de proprietate în baza contractelor de vânzare-

cumpărare din 28 noiembrie 2013 și nr. 1501 din 18 februarie 2014 este în drept să

solicite recunoașterea dreptului de proprietate prin emiterea unei hotărâri

judecătorești.

BC ,,Banca Socială” SA și SRL ,,Gutarom” au solicitat constatarea nulității

absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr. 1279 din 26 februarie 2014 încheiat

între Vladimir Sula, Elena Sula și Ilie Sula, încasarea în mod solidar din contul

pârâților a cheltuielilor de judecată.

La 10 iunie 2015 Ilie Sula a înaintat acțiune reconvențională (ulterior

concretizată) împotriva SRL ,,Gutarom”, intervenienți accesorii Elena Sula, Vladimir

Sula și notarul public Galina Ceban, solicitând revendicarea din posesia SRL

„Gutarom” și a terțelor persoane a bunurilor mobile trei blocuri de sere cu suprafața

totală de 65 100 m2, amplasate în extravilanul satului XXXXX, cu transmiterea lor în

posesia lui; evacuarea SRL „Gutarom”, a terțelor persoane și a bunurilor acestora din

3

complexul de sere cu suprafața totală de 65 100 m2, amplasate în extravilanul satului

XXXXX cu încasarea din contul SRL „Gutarom” în beneficiul său a venitului ratat

pentru perioada 06 aprilie 2015 – 31 decembrie 2016 în sumă de 1 300 706 lei,

constatarea nulității contratului prealabil de vânzare-cumpărare din 28 noiembrie 2013

încheiat între SA ,,Banca Socială” și SRL ,,Gutarom” și a ordinului de plată nr. 617

din 18 decembrie 2013.

În motivarea acțiunii, Ilie Sula a indicat că la 09 februarie 2010 Elena Sula a

participat la licitația publică organizată de comitetul creditorilor al SA „Serele

Moldovei” în proces de insolvabilitate, în rezultatul căreia aceasta a fost declarată

câștigătoare, ceea ce se confirmă prin: extrasul din procesul-verbal nr.1 al ședinței

comitetului creditorilor SA „Serele Moldovei” din 09 februarie 2010 cu privire la

licitarea complexului de sere cu suprafața de 6,0 ha din XXXXX; procesul-verbal

privind rezultatele licitației din 09 februarie 2010; contractul de vânzare-cumpărare nr.

5686 din 03 iunie 2010, autentificat notarial de notarul Galina Ceban; actul nr. 1 de

predare-primire a bunurilor adjudecate și cumpărate de către Elena Sula din 03 iunie

2010; factura fiscală seria nr. XT4199069 din 28 iunie 2010 din care rezultă că

proprietar al bunurilor specificate în actul de primire-predare din 03 iunie 2010 a

devenit Elena Sula.

Conform actului de predare-primire din 03 iunie 2010, în proprietatea Elenei

Sula au trecut în total 71 de bunuri situate în XXXXX, dintre care: bunuri imobile

identificate prin numerele XXXXX (20 la număr), XXXXX, în total 24 de bunuri; alte

bunuri în număr total de 47 unități, inclusiv: sera 2 ha cu suprafața de 21700 m2; sera

2 ha cu suprafața de 21700 m2 și sera 2 ha cu suprafața de 21700 m2.

A susținut că în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 1279 din 26

februarie 2014, încheiat la sediul biroului notarului public Galina Ceban, Elena Sula și

Vladimir Sula i-au înstrăinat următoarele bunuri: sera 2 ha cu suprafața de 21 700 m2;

sera 2 ha cu suprafața de 21 700 m2 și sera 2 ha cu suprafața de 21 700 m2 , serele

fiind menționate ca ,,edificii”.

Între timp, la 18 februarie 2014 BC „Banca Socială” SA în numele Elenei Sula

și SRL „Gutarom” au încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr.1501, prin care au

fost înstrăinate construcțiile (clădiri administrative) cu numerele cadastrale XXXXX

(20 la număr).

Ilie Sula a invocat că SRL „Gutarom” în mod eronat consideră că este

proprietarul nu doar a imobilelor specificate în contractul de vânzare-cumpărare sus-

indicat, dar și a serelor, care sunt bunuri distincte și îi aparțin lui, care însă sunt

folosite cu rea-credință de către SRL „Gutarom”, cultivând legume.

Prin notificarea din 05 aprilie 2015, Ilie Sula a solicitat SRL „Gutarom” să

evacueze bunurile, persoanele din cele trei blocuri de sere, să îi compenseze venitul

ratat în sumă de 1 400 004 lei, venit pe care l-ar fi putut obține din exploatarea serelor

și anume darea acestora în arendă, dacă nu ar fi fost ocupate ilegal de către SRL

„Gutarom”. Astfel, plata arendei pentru o lună pentru suprafața de 6 ha, echivalentul a

60 000 m2 va constitui suma de 70 000,20 de lei, iar pentru perioada martie 2014 –

octombrie 2015 (20 de luni) plata arendei va constitui suma de 1 400 004 lei.

4

La 28 octombrie 2016, SRL „Gutarom” a depus cerere de completare a

cerințelor împotriva lui Vladimir Sula și Elena Sula, solicitând suplimentar

recunoașterea dreptului de proprietate al societății asupra 3 sere cu coduri de

identificare XXXXX, amplasate pe terenul cu suprafața de 63 510 m2 în XXXXX și

încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 16 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea depusă de BC ,,Banca Socială” SA și SRL ,,Gutarom” a fost admisă, fiind

declarat nul contractul de vânzare-cumpărare nr.1279 din 26 februarie 2014, încheiat

între Elena Sula, Vladimir Sula și Ilie Sula. A fost recunoscut dreptul de proprietate al

SRL ,,Gutarom” asupra a trei sere cu coduri de identificare XXXXX, amplasate pe

terenul cu suprafața de 63 510 m2 în XXXXX. Acțiunea reconvențională înaintată de

Ilie Sula a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Totodată, s-a încasat în mod solidar din

contul Elenei Sula, Vladimir Sula și Ilie Sula în beneficiul BC ,,Banca Socială” SA

cheltuielile de judecată pentru achitarea taxei de stat la depunerea acțiunii în sumă de

270 de lei și în beneficiul SRL ,,Gutarom” cheltuielile de judecată pentru achitarea

taxei de stat la depunerea acțiunii în sumă de 3 000 de lei.

La 05 februarie 2018 Ilie Sula a declarat apel împotriva hotărârii primei

instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii din 16 ianuarie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și pronunțarea unei hotărâri noi, prin care

acțiunea inițială să fie respinsă, iar cea reconvențională să fie admisă.

Prin decizia din 12 decembrie 2018, corectată prin încheierea din 16 ianuarie

2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Ilie Sula, a fost casată

hotărârea din 16 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a pronunțat

o hotărâre nouă prin care acțiunea depusă de BC ,,Banca Socială” SA și SRL

,,Gutarom” a fost respinsă ca neîntemeiată, iar acțiunea reconvențională înaintată de

către Ilie Sula a fost admisă parțial. S-au evacuat toate persoanele și bunurile acestora

din bunurile mobile: 3 (trei) blocuri de sere cu suprafață de 65 100 m2 cu numerele

de identificare: XXXXX, amplasate în satul XXXXX. În rest, pretențiile din acțiunea

reconvențională au fost respinse ca neîntemeiate. Măsura de asigurare a acțiunii

aplicată prin încheierea din 15 aprilie 2014 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a

fost anulată.

Prin decizia din 03 iulie 2019 a Curții Supreme de Justiție, au fost admise

recursurile declarate de SRL ,,Gutarom”, reprezentată de avocatul Alla Lupareva și

BC ,,Banca Socială” SA, în proces de lichidare, reprezentată de lichidatorul Iulian

Țurcan și a fost casată integral decizia din 12 decembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, cu trimiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet

de judecători.

Prin decizia din 18 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Ilie Sula, a fost casată hotărârea din 16 ianuarie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani și s-a pronunțat o hotărâre nouă prin care acțiunea depusă de

BC ,,Banca Socială” SA și SRL ,,Gutarom” a fost respinsă ca neîntemeiată, iar

acțiunea reconvențională înaintată de către Ilie Sula a fost admisă parțial. S-a dispus

evacuarea tuturor persoanelor și a bunurilor acestora din bunurile mobile: 3 (trei)

5

blocuri de sere cu suprafață de 65 100 m2 cu numerele de identificare: XXXXX,

amplasate în satul XXXXX. În rest, pretențiile din acțiunea reconvențională au fost

respinse. Măsura de asigurare a acțiunii aplicată prin încheierea din 15 aprilie 2014 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost anulată.

Prin încheierea din 06 august 2020 a Curții de Apel Chișinău, au fost corectate

erorile evidente strecurate în decizia din 18 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu

substituirea din decizie a sintagmelor greșite „XXXXX” cu sintagma corectă

„XXXXX fila deciziei nr. 2 alin. 1 și fila deciziei nr. 5, alin. 2; a fost substituită

sintagma greșită la fila deciziei nr.3, alin. 1, „bunuri imobile” cu sintagma corectă

„bunuri mobile”, sintagma greșită la fila deciziei nr.8 alin. 4 „29.02.2010” cu

sintagma corectă „29.02.2012” și sintagma greșită la fila nr. 8 alin. 5 „26.02.2010” cu

sintagma corectă „26.02.2014”.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a constatat că serele ce

constituie obiectul prezentului proces aparțineau până la 26 februarie 2014 Elenei

Sula și lui Vladimir Sula, dreptul asupra acestora nefiind grevat în niciun mod. La fel,

aceste sere nu au fost specificate nici în contractul de ipotecă nr. 6604 din 21 iunie

2010 cu acordurile ulterioare, nici în actul privind executarea benevolă a dreptului de

ipotecă nr. 1423 din 29 februarie 2012, nici în actul de predare-primire în posesie a

bunului imobil din 29 februarie 2012, încheiate între bancă și debitorii ipotecari, astfel

încât instanța a considerat că aceste bunuri nu au constituit obiectul vreunei grevări și

nici al transmiterii benevole a bunurilor ipotecate.

Instanța de apel a apreciat ca fiind nefondate argumentele BC ,,Banca Socială”

SA și SRL ,,Gutarom” precum că contractul de ipotecă statua că ipoteca se extinde

asupra întregii infrastructuri, îmbunătățirilor, ameliorărilor și accesoriilor bunurilor

ipotecate, asupra oricărui bun imobil ce se unește prin accesiune cu bunul ipotecat,

precum și asupra bunurilor noi, ce rezultă din transformarea bunului ipotecat sau care

vor fi dobândite sau construite pe viitor, deoarece această clauză contractuală se

referea asupra componentelor/elementelor bunurilor ipotecate, care erau doar

construcțiile specificate supra, pe când serele litigioase nu constituie componentă a

construcțiilor ipotecate și astfel, clauza invocată de intimați nu produce efecte în

privința acestor sere.

Instanța de apel a menționat că serele vizate nu pot fi apreciate ca fiind bunuri

imobile în contextul în care acestea nu se atribuie la categoria construcțiilor, definită

la art. 2 din Legea cadastrului bunurilor imobile (în redacția în vigoare la data

încheierii contractului de ipotecă) ca fiind construcție sau construcție legată solid de

pământ a cărei strămutare este imposibilă fără cauzarea de prejudicii destinației ei și

care poate fi obiect independent al înregistrării de stat. Or, serele respective constituie

bunuri asamblate pe suport de metal zincat și acoperite cu sticlă, fiind introduse în

Registrul bunurilor imobile doar cu titlu de descriere pentru evaluare în scopul

impozitării, fără atribuirea acestora a numerelor cadastrale, ci doar a codurilor de

identificare, în timp ce art. 27 alin.(6) din Legea cadastrului bunurilor imobile prevede

că toate înscrierile cu privire la bunurile imobile se identifică în registrul bunurilor

imobile prin numărul cadastral al bunurilor imobile.

6

Prin urmare, neidentificarea serelor litigioase în Registrul bunurilor imobile prin

numere cadastrale și respectiv, lipsa mențiunilor în acest Registru a datelor privind

grevarea serelor date, confirmă că acestea nu constituie imobile în sensul definit de

Lege și, astfel, că acestea nu au constituit obiectul contractului de ipotecă.

La data de 14 august 2020 SRL „Gutarom” a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din 18

iunie 2020 și menținerea hotărârii din 16 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani.

În motivarea recursului s-a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței

de apel, ca fiind nemotivată și emisă fără aprecierea probelor.

A indicat că instanța de apel a ignorat faptul că în Raportul de evaluare a

proprietăților familiei Sula, întocmit în vederea obținerii creditului, la fila 32 sunt

indicate serele – poziția 1,2,3. La pct. 2.2 al contractului de creditare, încheiat între

BC „Banca Socială ” SA și Sula Elena, în calitate de director al ÎM „Fivils” SRL din

25 mai 2010, la lit. a) este indicată grevarea cu gaj a imobilelor (Sere), amplasate în

XXXXX. La fel, în acordul privind executarea benevolă a dreptului de ipotecă,

încheiat la 29 februarie 2012, la pct. se regăsește sintagma „conform contractului de

credit 31/210 din 25 mai 2010, garantat prin contractul de ipotecă nr. 157 din 21 iunie

2010 și acordul adițional nr. 261 din 27 decembrie 2010” (care evident face referire la

raportul de evaluare, întocmit de firma de consulting „Print Imobil” SRL la 12

ianuarie 2010 și care conține lista bunurilor oferite ca garanție a rambursării

creditului, printre care și cele 3 sere).

Consideră că în circumstanțele expuse, rezultă în afara oricărui dubiu că serele

în litigiu au fost obiectul asigurării rambursării creditului de 3 500 000 de lei, oferite

de bancă.

La 09 septembrie 2020 BC „Banca Socială ” SA, în proces de lichidare,

reprezentată de lichidatorul Iulian Țurcan, a declara recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din 18 iunie 2020

și menținerea hotărârii din 16 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

În motivarea recursului s-a indicat că, contractul de vânzare-cumpărare nr. 1279

din 26 februarie 2014, încheiat între Elena Sula, Vladimir Sula și Ilie Sula este fictiv,

deoarece bunurile pe care ultimul le indică în contract aparțin atât de jure, cât și de

facto cu drept de proprietate SRL „Gutarom”, în baza contractului de vânzare-

cumpărare nr. 1501 din 18 februarie 2014.

A precizat că bunurile mobile ce au făcut obiectul contractului de vânzare-

cumpărare nr. 1279 din 26 februarie 2014, sunt edificii, au doar coduri de identificare

conform extrasului OCT și raportului de evaluare și fac parte din complexul de clădiri,

edificii și utilaj din XXXXX, bunuri, care de altfel, au fost gajate și transmise benevol

de către intimații Elena Sula și Vladimir Sula, în favoarea băncii, în baza acordului

privind executarea benevolă a dreptului de ipotecă nr. 1423 din 29 februarie 2012.

Recurenta consideră că instanța de apel a dat o apreciere incorectă argumentelor

invocate de bancă și SRL „Gutarom” referitor la caracterul fictiv al contractului și

anume la faptul că intimații Elena Sula și Vladimir Sula nefiind proprietari, or, un

7

atare act ce ar stabili dreptul de proprietate nu există, așa cum serelor le sunt atribuite

doar coduri de identificare, prin urmare, nu au avut niciun drept legal de a le înstrăina.

A invocat că ipoteca se extindea asupra întregii infrastructuri, îmbunătățirilor,

ameliorărilor și accesoriilor bunurilor ipotecate, asupra oricărui bun imobil ce se

unește prin accesiune cu bunul ipotecat, precum și asupra bunurilor noi, ce rezultă din

transformarea bunului ipotecat sau care vor fi dobândite sau construite pe viitor.

Astfel, bunurile mobile – serele (edificiile) sunt considerate de drept – îmbunătățiri și

accesorii ale bunurilor imobile, toate amplasate pe un teren comun, agricol, cu

suprafața de 14,8627 ha, din XXXXX.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 18 iunie 2020.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată

în adresa părților conform scrisorii de însoțire (f.d. 105, volumul IV), însă fără a fi

indicată data expedierii. La fel, lipsesc date cu privire la recepționarea deciziei de

către recurenți.

Astfel, recursurile, declarate la data de 14 august 2020 și 09 septembrie 2020,

sunt în termen.

La 30 septembrie 2020, copia recursurilor au fost expediate în adresa

intimaților Ilie Sula, Elena Sula, Vladimir Sula și notarului public Galina Ceban, cu

înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 177, volumul IV).

La 04 decembrie 2020, 09 decembrie 2020 și 21 decembrie 2020 Ilie Sula,

Elena Sula, Vladimir Sula, reprezentați de avocatul Stratan Laurian, au depus

referințe, prin care a solicitat considerarea recursurilor ca inadmisibile.

Alte referințe nu au fost depuse.

Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele cauzei civile,

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că, recursurile sunt inadmisibile din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

8

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de BC ,,Banca Socială” SA în

proces de lichidare, reprezentată de lichidatorul Iulian Țurcan și SRL ,,Gutarom” nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recursuri nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

9

lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursurile declarate

de BC ,,Banca Socială” SA în proces de lichidare, reprezentată de lichidatorul Iulian

Țurcan și SRL ,,Gutarom” asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursurile declarate de BC ,,Banca Socială” SA în proces de lichidare,

reprezentată de lichidatorul Iulian Țurcan și SRL ,,Gutarom”, ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursurile declarate de Banca Comercială ,,Banca Socială” Societate pe

Acțiuni în proces de lichidare, reprezentată de lichidatorul Iulian Țurcan și Societatea

cu Răspundere Limitată ,,Gutarom” se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Iurie Bejenaru

judecătorii Nicolae Craiu

Mariana Pitic

10